GRAD SATISFACȚIE
NOTARE MEDIE REZULTATĂ
Plecaciune in fata “muierilor” / PESTERA MUIERILOR, altfel decat pe net
Jean Michel Jarre-Equinoxe 7
TIPĂREȘTEO sa aflati imediat ce inseamna aceasta plecaciune…
Ne-avand decat putin timp la dispozitie, a trebuit sa alegem ce anume mai imporatant sa vizitam. Una dintre alegeri a fost Pestera Muierilor. Ajungem pe traseu Ranca –Novaci- Baia de Fier. Oprim un pic in Baia de Fier, la podul de pe Raul Galbenul, pod ce se afla in renovare. Raul Galbenul ne insoteste tot drumul pana la pestera. Din departare, se zareste scris BAIA DE FIER, pe un versant al muntelui, din pietre, probabil cineva s-a chinuit tare mult pentru asta. La un moment dat iesim din sat, drumul intra in ascensiune mai accentuata, pensiuni cochete isi fac aparitia si dupa aceea ramane numai peisajul, insa Raul Galbenul nu ne paraseste nici o clipa. Daca as fi stiut de la inceput istoricul Pesterii Muierii, cum ca s-a format acum aproximativ 100 mil de ani, datorita acestui rau, poate nu ma-s fi mirat atat. Consider ca, de multe ori este mai bine sa plecam neinformati la drum (pentru vizite de o zi, nu in sejururi sau concedii de cateva zile) si am sa va spun si de ce. Daca as fi stiut de la inceput ca numele pesterii se trage de la faptul in timpurile vechi, femeile impreuna cu batranii si copii se retrageau aici pe timp de razboi sau conflicte, nu as mai fi aflat atat de multe de la ghidul local, bineinteles dupa ce l-am iscodit pe toate partile.
Ajungem la pestera in jurul ore 10.20 dimineata. Citim panoul de la intrare si aflam ca putem intra numai la ore fixe si grup de cel putin 4 adulti. Cum noi faceam numarul de 4 adulti plus doi copii nu ne facem probleme. Intram si bem o cafea si-un ceai fierbinte, binevenite pe o vreme rece de octombrie. La bar, o domnisoara ne seveste cu ce cerem. Inauntru destul de placut si de curatel. Un domn cu bocanci in picioare si un fes indesat pe cap ne trateaza cu spatele. Nu ii dam prea mare imporatanta. Un culpu intra in vorba cu noi si ne spune ca este din Constanta, sarbatoresc un an de la casatorie. Sunt draguti si stabilim impreuna sa vizitam pestera, la ora fixa bineinteles. La indrumarea barmanitei, la ora 10.50 ne ridicam si ne indreptam spre pestera. Domnul cu fes indesat nici nu ne baga in seama… Urcam scarile destul de multe si ne intalnim cu o creatura neagra cu pete galbene si foarte mototoala. Incercam sa o punem in miscare cu un bat si se pierde grabita printre frunzele ude de ploaia marunta. Aflam ulterior ca este o salamandra, care iese de obicei dupa ploaie. Probabil petele galbene i se trag de la raul Galbenul, radem noi, sau o fi vreo creatura a pesterii… Oricum, Pestera Muierilor este formata datorita eroziunii raului Galbenul in calcarele mezozoice de pe marginea sudică a Masivului Parang, conform Wikipedia si conform ghidului, asa poate si soparla noasta... Asteptam circa 5 minute si deja incep discutiile, daca nu vine nimeni, daca ghidul nu vine pt 6 adulti, chiar am venit degeaba??? De la inaltimea pesterii, zarim un barbat indrepatandu-se spre locul in care noi asteptam. Zic: Vai nu se poate, chiar tipul din bar sa fie ghidul? Da... Chiar el este ghidul. Prima impresie asupra lui nu este una foarte buna, este o persoana rece. Doamne! Omul asta a stat si a ascultat in timp ce noi faceam glume pe seama pesterii si intrebam barmanita una-alta depre pestera si despre ghid!!! In gandul nostru: bine ca n-am zis ceva de dulce ca nu mai vedeam noi pestera. Se prezinta a fi Nelu Buzoiu, ghid de nadejde al acestui monument al naturii si ne spune repede regulile: nu va abateti de la traseu, nu ma intrerupeti dacat atunci va dau eu voie, nu puneti mana pe formele geologice din pestera, nu vorbiti tare, aveti grija de copii. Am sa incerc sa va prezint pestera asa cum ghidul nostru a facut-o. Si isi incepe povestea pe un ton jos, parca pentru a nu speria liliecii din pestera. Avantajul nostru de a fi un grup mic, incepe inca de la intarea in pestera. Auzim tot ce zice domnul Buzoiu si pe alocuri il intrerupem cu diverse intrebari si comentarii, chiar daca pt. dansul nu era o placere deosebita aceasta conversatie, el preferand mai mult monologul. Ne prezinta povestea pesterii, istoricul ei in cei aproximativ 100 mil ani. Ne trece cu fiori pe sira spinarii, si de frig si datorita faptului ca aici au trait oamenii pesterii candva. Ghidul se opreste pe alocuri si ne spune povestea fiecarei incaperi. In haul pesterii nu se aude decat clipocitul apei si timbrul rece si jos al ghidului. Luminile din pestera sunt destul de slabe pentru aparatele noastre de fotografiat. Aaaa, am uitat sa va spun ca am mai avut un ghid inca de la barul din fata intrarii. Zdreanta, asa i-am pus numele. Era mult mai prietenos decat ghidul platit al primariei. Era pufos si alb si disparea printre stalagmite si stalactite ca la el acasa. Intra in cate o gaura si iesea in fata noastra sau in spatele nostru, cert este ca ne-a insotit tot drumul. In prima incapere ne asteapta Domul Mic cu structura geologica format prin precipitarea calcitei, cu aspect asemanator unei cupole gotice. Facem pe rand cunostinta cu toate minunatiile sapate de Mama Natura: Sala Altarului, Valul Altarului, Amvonul, Candelabrul Mare si Stanca Insangerate denumita datorita scurgerilor oxidului de fier, Valul Muierii, Bazinele Mari, Cascadele impietrite, Dantela de Piatra, Poarta, Sala cu Guano, Sala Turcului si bucuria copiilor cu Mos Craciun, caci le e tare dor de el. La un moment dat, traseul se ingusteaza si in laterale si in inaltime, devine destul de dificila deplasarea, iar ghidul ne anunta ca urmeaza Cupola si sa nu mai vorbim daca se poate deloc, deoarece camera este plina de lilieci care hiberneaza si sa nu ii sperie, sau ei pe noi, am gandit noi. Cu aceasta ocazie aflam si faptul ca la primul colt de iarba acestia parasesc pestera si se mai intorc odata cu primul semn de iarna. Tavanul incaperii este negru de stolurile de lilieci si inca o data ne trece un fior rece pe sir. Dupa ce trecem, sotul are sclipirea sa-mi spuna: stii, draga mea, un liliac dormea la o juma de metru pe unde ai trecut tu cu capul... Multumesc, dragul meu, mai bine taceai. Satisfactia avea sa vina mai tarziu, cand unul din barbatii din grup remarca faptul ca nu a mai mers din scoala generala pasul piticului. Atunci, Ghidul nostru, pana atunci foarte sobru pozand in ghidul clasic, isi lasa adevarata fata sa se vada si incepe: ” Sa va fac o observatie, in aceasta pestera nu ati facut pasul piticului, este o jignire adusa numelui acestei pesteri... ” Noi il privim uimiti si daca lumina era mai puternica ni s-ar fi vazut varful urechilor rosii, de rusine. El continua: „aceasta pestera este un altar inchinat muierii, deci ati facut probabil pentru prima oara in viata, PLECACIUNI IN FATA MUIERILOR. Chiar daca afara e canicula, la noi e frumos si bine, chiar daca afara este frig, muierile noastre va vor tine de cald, chiar daca muierile noastre sunt reci, ele nu tin minte si va asteapta cu drag sa reveniti de cate ori vreti. Muierile noastre sunt frumoase, fidele si cel mai important lucru, ele uita chiar si daca le insalati! ? ! ? Si credeti-ma caci am 22 de ani de experienta la muieri si sunt mandru de asta. ” Ne uitam zambind una la alta (femeile, desigur), iar barbatii se inrosesc si mai tare. Ne-am simtit mandre ca suntem muieri.
Lasand toate astea la o parte, ghidul ne mai spune de craniul de femeie, al treilea ca vechime in Europa, apartin unei femei Homo Sapiens ucisa la varsta de 40 de ani de un urs, conform testelor efectuate de cercetatorii americani. El se afla expus la muzeul din Craiova. Mai aflam ca s-au descoperit vreo 200 de schelete de urs de pestera, doar unul expus, restul scheletelor aflate intr-o incapere situata la un nivel sub noi care este destinata doar speologilor. Am incercat sa mituim ghidul, prin vorbe desigur, pentru a ne lasa sa vedem aceasta incapere, dar s-a uitat urat la noi, promitandu-ne solemn, ca la cum decurg lucrurile la Ministerul Cercetarilor si la modul cum sunt gestionati banii pentru cercetare! ? ! sigur in cateva sute de ani putem vedea si restul incaperilor. Am mai aflat ca pestera are de fapt vreo 10 intrari, doua principale cunoscute de toata lumea, cu lacat pe ele, pentru oameni cinstiti (nu am inteles exact ce vrea sa spuna), restul sunt numai pentru cercetare si pentru el, are aproape 9.000 m, dar numai 900 sunt dati spre vizitare.
Se spune ca Pestera Muierilor are proprietati terapeutice. Astfel se zice ca cei care sufera de astm bronsic, diabet, reumatism, dereglari hormonale, depresii, stres sau insomnii pot observa o ameliorare a acestor afectiuni după o vizita la această pestera.
Sincera sa fiu, tragand linie si adunand, spusele ghidului si pestera in sine, am fost chiar impresionata. Este pentru prima oara cand am vazut lilieci atarnand de tavan. Este pentru prima oara, dupa multi ani cand impreuna, adulti si copii, ne-am simtit certati ca la scoala... In pestera intri cu greu si iesi, cu mirare, sute de metri in josul raului. Apoi, la intoarcere, pe jos, strajuit de malul raului arhitect, muntele din fata nu iti va mai parea niciodata la fel. Deja esti initiat in secretele muntelui, esti posesorul secretului fiecarei grote, fiecarui coltisor de umbra. Cand le masori cu pasul tau, cand le pipai cu mainile tale, toate locurile prin care ai trecut devin parte din tine. Atingerea naturii te alcatuieste si te creste, iar sufletul tau trece printr-o metamorfoza deplina din care va iesi apoi mai curat, mai intelept, mai puternic, poate datorita efectelor terapeutice ale pesterii. Cheile Raului Galbenul, privite de sus te lasa fara cuvinte si nu poti decat sa-ti spui ca natura este cel mai mare scluptor-arhitect lasat de D-zeu. Impreuna cu Zdreanta am parcurs la pas Cheile Galbenului, femeile inainte si barbatii in urma noastra, probabil marcati inca de PLECACIUNEA IN FATA MUIERILOR (vezi poze).
P. S. Daca aveti norocul sa vizitati Pestera Muierilor in grupuri mici, puneti putin rabdarea ghidului la incercare si o sa vedeti ca va iesi o poveste mai altfel decat cele scrise pana acum.
Trimis de anadragusin in 12.10.10 14:19:08
28 ecouri scrise, până acum, la acest articol
NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (anadragusin); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo.ro („AFA”) sau ale administratorilor.
- Coordonate GPS: 45.19213800 N, 23.75368900 E - CONFIRMATE
ECOURI la acest articol
28 ecouri scrise, până acum, la acest articol
”asa poate si soparla noasta...
poate... insa din pacate, salamandra (desi seamana ca aspect cu una) NU este soparla, ci batracian! (adica din neamul broastelor)
Rog așteptați...
Sunt multe postări pe site despre Peștera Muierilor, fiecare cu farmecul și personalitatea ei. Alături de acestea, review-ul tău întregește percepția noastră, a cititorilor, despre acest colț fascinant de Românie, pe care l-ai descris cu eleganță și umor, așa, ca să atingă și să stimuleze și imaginația celor ce n-au avut privilegiul să călătorească prin acele locuri. Foarte, foarte frumos!
Am mai aflat ca pestera are de fapt vreo 10 intrari, doua principale cunoscute de toata lumea, cu lacat pe ele, pentru oameni cinstiti (nu am inteles exact ce vrea sa spuna)...
Din pesteri se fura stalagmite, stalactite si pietre semipretioase, iar craniile/scheletele de ursi de pestera costa o avere, asa ca multe pesteri sunt complet inchise, iar in altele se intra doar cu ghid!
captivant review si desi am o usoara claustrofobie sper totusi sa ajung si eu la aceasta pestera! bravo!
@ Dragos, nu suntem cunoscatori, si probabil ai dreptate, o sa postez si ceva poze, maine mai probabil si poate imi spui exact despre ce este vorba.
@ mariana. olaru, mai presus de ineditul pesterii, intreaga experienta a fost foarte amuzanta Multumesc.
@dartax, multumesc, ai dreptate.
@sandu. 53, si sotul meu are un pic de claustrofoabie si s-a descurcat. Bafta!
Am mai postat un ecou la un review despre o pestera, Polovraci, cred, iertat sa-mi fie, nici autorul nu mi-l amintesc. Imbatranesc... ar putea fi @recul, o sa verific.
Prefer spatiile deschise, largi, inflorite si-nverzite: -) Am intrat odata intr-o pestera si, cand am iesit am jurat ca a fost si ultima oara.
Felicitari pentru (inca) un review in care, mi se pare mie, ai pus si o particica din sufletul tau.
Intr-adevar, Pestera Muierilor merita toate "plecaciunile" noastre pentru a o putea parcurge, dar citind acest review nu am putut sa nu imi aduc aminte de concluzia fiului meu (de 8 ani) la iesirea din aceasta pestera (vizitata dupa Pestera Polovragi):
mie mami mi-a placut mai mult pestera asta, dar daca avea ghid pe doamna de dincolo, ar fi fost o pestera incredibila! .
Rar intalnesti un OM, un GHID, atat de dedicat meseriei ca doamna Felicia Popescu (ghida de la Polovragi), care stie sa il faca pe fiecare vizitator (fie el copil sau adult) sa isi doreasca sa stie cat mai multe sau sa analizeze mai amanunt cele de prezentate de dumneaiei.
Ghidul muierilor mi s-a parut mult prea scortos si prezenta pestera ca din carte, iar "glumele" care incearca a le face... inteleg ca sunt aceleasi de 22 de ani incoace 
). Pacat, pentru ca este una dintre cele mai cunoscute pesteri de la noi (dupa cele din Apuseni).
Felicitari insa pentru modul cum ai prezentat vizita voastra aici si sper sa fi starnit interesul cator mai multi pentru o incursiune in zona!
Faina pestera, frumos ai descris-o, si eu am vazut-o anul trecut, dar iti recomand Pestera Ursilor - una din cele mai frumoase din Europa la care vin turisti din toata lumea si unde de emotie si uimire iti va pieri graiul pe tot parcursul vizitei...
Frumoasa prezentare, mi-ar placea sa ajung sa vad pestera, dar gandul la lilieci ma face sa aman momentul. Poate o sa imi fac curaj vreodata.
fermecatoare prezentare! si plina de informatii! felicitari! eu am ratat pestera muierilor din cauza ca am ajuns dupa amiaza acolo, era deja un grup format sa intre, trebuia sa mai astept inca o ora si mai aveam si un drum de facut pana la bucuresti. dar am vizitat-o cu tine, acum!
Cu multi ani in urma am vizitat si eu aceasta pestera si mi s-a parut interesanta.
Sunt multe pesteri care merita sa fie vizitate atat la noi in tara cat si in strainatate si fiecare are farmecul ei.
Da-mi voie sa fac si eu, plecaciune in fata doamnelor membre AmFostAcolo. Aveti toata consideratia mea. Iar tu, @anadragusin, meriti felicitarile mele pentru review-ul tau.
Frumoasa prezentare in acelasi timp foarte captivanta si interesanta. Felicitari mele!
Plecaciuni in fata unui astfel de review scris cu suflet si din suflet!
@anadragusin
Ne-ai informat intr-un stil aparte, in unele locuri mai strengaresc, in altele chiar ,,militaresc'' (asta gratie ghidului inconfundabil de la Pestera Muierilor) despre importanta unei vizite in acest locas mai ,,rece'', dar care ascunde multe taine, pe care tu ni le-ai dezvaluit intr-un mod foarte captivant.
Felicitari!
Cat despre ,,povestea'' domnului ghid, vis a vis de PLECACIUNI IN FATA MUIERILOR, draga Ana, imi suna atat de cunoscuta fraza asta
”Si credeti-ma caci am 22 de ani de experienta la muieri si sunt mandru de asta.
incat, crede-ma, ii dau perfecta dreptate Mirelei.
Si noi, cand am fost la Ranca (cu sejurul castigat la Valea Mariei), bineinteles ca am ales cam acelasi traseu, deci inevitabil 
am vizitat si Pestera Muierilor si de aceleasi observatii si glume (deloc gustate) ale ghidului cu vechime de 22 ani am avut parte.
@mirelab
Iti dau perfecta dreptate in ceea ce priveste talentul doamnei Felicia (ghida de la Pestera Polovragi), care si pe noi pur si simplu ne-a eclipsat cu povestirile ei adevarate , dar si cu salturile ei de caprioara sprintzara, de abia, abia puteam sa ne tinem dupa ea.
Noi ca noi, ca eram in pantaloni, dar inchipuie-ti ca pe langa grupul nostru (6 persoane) mai se ,,lipise'' si un calugar, care saracul de-abia, de-abia putea sa paseasca din cauza straielor lui lungi si negre, deloc comode pentru un ,,pelerinaj'' in adancurile Pesterii Polovragi.
@anadragusin, nici nu-ti poti da seama cat de bine pica review-ul tau, pentru ca saptamana viitoare voi ajunge si eu aici!
Mi-a placut tare mult cum ai prezentat-o, bine ca stiu si de faza cu liliecii, sa ma feresc de ei, eu fiind ocupata cu pozatul!
Ce sa spun, admiratie si recunostinta pentru acest review frumos!
Foarte frumos si interesant, am fost si eu pentru prima data aici si am si scris ceva, dar putin, pestera e frumoasa si merita vizitata, insa si zona de munte si cheile din apropiere sunt superbe.
Felicitari pentru review-ul foarte bun!
Nu stiu de ce, dar citind despre pestera asta, mi-a venit in minte o melodie.
Am cautat-o si am pus-o, sper sa fie pe placul tau, @anadragusin; un semn de negare si schimbam cu alta!
Inedit review, mă bucur că ai păşit şi ai rămas optimistă după vizită...
Din ceea ce văd, sunt necesare poze. Toate pozele ce se văd odată cu review-ul sunt din cheile Olteţului şi peştera Polovragi, chiar dacă autorul nu menţionează obiectivul în textul ataşat.
Multumesc tuturor pentru aprecieri!!! Intre timp am postat si pozele, inclusiv cu creatura gasita acolo. Poate aflu si eu ce fel de animalut este. @webJr. multumesc mult pt. melodie. Jean Michel Jarre este unul dintre preferatii mei. Pentru Trandafir 1970, liliecii hiberneaza acum, totul este sa nu ii deranjam.
Frumoase impresii, este un din pesterile care m-au impresionat si pe mine foarte mult, dar din pacate inca nu am reusit sa scriu impresii de aici. Un vot!
@anadragusin > pai este exact ce spuneai: o salamandra. mai precis, un pui, daca ma iau dupa frunza de langa ea.
am cautat in wikipedia, dar articolul in romana inca nu e scris (si nu am de gand sa-l scriu eu!) iar in engleza este doar "un ciot"...
Incerc sa spun ce imi mai amintesc din zoologia ce-o faceam in scoala generala:
In clasa vertebratelor, pe prima treapta ar fi pestii (ai de inoata in apa si respira tot acolo), apoi batracienii (broastele, salamandrele si tritonii - vietuitoare in general amfibii, pot trai si respira atat in apa cat si pe uscat), apoi reptilele (serpi, soparle - animale eminamente terestre), pasarile si mai la capat, mamiferele.
sper ca acu' ai priceput cam pe unde e animalu' in cauza.
”Ne-am simtit mandre ca suntem muieri.
Mi-a placut aceasta propozitie...
Trecand peste acest aspect, ai povestit atat de frumos despre un loc pe care l-am vazut si eu candva!
Si tinand cont ca voi revizita aceasta pestera, crede-ma, o voi vedea cu alti ochi si cu siguranta il voi iscodi pe ghid!!! Sa vedem ce iese!
@magdalena
Daca ajungi in zona (probabil cu premiul bine meritat de la Valea Mariei), sa nu ratezi sa vizitezi si pestera Polovragi (daca nu ai ajuns cumva pana acum).
Nu de alta, dar sa vezi diferenta de cultura in ale ,,pesterilor'', intre doamna Felicia, ghida de la Polovragi, ce pune atata suflet si povesteste cu atata patos, fata de domnul ghid al muierilor (vorba @mirelab), ale carui glume nu stiu daca mai incalzesc pe cineva. Sincer, nu sufera comparatie!
De asemenea, daca tot ajungi la pestera neaparat, merita sa intri si la manastirea Polovragi, pret pentru cateva minute de reculegere. Sigur n-o sa regreti !
Vacanta placuta si timp frumos !
@dananecula, multumesc!
Eu tot nu stiu cat timp fac pana la aceste obiective turistice (eram mica atunci can am fost) si cat de dificil se ajunge la ele, tinand cont ca voi merge cu copiii.
@magdalena
Daca esti cazata la Valea Mariei pana la Pestera Muierii faci max. 30 min. cu masina. Trebuie sa ai grija sa ajungi la ora fixa pentru ca intrarile sunt din ora in ora, ultima intrare fiind la ora 16.
Macar asa sa mai aflu si eu cate ceva despre Pestera Muierilor, refuzul copilului de a intra acolo m-a facut sa ma intorc din drum, chiar de la intrare.
Am doua intrebari:
1) au terminat renovarea cladirii de jos, aflata in fata, chiar cum urci pe aleea de la parcare? Cand am fost noi se lucra de zor.
2) mai au panoul ala superb de la intrarea in pestera: Suntem in pestera?
Puncte pentru review.
Din fericire, pe cel mic de 3.6 ani nu l-am luat cu noi pt. ca probabil acelasi lucru am fi patit si noi, iar cel mare de 10 ani este pasionat de pesteri, de mistere, de ciudatenii... Nu mai retin sa fie vreo cladire in renovare, oricum toate erau pustii, mai putin barul de la intrare pe parte stanga unde am baut un ceai cald. Am fost intro zi de miercuri, nu era absolut nimeni prin zona decat barmanita, proprietarul localului si bineinteles ghidul. Eu zic ca este mult mai interesant in grupuri de cateva persoane. Panoul nu i-am dat atentie, dar stiu ca cineva din grup s-a amuzat copios, eu am pus ochii pe un panou, undeva in dreptul scarilor spre pestera, unde era o rugaminte de a nu rupe bradutii din zona, pt. ca, cresc foarte greu.
- Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul review-ului de mai sus
- Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine butonul de mai jos ADAUGĂ IMPRESII NOI
- Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație:
in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o
ÎNTREBARE NOUĂ
(întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
- Jul.2023 Prin subteranele județului Gorj – Peștera Muierilor — scris în 17.09.23 de msnd din BUCUREșTI - RECOMANDĂ
- Aug.2017 Pestera Muierilor – locul sacru unde femeile sterpe infloresc — scris în 23.10.17 de buterfly* din BUCUREșTI - RECOMANDĂ
- Jul.2017 Peștera Muierilor, pe repede înainte!!! — scris în 10.11.17 de Dana2008 din TîRGU MUREş - RECOMANDĂ
- Jul.2016 Peştera Muierilor — scris în 03.08.16 de zolfred din MIERCUREA-CIUC - RECOMANDĂ
- May.2016 Pestera Muierilor — scris în 31.05.16 de adri-nico din BUZăU - RECOMANDĂ
- Aug.2013 Pestera fetelor paleolitice (muieri) — scris în 18.06.15 de mugur007 din BUCURESTI - RECOMANDĂ
- Aug.2013 La cele mai vizitate Muieri din Baia de Fier — scris în 07.08.13 de andr2eea din CLUJ NAPOCA - RECOMANDĂ
- SOCIALs
AmFostAcolo® este marcă înregistrată