Pădurea Dumbrava Sibiului: parc, vile-bloculeţe, pensiune, hotel, muzeu, zoo

TIPĂREȘTE

Pădurea Dumbrava este situată la 4 km de Sibiu accesul făcându-se fie pe şoseaua DJ 106A spre Răşinari, fie cu tramvaiul 1 pe care scrie terminus Cimitir. Aşa e, are dreptate dar să lăsăm asta şi să revenim la pădure. Este o rezervaţie naturală protejată (vom vedea cum) de 1000 ha, mai precis 993 şi care cuprinde ca unităţi distincte parcul natural, hotelul Hilton şi pensiunea-restaurant Dumbrava Sibiului, aglomeraţia de vile-bloculeţe rezidenţiale din spatele hotelului, staţia Romsilva, muzeul Civilizaţiei Tradiţionale Astra şi grădina zoologică.

1. Parcul Dumbrava

Parcul natural este străbătut de pârâul Trinkbach care pe traseul său formează trei lacuri: unul în jurul căruia s-a dezvoltat muzeul Astra şi două în grădina zoologică. Pe toate lacurile se pot practica plimbări şi sporturi de agrement. Parcul este impărţit în două arii mari: una de 600 ha mărginită de DJ 106R care duce la Poplaca şi alta de 400 ha. străbătută prin mijloc de drumul spre Răşinari. În parc în principal cresc stejari de diferite vârste dar şi ulmi, tei, cireşi sălbatici iar ca arbuşti măceşi, cruşin, călin. În general stejarii au în jur de 100 de ani dar există câteva exemplare seculare ca cel din grădina zoologică de 600 ani şi buturuga de lângă han cu o circonferinţă de 10 m aparţinând unui stejar uscat care la tăiere avea 700 de ani. O suprafaţă importantă pe lângă baza Romsilva este destinată selecţionării seminţelor. Fauna parcului e bogată şi conţine căpriori, mistreţi, vulpi şi nenumărate specii de păsări pe care le poţi întâlni dacă te afunzi în pădure. Parcul Dumbrava a fost loc de promenadă şi ieşiri la iarbă verde a sibienilor încă din sec. XVII. În 1754 magistratul Sibiului a făcut o primă cartografiere a pădurii. După vizita din 1787 a împăratului Iosif al II lea s-au emis ˝ Prescriptele regulative˝ pentru administrarea tuturor pădurilor. S-au făcut măsurători şi hărţi, au fost angajaţi paznici şi s-au stabilit amenzi pentru braconaj.

2. Vile în pădure şi afaceri veroase.

În august 2014 am dormit o noapte la Casa Micu din Dumbrava Sibiului despre care am scris un review laudatio, pentru că din 15 cazări diferite din vara anului trecut, a fost cea mai satisfăcătoare, vezi impresii. Un singur aspect mi-a rămas nelămurit deşi l-am semnalat chiar când am scris reviewul. Adresa la care reţinusem camera prin booking.com era strada Pădurea Dumbrava nr. 14, numai că GPS ne-a oprit în faţa unui bloculeţ de câteva etaje cu multe apartamente. Pe bloc scria nr. 14. Redau din ce am scris în reviewul citat: :˝odată ieşiţi din Sibiu şi intraţi în Dumbravă, imediat după ce am depăşit hotelul Hilton care se vedea de la o poştă, GPS ne-a poruncit s-o luăm la stânga pe o alee de pământ. Până să ne dumirim cum e drumul şi cât am avea de parcurs, am auzit familiarul˝ Aţi ajuns la destinaţie˝. Coborâm din maşină şi în faţa noastră la numărul 14 era un bloc de apartamente cu interfoane. Unde o fi, care o fi? Strada era un şantier de vile aşa că nu ne-a fost greu să întrebăm un muncitor dacă ştie la care apartament e Casa Micu şi cum am putea intra? ˝No că-i a doua casă de aici şi scrie pe ea˝. Am aflat că strada era privată- aşa mi-a spus, aşa reproduc-, că încă nu are nume dar i se spune Pădurea Dumbravei şi casele n-au număr postal, singurul fiind acel 14 la care ne-a oprit GPS-ul. La 50m de noi se ridica o vilă cochetă, Casa Micu˝

La începutul anilor 2000, un prosper om de afaceri care ocupa un loc fruntaş în top 300 a iniţiat un proiect care prevedea construirea unui cartier de blocuri în Pădurea Dumbrava pe locul fostei fabrici de covoare. Sase dintre ele aveau 17 etaje. Suprafaţa ocupată de acest cartier ar fi fost 20000 mp cu o desfăşurare de 170000 mp a celor 1330 apartamente în valoare de 65 mil. euro. Erau prevăzute 2000 locuri de parcare, discotecă, sală de sport, grădiniţă, buticuri şi alte servituţi. S-au obţinut avizele şi aprobările necesare, numai că societatea civilă s-a opus. Ordinul Arhitecţilor din România a dat în judecată Consiliul Local şi a obţinut hotărârea de anulare a PUZ (planul urbanistic zonal din 2005). Hotărârea a rămas definitivă în 2012. Cartierul de blocuri nu s-a mai construit dar în spatele hotelului Hilton este strada- şantier în care s-a construit şi se construieşte ciupercăria de vile şi bloculeţe fără număr poştal dar unele cu 12-14 apartamente Acestea obţinuseră autorizaţia de construcţie cu ani în urmă. Ca să nu las povestea neterminată, aflaţi că prosperul om de afaceri şi dezvoltator imobiliar acum este în puşcărie pentru afaceri veroase în domeniul asigurărilor fiind încriminat cu şase capete de acuzare printre care constituirea de grup infracţional, mită, cumpărare de influenţă, etc

3. Pensiunea Dumbrava Sibiului şi hotel Hilton.

Pentru cine vrea să se cazeze în zonă, după buzunar poate alege hotelul Hilton cu 110 dol/ noapte sau pensiunea Dumbrava Sibiului care pune la dispoziţie 25 de camere duble cu 120 lei/ noapte. Pe strada fără nume şi numere mai sunt camere de închiriat. Noi ne-am cazat la casa Micu din apropiere dar am mâncat la pensiune. Servit bine şi repede, porţii mari, preţuri rezonabile. De recomandat.

4. Muzeul Civilizaţiei Tradiţionale Astra.

Iniţiativa înfiinţării unui muzeu al civilizaţiei săteşti din Transilvania aparţine societăţii Astra care încă din 1905 a vrut să afirme identitatea culturală românească în conglomeratul de etnii ale imperiului austro-ungar în mijlocul cărora trăiau românii. În 1950 în apriga perioadă a internaţionalismului proletar muzeul a fost închis, cele 50000 de obiecte tradiţionale fiind risipite prin gospodăriile de partid sau pur şi simplu furate. O mică parte cca 9000 de obiecte au fost depozitate în muzeul Bruckenthal. A fost reînfiinţat în 1963 de o echipă condusă de cercetătorul, folcloristul, etnologul şi muzeograful Cornel Irimia sub denumirea de MuzeulTehnicii Populare iar în 1990 a devenit Muzeul Civilizaţiei Tradiţionale cu o tematică unică în lume. Prima construcţie adusă în 1963 a fost o moară, apoi rând pe rând muzeul a fost înzestrat cu case, ateliere, biserici, cârciumi. Suprafaţa sa în aer liber este de cca. 100 ha, fiind străbătut de 10 km de alei în care se găsesc 400 clădiri autentice în care se prezintă civilizaţia tradiţională românească. Aici se găsesc gospodării întregi formate din case, acareturi şi curţi, interioare originale ale locuinţelor, ateliere meşteşugăreşti adunate de pe tot cuprinsul ţării. Pe lângă locuinţe şi ateliere se prezintă şi locurile de distracţie: o popicărie, un scrânciob de iarmaroc, locul de jucat hora. Sunt ilustrate toate activităţile tradiţionale agricultura, oieritul, pescuitul, vânatul, pomicultura şi viticultura, stupăritul, morăritul, prelucrare piei, cojocărie, dogărit, ţesătorie, etc. şi sunt prezentate construcţiile specifice cum sunt cramele, stânele, afumătorile, cherhanalele dar şi uneltele teasc, ferăstrău, maşină de treierat, etc. În faţa acestei diversităţi de exponate realizezi că şi fără net, automobil şi TV, cu muncă fizică grea- e adevărat- oamenii îşi asigurau tot ce le era de trebuinţă. Muzeul este organizat pe secţiuni tematice. De ex. morile de diferite tipuri hidraulică, plutitoare, cu pânze, de vânt, cu tracţiune animală, etc, sunt considerată cea mai complexă colecţie de mori din lume şi sunt grupate în acelaş loc. Gospodăriile lipovenilor din delta Dunării cu case lacustre pe stâlpi, bărci şi lotci se află la marginea lacului. Mijloacele de transport de la căruţă până la faiton sunt adăpostite într-un pavilion de prezentare. Sunt foarte multe gospodării cu dublă funcţie: cea de locuit şi atelier. Am vizitat una în care în câteva încăperi se fabricau lumânări. Toate aceste exponate sunt strămutate de la locul de baştină, sunt originale, nu există copii. Mai este o secţiune cu sculpturi în lemn realizate de meşteri maramureşeni dar nu am ajuns s-o vedem. În cele câteva ore alocate vizitării muzeului nu am putut cuprinde decât o parte din bogăţia de case, sculpturi, monumente, ateliere răspândite pe tot cuprindul lui. Muzeul a primit premiul UNESCO pentru patrimoniul tehnic.

Muzeul poate fi vizitat zilnic între 10-18 din mai în septembrie şi 9-17 octombrie. Interiorul caselor nu poate fi vizitat în zilele de luni şi pe perioada iernii. Taxa de intrare este de 15 lei/ persoană pentru adulţi, 7.5 lei pensionari, 5 lei elevi-studenţi. Taxa de parcare e 3 lei şi foto 5 lei (dar cine te poate urmări în imensitatea muzeului?) O plimbare cu barca costă 20 lei şi permisiunea de a pescui 50 lei/zi. Muzeul oferă cazare în pensiune şi mâncare tradiţională românească pregătită în trei unităţi de servire din care nu lipsesc sarmalelE, cârnaţii şi plăcintele poale´n brâu. La ieşire din muzeu am rămas cu impresia că am vizitat un templu al statorniciei românilor pe aceste meleaguri, un muzeu ca o ţară, ţara copilăriei mele cu case cu prispă vopsite în sineliu, cu acoperiş de stuf sau şindrilă de lemn, sanie şi car în ogradă. WEB, pentru edificare te-aş ruga să înserezi youtube

5. Grădina zoologică.

În parcul Dumbrava se găseşte cea mai veche grădină zoologică din România. A fost înfiinţată în 1929 de un inginer care a capturat câteva vulpi la barajul Sadu şi le-a adăpostit într-un ţarc în pădurea Dumbrava. Ulterior au apărut donaţii de animale şi păsări din partea Casei Regale şi ale unor asociaţii de vânători care au înzestrat-o cu lupi, cerbi, mistreţi. Primul urs a intrat în custodia grădinii în 1930. Astăzi pe o suprafaţă de 20 ha grădina zoologică adăposteşte 225 animale din 53 de specii. Suprafaţa cuştilor şi spaţiilor îngrădite e de 5500 mp. Dintre locatarii mai deosebiţi sunt o pereche de zebre aduse în 2010, una de lupi iberici aduşi din Ungaria. în 2011, un pui de jaguar născut în captivitate, pe lângă urşii, tigrii, leii şi cămilele existente. Fotografia cu lupul iberic care a sărit gardul în 2009 a făcut înconjurul lumii fiind considerată fotografia anului în lume, cu animale sălbatice în captivitate. Grădina zoologică este foarte frumos amenajată împletind zona de agrement cu spaţiile destinate animalelor. Sunt prevăzute fonduri pentru amenajarea habitatului animalelor şi păsărilor, rigole, ţarcuri şi spaţii viajere. Intrarea la zoo este anunţată de o alee cu chioşcuri de artizanat dar cum o depăşeşti, ai in faţa ochilor un stejar imens cu o vechime de şase secole, monument al naturii. Zoo este străbătut de două lacuri de 6 ha., din care pe unul se pot face plimbări cu ambarcaţiuni cu sau fără motor şi hidrobiciclete. O arteziană înaltă de zeci de metri este amplasată în mijlocul lacului de agrement. Grădina zoologică este amenajată ca un parc cu alei asfaltate în pantă, după relieful locului. O scară monumentală cu două braţe în mijlocul căreia curge apa în cascade cred că este inspirată după cea pe care am văzut-o în parcul St. Cloud din Sevres. Numărul turiştilor a crescut an de an, de la 80000 în 2006 la 200000 în 2013 şi într-adevăr pe lângă vizitarea animalelor, turistul are satisfacţia plimbării printr-un parc deosebit de frumos.

În drum spre Sighişoara, transalpina, Braşov sau dacă vă cazaţi în Sibiu făceţi-vă timp să vizitaţi Dumbrava Sibiului. Vă veţi întoarce la rădăcini.

---

VIZUALIZĂRI: 9000 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI