Stelea – Manastirea impacarii

TIPĂREȘTE

Preambul:

La Manastirea Stelea din Targoviste, am fost prima oara in anul 2006. Citisem undeva despre ea si avand ragaz pentru o plimbare, am hotarat s-o vizitam.

Voi incerca sa fac o prezentare simpla, lipsita de termeni academici, a asezamantului monahal de la Stelea. Pentru mai multe detalii accesati site-ul lacasului www.manastirea-stelea. go.ro sau alte surse de pe internet.

Aflat la 200 m de Mitropolia Targovistei, marginit de Calea Domneasca, ansamblul arhitectural al Manastirii Stelea cuprinde constructii ridicate in decursul mai multor secole, unele dintre ele acum doar ruine. Pe locul manastirii inaltate de negustorul Stelea in sec. XVI, Vasile Lupu - domnul Moldovei, ctitoreste in anul 1645 lacasul care dainuie si astazi. Pisania impodobita cu bourul Moldovei, amplasata deasupra intrarii in pronaos, mentioneaza ca rezidirea bisericii Stelea consfinteste impacarea sa cu Matei Basarab, domnul Tarii Romanesti.

Manastirea a suportat de-a lungul vremii asediile turcilor si tatarilor care au pradat-o si i-au dat foc. Iconostasul de o rara frumusete, remarcat de Paul de Alep cu prilejul vizitei Patriarhului Macarie la Targoviste, a fost mistuit de flacari. Doar un fragment a mai fost salvat si in prezent poate fi admirat in muzeu.

Istoria secolelor urmatoare consemneaza treptata saracire a manastirii, dar si momentele in care a beneficiat de imbunatatiri si reparatii, cele mai importante fiind cele din timpul domniei lui Constantin Brancoveanu cand a fost refacuta clopotnita, pardoseala si zugraveala din biserica.

La sfarsitul sec. XVIII, in chiliile Manastirii Stelea a functionat o scoala greceasca unde au invatat printre altii, Grigore Alexandrescu, I. H. Radulescu si Vasile Carlova.

In 1863, dupa secularizarea averilor manastiresti, Stelea a devenit biserica parohiala. Abia in 1990 a redevenit manastire, ansamblu impunator cu biserica, turn-clopotnita, case egumenesti si chilii. In 2006 cand am vazut-o prima oara, Manastirea Stelea era in plin proces de refacere, staretia, chiliile monahilor si bucataria cu sala de mese fiind deja innoite. O echipa de mesteri restauratori lucra la pictura interioara, motiv pentru care toata biserica era invadata de schele.

Poarta de intrare din vestul incintei, amplasata chiar pe trotuarul Strazii Stelea, a fost descoperita cu ocazia cercetarilor din 1981, cand au fost date la iveala si portiuni din zidul de incinta. Alcatuita din doua masive de zidarie, cu intrandul acoperit cu o bolta semicilindrica, poarta a fost refacuta in sec. XVII. Zidurile de incinta groase de 1 m, datand din a doua jumatate a sec. XVII, au fost reconstruite recent din bolovani de rau si caramizi.

Dupa intrarea in incinta, intampina statuile alaturate ale lui Vasile Lupu si Matei Basarab, cei doi domni aflati multa vreme in conflicte legate de domnie. Pentru a-si consfinti impacarea, Vasile Lupu – domnul Moldovei - a inaltat biserica Stelea din Targoviste, iar Matei Basarab – domnul Tarii Romanesti - a inaltat Manastirea Soveja din Vrancea, aceste edificii ramanand in istoriografie drept pilda de impaciuire intre moldoveni si munteni.

Turnul clopotnita este monumentul cel mai vechi care s-a pastrat din ansamblul arhitectural de la Manastirea Stelea. Datand din sec. XVI, turnul clopotnita are trei nivele: parterul cu gangul de acces, primul etaj cu o camera si al doilea etaj cu clopotele, scara de acces la etaje fiind inglobata in grosimea zidului.

Biserica inaltata de Vasile Lupu - monument de referinta pentru arta Tarii Romanesti din sec. XVII - este un model de imbinare a elementelor si formelor decorative moldovenesti si muntenesti. Construita din zidarie de caramida tencuita, biserica are pe naos si pronaos doua turle egale ca inaltime. Bumbii si elementele ornamentale din ceramica din interiorul ocnitelor si firidelor, dau turlelor nota de particularitate.

Deasupra intrarii din partea vestica, intr-o firida, se afla Invierea Domnului, icoana hramului.

Pridvorul inchis, de forma dreptunghiulara, este ingust si foarte inalt, intrarea in pronaos facandu-se pe sub un portal care sustine pisania slavona.

Pronaosul patrat, luminat de patru ferestre, este spatios. Conform traditiei, peretele sudic al pronaosului ar fi adapostit mormantul tatalui domnitorului Vasile Lupu, Vel Aga Nicolae.

Naosul, incaperea cea mai spatioasa, are pe laturile de nord si sud doua abside luminate de cate trei ferestre.

Altarul semicircular, este despartit de restul bisericii printr-o catapeteasma de lemn de o remarcabila valoare artistica. Din seria icoanelor care alcatuiesc iconostasul, atrage atentia o reprezentare de tip "Deisis": in mijloc - Iisus Hristos, in lateral - Maica Domnului cu Sfantul Arhanghel Mihail spre stanga si Sfantul Ioan Botezatorul cu Sfantul Arhanghel Gavriil spre dreapta, icoane datand din vremea lui Matei Basarab.

Usile imparatesti sculptate, sunt impodobite in partea superioara cu scena Bunei Vestiri.

Atribuita inceputului sec. XVIII, conform inscriptiei din nisa proscomidiarului datata 7124 (1705-1706), pictura murala a Manastirii Stelea respecta tipicul iconografic consacrat. Pe pandantivii turlei naosului sunt reprezentati cei patru Evanghelisti, pe conca absidei sudice Nasterea, iar pe cea nordica Invierea Domnului. Pe peretele vestic al naosului este pictata scena Rastignirii.

Cupola turlei pronaosului o reprezinta pe Maica Domnului in rugaciune, cu Pruncul la piept. Pe pandantivii mici sunt ingeri, iar pe cei mari, sfintii Cosma, Damaschin, Iosif si Teofan. Pe peretii pronaosului sunt panouri pictate cu Buna Vestire – la nord, Intrarea in Biserica - la sud si Adormirea Maicii Domnului – la vest.

Pentru ca am vazut ca pe AFA sunt si persoane care agreaza acest gen de relaxare, daca va aflati in apropiere de Targoviste, indraznesc sa va invit sa intrati pentru o clipa in lumea monahilor de la Manastirea Stelea.

---

VIZUALIZĂRI: 3639 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI