Adamclisi - Complexul arheologic Tropaeum Traiani

TIPĂREȘTE

Despre monumentul Tropaeum Traiani de la Adamclisi am aflat in anii de scoala cand, citind despre luptele daco-romane si despre formarea poporului roman, ii priveam poza in manualul de istorie. Pana in prezent n-am avut ocazia sa-l vizitez si nici acum Adamclisi n-a fost tinta principala a calatoriei mele. Plecam in Bulgaria pentru un tur de patru zile si pentru ca eram destul de aproape, am facut o mica abatere de la traseu.

Am plecat din Bucuresti pe Autostrada Soarelui. La un moment dat am parasit-o si am continuat spre Calarasi cu intentia de a traversa Dunarea cu bacul. Imbarcati cu tot cu autocar pe puntea plutitoare, privind si fotografiind unduirea apelor si malul bulgaresc, dupa numai cateva minute eram la Ostrov.

Pe soseaua umbrita de nuci, salcami si duzi, trecand pe langa mici ochiuri de apa cu nuferi si pasari de balta, am traversat comuna Lipnita cu Manastirea Dervent (vezi impresii), apoi Ion Corvin cu Pestera Sf. Apostol Andrei (vezi impresii)

Culturile de floarea soarelui, de vita de vie sau de paioase dand in parg, patate ici si colo de macii rosii, erau proaspete, curatate de ploile recente.

La Adamclisi, dupa achitarea biletului de intrare (3 lei/pers. in grup si 7 lei/pers. individual), am fost preluati de un ghid care ne-a descifrat mai intai semnificatia denumirii data de turci localitatii (Adam = om, Kilise = biserica, deci Adamclisi s-ar traduce Biserica Omului), apoi ne-a prezentat monumentul.

Inarmat cu o mapa cu fotografii ale monumentului inainte de reconstructie, pe care le folosea uneori pentru exemplificare, ghidul ne-a povestit cu talent si rabdare despre bataliile dintre daci si romani, cea finala - cu grele pierderi de ambele parti, dar cu victoria romana - dandu-se la Adamclisi.

Dupa cucerirea Daciei, imparatul Traian a inaltat in anul 109, la Adamclisi, Monumentul Tropaeum Traiani. Ghidul ne-a spus cu tristete in glas, ca acesta nu este monumentul nostru, ci al lor, al celor care ne-au invins.

Monumentul triumfal Tropaeum Traiani face parte dintr-un complex arheologic care mai cuprinde un mormant tumular aflat din spatele monumentului si un altar comemorativ.

Ghidul a desenat pe pamant un triunghi isoscel marcand in colturile de la baza monumentul si tumulul funerar, iar in varf altarul si a tinut sa precizeze ca toate obiectivele amintite au fost minutios cercetate de marele arheolog roman Grigore Tocilescu in perioada 1882-1894.

Altarul a fost ridicat pentru comemorarea soldatilor cazuti in luptele duse de romanii condusi de imparatul Traian impotriva aliatilor regelui dac Decebal, in anul 102 d. H. Altarul avea forma paralelipipedica, cu dimensiunile de 12 x 6 metri. Dupa unele fragmente de inscriptie, s-a estimat ca pe altar erau inscrise numele a aprox. 4000 de soldati romani cazuti in inclestarea de la Adamclisi.

In spatele monumentului, am vazut mormantul tumular care a fost ridicat tot in anul 102, la scurt timp dupa construirea altarului. Tumulul adapostea mormantul unui ofiter roman pierit in batalie.

Muzeul de Istorie Nationala si Arheologie Constanta a plasat in iarba, pe un disc metalic vopsit in albastru, urmatoarea mentiune: "Tumul de forma conica (avand diametrul la baza de 46,13 m si inaltimea de 7,10 m) alcatuit din patru inele concentrice din piatra si mortar sustinute la mijloc de o constructie de lemn.

Intregul complex a servit drept mausoleu care sa adaposteasca ramasitele unui inalt ofiter - comandant al taberelor (praefectus castrorum) cazut in campania intreprinsa de imparatul Traian in Dobrogea intre anii 101-102 p. Chr."

Monumentul triumfal a fost construit - conform unei inscriptii - intre anii 106-109, dupa aproiectul lui Apollodor din Damasc. Avand 7 trepte la baza, constructia avea forma cilindrica, cu diametrul de 40 m. De jur imprejur, pe linia de mijloc, se aflau 54 de metope care redau scene de lupta dintre romani si aliatii lui Decebal. Bazoreliefurile incadrate de frize erau separate de pilastri ornamentali. La partea superioara se aflau 27 de creneluri pe care erau infatisati prizonieri. Acoperisul de forma conica era realizat din piatra dispusa ca niste solzi, iar trofeul propriu-zis era asezat in partea de sus, incadrat de trei personaje - doua femei in pozitie sezand si un barbat, in picioare, cu mainile legate la spate, simbol al supunerii dacilor.

Din monumentul original s-a pastrat doar baza. Ceea ce vedem acum este rezultatul minutioasei munci de reconstituire si reconstruire din 1977. Si cand am fost noi partea superioara era in refacere, imbracata in schele, cu muncitori la inaltime. Inceputa la 29.02.2012, lucrarea este preconizata a se termina la 01.01.2014. Asadar, daca veti merge sa-l vizitati pana atunci, veti gasi - ca si noi - schele si materiale de constructie imprastiate peste tot.

Ghidul ne-a plimbat in jurul monumentului explicand fiecare scena din bazorelief si accentuand asupra diferentelor de reprezentare dintre romani si daci, dintre invingatori si invinsi. De asemenea, a precizat semnificatia complexului arheologic remarcata de Grigore Tocilescu care a afirmat ca monumentul Tropaeum Traiani este un certificat de nastere, in piatra, a poporului roman.

Muzeul Tropaeum Traiani aflat in centrul localitatii Adamclisi, adaposteste portiuni originale din monument, precum si numeroase obiecte descoperite in cetatea Tropaeum Traiani. Inaugurat in 1977, o data cu reconstructia monumentului, muzeul expune metopele, friza inferioara si cea superioara, pilastrii, crenelurile si trofeul.

Cetatea Tropaeum Traiani construita in timpul imparatului Traian, imediat dupa batalia de la Adamclisi se afla la 1,5 km sud-vest de monument. Din pacate, pentru ca aveam un program bine stabilit, de la care nu ne puteam abate, n-am putut da curs invitatiei ghidului de a vizita si cetatea refacuta din temelii de Constantin cel Mare, cel care - in anul 316 - a dat asezarii forma care se poate vedea si astazi. Cetatea Tropaeum Traiani n-a mai fost locuita din prima jumatate a sec. VII, iar cercetarile arheologice au scos la lumina incinta cu cele patru porti, strada principala, basilici si alte constructii.

Am lasat pentru alta data vizitarea celei mai mari asezari romane de pe teritoriul Dobrogei, cetatea care a fost locuita de familiile veteranilor din razboaiele cu Decebal, primii colonisti romani ai Daciei.

Ne-am continuat drumul, am traversat frontiera pe la Vama Veche si ne-am avantat pe soselele Bulgariei, de-a lungul litoralului, spre Cap Kaliakra si Castelul Reginei Maria de la Balcic.

---

VIZUALIZĂRI: 3941 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI