Cheia - Spectacolul naturii

TIPĂREȘTE

Mult inainte de prima noastra vizita in Cheia, eu si sotul meu ne-am gandit daca merita sa parcurgem cei 450 km din Baia Mare, pentru un weekend intr-un loc nu foarte discutat de prieteni si deloc cunoscut noua. Pana la urma ne-am spus: de ce nu? si intr-o dimineata de vineri am pornit increzatori catre ceea ce avea sa fie o intalnire intre cativa bucuresteni care se stiau deja si noi... din maramu'. Pe drum ma gandeam... oare cum o sa fie?

Pana la Brasov, drumul cunoscut. Nimic nou pentru noi. De la Brasov, am luat-o catre Sacele, si dupa o buna parte de drum linistit, am inceput sa urcam. Pana sa ajungem in Cheia, am urcat niste serpentine foarte foarte abrupte, ceea ce m-a facut sa inteleg de ce nu prea se circula pe aici in drumul catre Bucuresti. Apoi, ca si cum ar fi aparut de nicaieri, ne-a intampinat statiunea. La prima vedere mi s-a parut linistita. Un loc in care merita sa iti petreci vacanta departe de galagie, aglomeratie si la aer de munte. Privind cladirile din jur, aveam impresia ca toate asteapta turistii care cu greu se hotarasc sa apara.

Ne-am cazat si am asteptat sa soseasca toata lumea. Abia dimineata am reusit sa ne adunam cu totii si sa punem tara la cale. Sambata am hotarat sa facem un traseu usor, pe jos. M-am bucurat pentru ca eu la vremea aceea eram insarcinata si nu prea ma incumetam sa fac cine stie ce plimbari eroice.

Am ales traseul Cheile Cheitei care pornea chiar din curtea hotelului unde eram cazati. Ai zice ca primavara, cand inca vegetatia nu a inverzit suficient si cand zapada inca se mai zareste pe marginile potecilor, nu prea ai ce vedea. Ei bine, un simplu traseu pe marginea unei vai micute, pe mine m-a impresionat. Prima portiune de drum a fost usor de parcurs. Apoi au inceput cataraturile prin copaci, moment in care, din pacate pentru mine, am fost nevoita sa ma intorc. Pe bune... ca sa poti sa termini traseul, trebuia sa te cateri prin copaci, sau sa cobori tot pe crengi, pentru ca doar pe acolo se putea trece.

Traseul asta cica era unul dintre cele mai usoare. Nu vreau sa ma gandesc cam pe unde trebuia sa treci pe traseele mai dificile. Oricum, a meritat, chiar daca nu am reusit sa merg pana la capat. Am sa incarc si cateva poze facute atat de mine cat si de o parte din prietenii nostrii.

Ne-am intors si am asteptat sa ne adunam dinou. Dupa o odihna de cateva minute, am ales sa mergem la Muntele Rosu. Auzisem de la localnici ca drumul este foarte rau pana acolo si nu prea era indicat sa urcam cu masinile. Ei na... ce stiu ei! Dupa ce iesi de pe drumul principal, cotesti dreapta, mai urci usor vreo 200m si gata asfaltul. Si tot asa pana pe platou. Nu mai tin minte exact distanta pana sus, dar stiu ca am urcat cu masina, foarte foarte incet, pentru ca noi avem Clio, nu Jeep si trebuia sa ne si intoarcem acasa cu masina intreaga. La urcare, fiind concentrati la drumul din fata noastra, nu am acordat mare atentie peisajelor. Apoi am ajuns si credeti-ma... mi s-a taiat respiratia. O frumusete!!! 360 de grade de peisaje minunate si care merita vazute chiar daca drumul pana acolo e un infern. Am uitat de tot si am profitat de moment. Am poposit sus pana aproape sa se intunece, cand deja nu mai avea nici un rost sa facem poze, pentru ca prinsesem absolut toate unghiurile

. Chiar si masinile le-am aliniat si le-am realiniat, in functie de cum ni s-a parut ca arata mai bine peisajul din spate. Coborarea a fost mult mai spectaculoasa. Pentru ca noi eram sus de tot, iar Tir-urile de pe drumul national erau jos, atat de jos ca parca ar fi trebuit o vesnicie sa ajungem la ele.

Spre seara, prietenii nostrii s-au adunat in holul hotelului si s-au petrecut pana spre dimineata. Eu una am cazut la datorie, iar pe la miezul noptii dormeam dusa.

A doua zi, sudistii catre sud, iar nordistii catre nord :)

A fost o vizita mult prea scurta pentru ceea ce ofera statiunea. Mai sunt o gramada de alte locuri, la fel de frumoase care merita vizitate. Iar mie statiunea mi-a lasat o impresie frumoasa. Pacat de cazare si mancarea servita de noi, care au cam stricat acel 100% pe care-l merita CHEIA!!!

---

VIZUALIZĂRI: 3917 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI