ARTICOL ÎNCĂRCAT ÎN: 17.10.2010
--- M ---
GR. VÂRSTĂ: 50-60 ani
DIN: Piteşti
ÎNSCRIS: 02.09.09
STATUS: CONSUL
DATE SEJUR
OCT-2010
DURATA: 1 zile
single

GRAD SATISFACȚIE
CADRUL NATURAL:
100.00%
Încântat, fără reproș

NOTARE MEDIE REZULTATĂ
100.00%

AUTORUL ar RECOMANDA
această destinaţie unui prieten sau cunoscut
TIMP CITIRE: 7 MIN

Pe Argeş în jos...

Ilustrație video-muzicală

Phoenix - Negru Voda
TIPĂREȘTE

Vineri, 15 octombrie, am ajuns mai mult dintr-o întâmplare, la Curtea de Argeş, însoţind un grup de străini. Bineînţeles, principalul obiectiv al vizitei a fost Mănăstirea Curtea de Argeş.

Pentru cine nu a fost de curând pe aici, trebuie să spun că au avut loc câteva mici modificări. Intrarea principală a fost închisă şi s-a deschis o nouă intrare, din parcarea de la stradă, prin colţul de nord-vest al parcului mănăstirii.

Motivul este unul foarte important, zic eu.

În partea dreaptă a vechii intrări, privind dinspre stradă, au inceput lucrările (aflate deocamdată la nivelul fundaţiei) la viitoarea Catedrală Episcopală şi Regală, ce se va înalţa de către Episcopia Argeşului şi Muscelului, la iniţiativa şi cu sprijinul Casei Regale a României.

Prin iniţierea acestei construcţii, Familia Regală a României reînnoadă tradiţia suveranilor români, ctitori de lăcaşuri de cult. Proiectul reprezintă, de asemenea, o manifestare a legăturii istorice indisolubile dintre regalitate şi Biserica Ortodoxă Romană. se spune înr-un comunicat al Episcopiei Argeşului şi Muscelului (click aici)

Protocolul dintre Episcopia Argeşului şi Muscelului şi Casa Regală a României, referitor la înalţarea Catedralei, a fost semnat anul trecut, la 10 Mai, de Ziua Regalităţii, adevărata Zi Naţională a României.

Fac aici o paranteză, pentru o informaţie pe care mulţi dintre contemporanii noştri nu o cunosc.

La 10 Mai 1877 Carol I proclama solemn Independenţa absolută a României. După 1947, în încercarea de a şterge orice urmă a monarhiei din istoria ţării, regimul comunist a mutat evenimentul pe 9 mai. La 10 Mai 1881, Carol I a fost încoronat Rege al României, iar România a fost ridicată la rangul de Regat. 10 Mai a fost Ziua Naţională a României, până după abdicarea forţată a regelui Mihai, la 30 decembrie 1947.

La sosire, am constatat că zona mişuna de poliţie şi chiar ne-am mirat, pentru că, deşi aveam pentru aceasă vizită binecuvântarea Episcopului Argeşului şi Muscelului I. P. S. Calinic, nu ne aşteptam chiar la o aşa primire. :))

Ne-am lămurit repede că nu pe noi ne aşteptau, ci o delegaţie importantă, din care se spunea că ar face parte şi o cunoscută doamnă a politicii româneşti (click aici).

Liniştiţi că nu noi provocasem atâta agitaţie în poliţia oraşului, am intrat deci pe noua intrare, care ne duce, urcând câteva trepte, chiar în faţa Catedralei.

Aici eram totuşi aşteptaţi de părintele al cărui nume nu-mi permit să-l spun aici, un om deosebit, care ne-a însoţit pe tot parcursul vizitei, dându-ne explicaţii ample despre cele prezentate.

Nu am să intru aici în descrierea Catedralei, sunt pe site destule review-uri care prezintă date despre ea, de asemenea wikipedia.ro are o prezentare amplă (click aici), aşa că nu am să mai reiau această prezentare.

Am să spun doar că în interior se desfăşoară ample lucrări de restaurare, mărturie stând şi schelele de aici, lucrări executate de specialişti şi studenţi de la specializarea Artă Sacră. Până în prezent a fost refăcut altarul, urmând ca, după o pauză datorată iernii, să se refacă şi restul picturilor şi mozaicul deteriorat.

Însoţitorul nostru ne-a mai spus că, după terminarea lucrărilor şi sfinţirea Catedralei Episcopale şi Regale, slujbele vor fi săvârşite numai în aceasta, iar mormintele regale vor fi mutate şi ele aici, unde va fi probabil şi locul de odihnă veşnică a regelui Mihai.

În spatele Catedralei, în parcul Mănăstirii Argeşului, se află Palatul Episcopal, construit între 1886-1890 şi folosit şi ca reşedinţă regală de vară.

Privind din spatele Catedralei spre Palatul Episcopal, de o parte şi de alta a aleii ce duce spre palat se află două capele identice şi dispuse simetric. Aceste capele au fost folosite drept corpuri de gardă în vremea când regele se afla aici. În cea din dreapta, din februarie 2003 se află depus sicriul cu corpul neînsufleţit al Regelui Carol al II-lea, adus din Portugalia, unde, după moartea sa, în 1953, fusese depus în capela Regilor Portugaliei din Estoril. Puteţi vedea, în fotografia ataşată, interiorul acestei capele.

Nu se ştie încă dacă se va obţine acceptul Casei Regale pentru aducerea sicriului lu Carol al II-lea în viitoarea Catedrală Episcopală şi Regală, alături de ceilalţi membri ai familiei regale, ale căror morminte, aşa cum spuneam, vor fi mutate aici. Motivul este datorat reţinerilor regelui Mihai faţă de controversatul său tată, reţineri de alfel întemeiate. Se ştie că regele Mihai nu a participat nici la cermonia aducerii în ţară a rămăşiţelor pământeşti ale tatălui său, motivul fiind lesne de înţeles: viaţa aventuroasă a acestuia şi mai ales modul în care a tratat-o pe regina Elena, mama regelui Mihai.

Palatul Episcopal este o construcţie frumoasă, simetrică faţă de axul Catedralei şi având în centru turnul-clopotniţă al paraclisului ce se află în spatele său.

A fost construit în timpul regelui Carol I, la sfârşitul secolului al XIX-lea, în stil german, iar clopotul din turlă a fost adus de la mănăstrea Cozia. În biserica-paraclis, cu hramul Sfânta Muceniţă Filofteia se săvârşesc în prezent slujbele religioase zilnice şi tot aici se află moaştele sfintei Filofteia. Nu am să insist nici să vă povestesc despre paraclis şi sfânta Filofteia, dacă sunteţi interesaţi puteţi citi review-ul foarte documentat, scris de magdalena, aici.

Aş adăuga doar faptul că părintele care ne-a însoţit în vizita noastră ne-a povestit despre viaţa sfintei Filofteia o poveste puţin diferită de cea de pe crestinortodox.ro (click aici), dar spusă cu har şi credinţă.

Şi am ajuns acum la ceea ce m-a determinat să scriu acest review. După ce am ieşit din paraclis, părintele ne-a călăuzit pe culoarul din aripa sudică a Palatului Episcopal, de unde am intrat în sala Manole, loc mult mai puţin cunoscut, pentru că această sală nu este deschisă vizitatorilor. Iniţial, sala a fost folosită ca sală de şedinţe a Consiliului regal, aici luându-se decizii importante pentru viitorul României, apoi, în vremea comunistă a fost folosită ca sală de bal, iar acum ea este sala de întruniri a Centrului eparhial, fiind folosită şi ca sală de recepţie.

Lungă de vreo 20 de metri, sala are la partea superioară a pereţilor o frescă, lată de aproximativ 1 m, ce povesteşte în imagini succesive pe aproximativ 40 de metri legenda meşterului Manole. Pictura a fost realizată de pictorul Jean Jules Antoine, fratele arhitectului André Lecomte du Nouy, cel care a realizat şi restaurarea Mănăstirii Argeşului, la sfârşitul secolului al XIX-lea.

Sub frescă, pe pereţii tapisaţi, atârnă tablouri ale patriarhilor României şi cel al lui Neagoe Basarab. Partea inferioară a pereţilor este acoperită cu lambriuri din lemn, iar în încăpere se află şi câteva vechi piese de mobilier, în care sunt expuse vechi obiecte bisericeşti.

La capătul de sud al vastei încăperi se deschide o uşă prin care se trece într-o altă încăpere, mult mai mică, ce a reprezentat pe vremea regelui Carol I camera de primire a oaspeţilor. Încăperea este sobră, mobilată cu câteva piese vechi, iar pe peretele vestic nu putem ignora o oglindă veneţiană. De aici, printr-o altă uşă, pătrundem în ultima încăpere, ce constituia cândva antecamera în care îşi aşteptau rândul cei veniţi la o întrevedere cu regele, acum ea având rol de simplu antreu. După o ultimă privire spre sala Manole, am ieşit în curtea mănăstirii.

Ultima oprire a fost la capela unde, surghiunit aşa cum a fost şi în viaţă, îşi doarme somnul de veci regele Carol al II-lea. Sarcofagul aflat pe un piedestal este acoperit cu un covor cu stema regală, iar alături este pus portretul regelui proscris. La celălalt capăt al sarcofagului, o glastră goală ne arată că nimeni nu-şi mai aminteşte astăzi de regele playboy.

Vă invit să priviţi şi fotografiile, mai ales cele din sala Manole, un loc unde nu se pătrunde foarte uşor.


[fb]
---
Trimis de Costi in 17.10.10 23:38:46
NOTĂ: Articol ARHIVAT (nu intră în calculul mediei acestei destinaţii)

VIZUALIZĂRI: 3667 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURISAU ARTICOL fără ECOURI
SESIZEAZĂ
conținut, limbaj

8 ecouri scrise, până acum, la acest articol

NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (Costi); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo.ro („AFA”) sau ale administratorilor.
Poze atașate (se deschid în pg nouă)
P07 Catedrala Mănăstirii Curtea de Argeş, văzută dinspre Palatul Episcopal
EVIDENTIAȚI ARTICOLELE CU ADEVĂRAT UTILE!
Dacă impresiile de mai sus v-au impresionat prin utilitate, calitate etc folosiți linkurile de mai jos, prin care puteți acorda articolului un BONUS în Puncte de Mulțumire-Apreciere (PMA) articolului.
Puteți VOTA acest articol:
PUNCTAJ CRT: 1000 PMA (std) PLUS 5600 PMA (din 4 voturi)
NOTĂ: Mulțumită numărului de voturi primit, articolului i-a fost alocat automat un SUPERBONUS în valoare de 2000 PMA.

ECOURI la acest articol

8 ecouri scrise, până acum

mirelutza
[17.10.10 23:55:18]
»

... primul vot de la mine si trebuie sa revin la Curtea de Arges... sa vad si eu modificarile aparute; o sa merg probabil mai la primavara; intre timp constructia avanseaza si pot srie mai multe despre ea!

magdalena
[18.10.10 00:08:08]
»

Si eu care tocmai doream sa completez amanuntele despre care pomeneai cu trimitere la review-ul meu!!!

Marturisesc ca ai adus noutati binevenite, cu fiecare vizita intr-un loc despre care deja s-a mai scris pe site-ul AFA, aflam fie completari, fie amanunte noi, povestite prin prisma autorului impresiilor respective.

Elegant scris...

ARA
[18.10.10 01:25:06]
»

Interesant, abia astept sa vad pozele, nu am mai trecut pe acolo de vreo 15 ani, mi-au placut si completarile.

CostiAUTOR REVIEW
[18.10.10 10:23:10]
»

Rog un webmaster să ataşeze la review celebra piesă a formaţiei Phoenix Negru Vodă:

http://www.trilulilu.ro/lucian1955/76c296e2abd611

Am ales varianta originală, cea cântată în anii '70

webmaster13
[18.10.10 10:30:32]
»

rezolvat muzica!

lica baesu
[18.10.10 18:11:10]
»

foarte frumos rw felicitari!

aida.alecu*
[22.10.10 22:18:33]
»

Tocmai ce imi propusesem sa revad aceasta manastire, am vazut-o acum privind foto postate de tine si mi-ai intarit convingerea ca trebuie ravazuta! E o bijuterie!

Frumos rw! Felicitari!

Admin
[01.08.11 00:21:07]
»

Mutat la rubrica "Manastirea Curtea de Arges" (nou-creata pe site)

Sfârșit SECȚIUNE Listă ECOURI scrise la articol

ROG REȚINEȚI:
  • Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul review-ului de mai sus
  • Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine butonul de mai jos ADAUGĂ IMPRESII NOI
  • Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație: in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o ÎNTREBARE NOUĂ
    (întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
SCRIE UN ECOU LA ACEST REVIEW
NOTĂ: Puteți folosi ptr formatarea ecoului: [b]...[/b], [i]...[/i], [q]...[/q]
EMOTICOANE ce pot fi folosite SHOW/HIDE
Sfârșit SECȚIUNE SCRIE ECOU

NOTĂ: Rubrica de mai jos vă permite să vă abonați (sau să vă dezabonați) la / de la notificări (înștiințări prin email) atunci când cineva răspunde unui text scris ca ecou mai sus.
Status Abonament Ecouri la acest review - abonament INACTIV [NU primiți înștiințări atunci când se scriu ecouri la acest review]
VREAU înștiințări pe mail când se postează ecouri la acest review
6 utilizatori sunt abonaţi la urmărirea acestui fir de discuţie (primesc instiinţări la adăugarea unui ecou):
aida.alecu*, ARA, Costi, lica baesu, magdalena, mirelutza
Alte impresii din această RUBRICĂMănăstirea Curtea de Argeș:


    SOCIALs
Alătură-te comunității noastre

AGENȚIA DE TURISM AmFostAcolo.Travel:
SC Alacarte SRL | R.C.: J35/417/24.02.09 | RO 25182218 | Licența de turism 218 / 28.11.2018

 
[C] Copyright 2008-2024 AmFostAcolo.ro // Reproducerea integrală sau parţială a conţinutului este interzisă
AmFostAcolo® este marcă înregistrată
  • la final = [utf8mb4]; bMustChange=[]
  • pagină generată în 0.086010932922363 sec
    ecranul dvs: 1 x 1