La mormantul lui Stefan

TIPĂREȘTE

Plecasem de dimineata din Vama, eram gasca mare, in trei masini, luasem randul manastirilor bucovinene de la Moldovita in sus si voiam sa incheiem cu Voronet si apoi sa revenim la vila unde ne cazasem. De fapt ei voiau sa incheiem cu Voronet, eu nici nu voiam sa incep circuitul la manastiri, dar din nou era doar parerea mea impotriva vointei grupului condus cu mana de fier de partea feminina, mai ceva decat in perioada matriarhatului.

Deja istoviti de drumurile serpuite ale Bucovinei si inca stricate de indelunga intrebuintare, dupa indelungi vizite la alte manastiri, ajungem la Putna, unde noi barbatii tragem frumusel masinile in parcarea unui restaurant undeva pe stanga si coboram. Doamnele nedumerite incearca sa ne urneasca, dar ne punem contra ca niste catari incapatanati, refuzand cu vehementa inca o vizita la manastire pe stomacul gol. Negocierile inceteaza in avantajul noartru, a barbatilor, carora ni se alaturasera si cei trei copii din grup ce incepeau sa simta oboseala drumului si mirosul de mancare dinspre restaurant.

Dupa aceasta mica, dar moralizatoare victorie si dupa ce ne-am pus si burtile la cale cu ceva ciorbe radautene, fripturi si tochituri, consideram cazul rezolvat si ne declaram apti de inchinat si la icoanele Putnei, ca doar n-o fi foc. Foc a fost cand a defrisat armata lui Stefan zona de amplasare a manastirii, ca atunci nu aparusera inca fratiorii ucrainieni cu "drujbe" la talcioc.

Asadar, cu alt curaj si alta dispozitie ne infiintam pe aleea ce duce la Manastirea Putna, cea dintai ctitorie a lui Stefan, ca urmare a traficului de influenta exercitat de catre Daniil Sihastrul pe langa dansul. Parcam masinile imediat dupa ce trecem de poarta mare si frumoasa, coboram din trasuri si admiram dealul acela minunat de pe partea stanga unde este inscriptionat cu vegetatie de o culoare diferita numele marelui Voievod si Sfant ce a lasat in urma sa multe pagini in istorie si multe legende.

Pornim spre portile manastirii si realizam cat de tantalai am putut fi lasand masinile la mama - ptiu Doamne iarta-ma. Chiar in fata portii manastirii sunt locuri de parcare destule, chiar daca sunt cateva autocare cu enoriasi veniti la iertaciunea pacatelor.

Dupa o mini-partida de shoping pe la casutele si tarabele cu cruciulite si iconite, adunam trupa de doamne si ne incolonam la intrare, patrunzand in curtea interioara a Manastirii Putna, dincolo de zidurile groase de piatra ce nu te lasa sa ghicesti ce poate fi dincolo.

Spre deosebire de celelalte manastiri in care mai intraseram, aici totul este la o alta scara, cladirile mai mari, mai impunatoare, iar atmosfera este una ceva mai militaroasa. Toate acestea au un motiv intemeiat - Manastirea Putna este o manastire de calugari, deci de barbati, deosebindu-se clar de cele de maici pe care le vizitasem anterior. Erau si aici flori, dar parca nu la fel de frumoase, colorate si ingrijite ca la celelalte manastiri; si alte manastiri aveau aerul de fortareata, dar parca nu chiar si aerul de cazarma de la Putna.

Cladirile, biserica, turnurile, zidurile fortificatiei, toate construite la alta scara decat ale cele ale altor manastiri. Impresionante mi s-au parut clopotele uriase din curtea manastirii si "povestea" fiecaruia, insa nu poti sa nu fii impresionat cand te apropii de locul unde odihneste un mare om al acestui neam, astfel am fost pentru prima oara in acea zi atras de interiorul unei biserici, nu pentru a ma apleca sa sarut vreo icoana, ci pentru a-mi pleca o clipa capul in semn de respect pentru Stefan cel Mare si Sfant.

A fost cea mai impresionanta manastire pe care am vizitat-o vreodata, probabil pentru ca Putna iese din tiparele manstirilor bucovinene si romanesti, in general, pentru maretia ctitoriei si pentru amprenta ctitorului in tot ceea ce emana, istorie, spiritualitate, statornicie.

Am iesit din manastire si am pornit catre celelalte lacasuri monahale pe care doamnele le aveau in program, eu am evitat in acea zi sa mai intru in alta manastire, deoarece facusem intr-o singura zi mult mai multe cruci decat in ultimul cincinal, dar si pentru ca nu doream sa amestec impresia lasata de cea mai mare si mai insemnata manastire bucovineana ctitorita de cela mai mare Voievod al Moldovei.

---

VIZUALIZĂRI: 2947 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI