Valea Superioară a Mureșului. Defileul Deda – Toplița

TIPĂREȘTE

Un traseu deosebit de frumos și atrăgător, pe Valea Superioară a Mureșului este drumul prin Defileul Deda – Toplița. În vara asta, adică a lui 2016, am fost cred că de cinci ori pe acest drum și asta m-a determinat să îl descriu pentru cei care într-un fel sau altul, sau dintr-un motiv sau altul, vor avea ocazia să îl parcurgă.

Așa cum am mai scris într-un review, pe timpul verii, iar când vremea este bună, chiar până aproape de sfârșitul toamnei, mi-am stabilit reședința la țară, nu departe de intrarea din aval, în acest defileu.

Voi aborda descrierea lui în sensul invers al cursului râului Mureș, pentru că aceasta este direcția în care pornesc atunci când călătoresc prin acest defileu, după care la întoarcere, mă las adus de cursul lin al apei Mureșului.

Așa cum spune și numele lui, intrarea în defileu începe din Deda, o comună de aproximativ patru mii de locuitori, așezată în depresiunea ce se dechide, la ieșirea din defileu. Comuna Deda este o așezare foarte veche, atestată documentar încă de la jumătatea secolului al IV-lea. Numele ei se pare că este de origine slavonă. De aceeași origine este și numele satului Bistra Mureșului, aparținător comunei Deda, așezat în cea mai mare parte a lui, pe valea râului Bistra care curge prin localitate, vărsându-se apoi în Mureș. Acestui sat i se mai spune și Deda Bistra.

Practic, defileul începe de la ieșirea din satul Bistra spre nord, unde un versant al Munților Călimani, aflați pe partea dreaptă a Râului Mureș și unul al Munților Gurghiului, aflați pe stânga a acestuia, încep să se apropie unul de altul.

De aici până la Toplița, întreg drumul, este de o frumusețe deosebită. Pe partea stângă a sensului de mers, mai întâi apar pante mai blânde, iar apoi din ce în ce mai abrupte până când versantul se transformă într-un perete abrupt format din stânci înalte, care cu puțină imaginație, le vei găsi asemănătoare celor de la Meteore și chiar să te aștepți ca pe unele dintre ele să vezi ridicându-se o bisericuță. Pe măsură ce se apropie de Toplița, versantul începe să se îmblânzească din nou, îndepărtându-se usor de versantul opus, pentru a face loc, depresiunii în care este așezat orașul Toplița.

Pe tot drumul, pe partea dreaptă a sensului de mers, te însoțește râul Mureș, iar peste acesta, pe malul lui stâng se află cale ferată care dacă vei călători cu trenul îți oferă aceeași priveliște.

Apa Mureșului în această parte a cursului ei este foarte curată, pe aici, dar chiar și mai în jos până la Reghin ea nu a cunoscut poluarea niciodată, ceea ce a făcut ca speciile de pești care îl populează se se fi pastrat de-a-lungul timpului. Dacă cineva este interesat, pot să spun că în această zonă în apa Mureșului există clean, mreană de piatră, scobar și lipan, ultimul este în prezent protejat, pescuitul lui fiind interzis, dar dacă se agață totuși câte unul în undiță, asta e.

Între Deda și Toplița drumul trece prin mai multe așezări rurale, cele mai mari fiind Răstolița, Lunca Bradului și Stânceni, care din punct de vedere administrativ, au rangul de comune, fiecare dintre ele, având mai multe sate aparținătoare. Îndeosbi aceste sate au un pitoresc aparte, prin faptul că în ele s-a păstrat foarte bine specificul tradițional al caselor țărănești al zonei. Am copilărit în zonă și în vremea când eram în școala elementară, cum se numea atunci, făceam tot felul de excursii prin localitățile din vecinătatea comunei Deda. Astăzi când trec pe acolo, mă mă încearcă niște sentimente greu de descris, când văd vechile case care existau și în acele vremuri. Nu numai arhitectura tradițională s-a păstrat în aceste localități, ci tradițiile populare, ale locului. Se păstrează portul popular, muzica și dansurile (jocurile) specifie fiecăriei comune. În fiecare an, de regulă în prima sâmbătă și duminică a lunii august, se organizează acolo, pe malul Mureșului aproape de intrarea în comuna Răstolița, Festivalul ”Zilele Văii Mureșului”. Cred că anul acesta a avut loc cea de a X-a ediție.

Întreaga zonă este de mare atracție turistică. Este foarte căutată în special pentru zilele de sfârșit de săptămână când vin acolo turiști de la Tg. Mureș, Reghin dar și din locuri mai îndepărtate, atrași de aerul foarte curat îmbibat cu mirosul de brad. Mai mult decât asta, aproape pe toate văile afluenților de pe o parte și cealaltă a Mureșului s-au construit case de vacanță, care sunt folsite de proprietari în tot timpul anului indiferent de anotimp. Ele se întâlnesc la tot pasul, pe Valea Bistrei pe Valea Răstoliței sau pe Valea Sălardului în apropiere de Lunca Bradului.

Pe drum poți să te oprești să mănânci după gust, la Restaurantul Andreneasa, un local rustic, construit pe un bot de deal pe partea dreaptă a Mureșului la ieșire din satul Andreneasa, căruia când eram copil știu că i se spunea Androneasa, nu Andreneasa. Aș mai aminti aici că merită să fie vizitate pensiunile Denisa și Șeștina aflate pe Valea Sălardului, prima la vreo doi kilometri de drumul național, iar a doua la aproximativ șapte kilometri. Aproape de intrarea în Toplița, pe partea stângă a sensului de mers, se mai află un restaurant căruia nu îi știu numele, dar pentru recunoaștere vă spun că este vopsit tot în galben. Este un local cu un interior foarte frumos, dar de două ori când am oprit să mâncăm acolo era gol, probabil este folosit mai mult pentru diferite evenimente de sfârșit de săptămână. La acest local nu am rămas foarte impresionat de mâncare. prima dată, alegând din meniul localului, am comandat o friptură, care ne-a fost fost adusă aproape crudă, iar a doua oară tot din lista lor am comandat creier pane, care s-a dovedit a fi mai mult pane decât creier. Asta mi s-a întâmplat mie, nu știu ce au pățit alții sau dacă aceștia sunt de acord cu mine.

Imediat după intrarea în Toplița, tot pe stânga față de sensul de mers, se află Mânăstirea Sfântul Prooroc Ilie, despre care probabil voi scrie un articol aparte, astfel că acum nu voi încerca de loc descrierea ei.

Orașul Toplița, este un oraș nu foarte mare, așezat în depresiunea dată de deschiderea largă a defileului spre nord către Gheorghieni. Eu am perceput Toplița ca fiind un orășel cu iz de aer de munte. Din centrul său imediat spre stânga, pornește dumul spre Moldova, drum ce trece prin Borsec, Tulgheș, Ceahlău, Tg. Neamț, Pașcani Ruginoasa, Târgu Frumos și apoi Iași Și acesta este un traseu excepțional, care merită să fie văzut. Tot din centrul orașui pornește drumul spre Gheorghieni, Miercurea Ciuc, Brașov.

În prezent Toplița pare să devină din ce in ce mai mult, un centru turistic. Orașul deține o pârtie de ski, două ștranduri cu apă termală, respectiv Banffy și Urmanczy, iar cândva, nu departe de acolo, la Gălăuțaș exista și o pârtie de sanie unde se organizau cantonamente de iarnă pentru echipele de sanie, unele dintre acestea cuceritoare de titluri mondiale în acest domeniu sportiv. Nu știu dacă aceasta mai există în prezent.

Cam asta despre defileul Deda – Toplița și închei acest articol, cu gândul să revin cu unul în care să vorbesc despre Mânăstirea Sfântul prooroc Ilie și despre ștrandul Banffy.

---

VIZUALIZĂRI: 7764 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI