Orasul in parfum de magnolii - Curtea Domneasca si Manastirea Curtea de Arges

TIPĂREȘTE

„Curtea de Arges” a devenit cumva sinonim cu Manastirea ce poarta acelasi nume, dar orasul ascunde mai multe „comori”.

Astfel, se pot vizita atat Manastirea Curtea de Arges, Fantana Mesterului Manole, Biserica Domneasca, Biserica Drujesti, Biserica Olari, Biserica Sfintii Ingeri, cat si ruinele Bisericii „San Nicoara”, Gara Regala, precum si Casa de Cultura „George Toparceanu”, dar si alte obiective turistice.

Noi am vizitat mai intai Complexul feudal Curtea de Arges cu Biserica Domneasca, fiind in apropiere de pensiunea unde eram cazati, la nici zece minute distanta de mers pe jos.

Ajungand destul de tarziu, cam pe la ora 18. 00, ne-a fost teama ca nu se mai putea vizita, insa era deschisa, inauntru fiind o doamna care ne-a ghidat. Totusi, asa cum spunea si doamna respectiva, acestei biserici nu i se acorda importanta cuvenita, fiind destul de putin vizitata, desi este un monument arhitectural foarte vechi, (care dovedeste apartenenta acestuia la „vasta arie a lumii artei bizantine”, dupa cum scrie pe un panou la intrare), datand de la jumatatea secolului al XIV-lea, intemeiata de familia domnitorului Basarab.

Ceea ce m-a uimit este ca inca pastreaza fragmente din pictura originala, dupa spusele ghidei, sa zicem, folosindu-se tehnici „vegetale” care acum nu se mai cunosc, in interior existand si o fresca bizantina, foarte multe picturi reprezentand scene biblice.

Totodata, exista aici singura pictura din lume reprezentand-o pe Fecioara Maria insarcinata, dar si o pictura reprezentand crucea inversata a Sfantului Petru, fiind rastignit la Roma cu capul in jos. Acesta a dorit expres sa fie crucificat in acest mod, dorind ca el sa aiba pasii indreptati spre Ceruri.

Pe peretele din stanga, in pronaos, exista o inscriptie in limba slavona, incadrata de o rama, fiind tradusa in coltul din stanga sus, consemnand anul mortii lui Basarab I, intemeietorul statului feudal independent Tara Romaneasca.

Pe unul din stalpii din fata altarului, se gaseste o pictura cu Sf. Filofteia, dand de mancare sarmanilor, din mancarea pe care trebuia sa o duca la camp tatalui sau, motiv pentru care aceasta a fost ucisa chiar de catre acesta, la varsta de 12 ani.

Ceea ce nu intelegeam la inceput, dar am remarcat ulterior studiind fotografiile facute, este ca biserica are mai multe straturi de pictura, pe alocuri descoperindu-se picturi unele sub altele.

Biserica Domneasca este considerata o adevarata necropola a domnitorilor munteni, adapostind nu mai putin de 14 morminte, printre care cel al lui Vladislav Vlaicu, urmasul lui Basarab, pe piatra de mormant fiind reprezentat stilizat Pomul Vietii sau Arborele Cosmic, cum i se mai spune, un mare simbol al crestinismului, si lateral fata o cruce in forma de rozeta (cu brate mai groase la margini si mai subtiri spre centru, simbol al Cavalerilor Crucificati), dar si a lui Voislav, pe mormantul sau fiind inscriptionat: „Voislav, fiul marelui Alexandru Voievod, s-a sfarsit in luna lui ghenuarie”. De mentionat ca aici sunt si mormintele Bratienilor, insotite de epitafuri.

In Curtea Domneasca se mai afla si ruinele beciurilor domnesti.

Detalii despre cea mai veche biserica a orasului, ce poarta hramul Sf. Nicolae, puteti citi aici: click aici

Gasiti timp sa popositi mai mult decat o faceti de obicei intr-o biserica pentru ca merita toata atentia sa admirati fiecare pictura in parte, as fi vrut sa stau mai mult dar trecuse de ora inchiderii...

Vizavi de Biserica Domneasca, se afla Muzeul Municipal, care gazduieste o colectie de obiecte de arta populara, oglindind meseriile practicate de catre localnici de-alungul timpului (tesaturi si costume populare, vase de ceramica, olaritul fiind un mestesug artistic traditional al orasului).

Amanunte aici: click aici

Nu departe de Curtea Domneasca, trecand de statuia lui Basarab I, ce se inalta falnic in oras, urcand un drum placut, trecand de o fantana, se afla ruinele bisericii San Nicoara, ridicata cam in aceeasi perioada cu Biserica Domneasca, avand o arhitectura tipic bizantina (asezamant al Episcopiei Catolice).

Interesant este ca intre turnul Bisericii San Nicoara si cel al cetatii Poienari se putea comunica cu ajutorul unor faclii! Comunicarea era accesibila si... subteran, printr-un tunel, dar cu Biserica Domneasca!

Manastirea care face insa celebru orasul Curtea de Arges este cea care poarta acelasi nume cu cel al orasului, ctitorita de Basarab I, pe care am reusit sa o vizitam in ziua urmatoare.

Am patruns in incinta unei curti superbe, inconjurata de magnolii in floare, atat albe cat si in nuante de roz, magnolii ce le-am intalnit destul de des pe strazile orasului.

Niciodata nu am vazut atatea magnolii la un loc, indragostindu-ma practic de aceste flori superbe si delicate.

Indreptandu-ne spre Manastire, o veritabila „capodoperă a arhitecturii româneşti medievale”, dupa cum scrie la intrare, „devenita celebra prin mitul creatiei, prezentata in nemuritoarea balada a Mesterului Manole” (pe un perete lateral este o stampila rosie cu locul unde se presupune a fi zidita Ana), am ramas inmarmurita de frumusetea dantelata si distinsa acesteia!

Manastirea a fost sfintita in 1517 si reprezinta opera pictorului Dobromir, care a mai pictat si Manastirea Dealu din Targoviste, orasul de bastina al acestuia.

Desi este ridicata in stil bizantin, dominant pentru bisericile din zona, exista influente persane sau arabe in detaliile exterioare.

Cele douasprezece coloane din pronaos am inteles ca reprezinta cei doisprezece apostoli si fiecare coloana a fost facuta dintr-un singur bloc.

Picturile ii reprezinta pe Neagoe Basarab impreuna cu sotia si copii sai, Radu de la Afumati, Mircea cel Batran, Regina Elisabeta, Regele Carol I, dar si sfinti si alti cuviosi.

Interesant este sa aflu ca, cel mai probabil, aici a avut loc canonizarea Sf. Nihon, al carui hram il poarta Manastirea Zamfira, pe care o vizitasem anterior.

In interiorul Manastirii se gasesc si mormintele familiei Basarab, Radu de la Afumati, precum si ale regilor Carol I si reginei Elisabeta, precum si Ferdinand si Regina Maria, in pronaos.

Moastele Sfintei Mucenite Filofteia (despre viata ei puteti citi aici: click aici) se regasesc in Capela-Paraclis, dominata la intrare de cate o magnolie de fiecare parte...

Tot aici se pot cumpara obiecte bisericesti la intrare, ca de altfel si la intrarea principala in curtea Manastirii. Am cumparat si noi un sfesnic din portelan care are imaginea Manastirii pe o parte si pe cea a Sf. Mucenite Filofteia pe cealalta parte. Sunt foarte multe lucruri frumoase care pot fi cumparate.

Amanunte importante le puteti gasi aici: click aici

Iesind din incinta Manastirii si traversand micul parculet din apropiere, se gaseste Fantana Mesterului Manole.

Legenda spune ca locul in care a tasnit acest izvor a fost locul in care s-a prabusit sufletul lui Manole atunci cand s-a aruncat de pe Manastire, dupa ce a zidit-o pe Ana, nemaiputand sa coboare din lipsa scarilor...

Si daca v-ati incarcat sufletul de frumos si mintea de istorie, puteti sa faceti un popas de o noapte la una dintre pensiunile care se gasesc in oras.

Noua ne-a placut cum arata Casa Domneasca, in apropiere de Biserica San Nicoara, insa e ceva mai scumpa, fiind de patru ori instelata... , dar exista si locatii mai modeste, de trei stele, cum ar fi Pensiunea Jankovici (80ron/dubla) care are si un restaurant sarbesc (unde nu am apucat sa mancam, dar am inteles de la proprietarii pensiunii unde ne-am cazat ca mancarea e buna) sau Hanul lui Simion (100ron/dubla), unde ne-am cazat noi, dar mai sunt si altele.

Am plecat fara sa reusim sa vizitam tot ceea ce ne-am propus, dar va mai exista cu siguranta si o data viitoare!

---

VIZUALIZĂRI: 4595 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI