Grădina Japoneză din Monte Carlo - expresie a filozofiei Zen

TIPĂREȘTE

Despre Monaco şi Monte Carlo s-au scris pe AFA 24 reviewuri începând cu 2012. Străbătându-le am constatat că nimeni nu a dezvoltat subiectul Grădinii Japoneze, o adevărată oază de linişte şi prilej de meditaţie într-un oraş al plăcerilor nebune, al opulenţei dar şi al averilor risipite la cazinou. S-a scris despre palatul princiar, principesa Kelly, cazinou, schimbarea gărzii, muzeul oceanografic, lifturile gratuite din munte, grădina exotică, catedrala Sf. Nicolae, formula 1, opera, şi multe altele dar despre Grădina Japoneză doar într-un review sau două se menţionează că există. Şi eu în reviewul destul de stufos pe care l-am scris, dornică să vă împărtăşesc despre atracţiile enumerate mai sus, deşi am vizitat şi ne-am relaxat în Grădina Japoneză nu i-am acordat atenţie. A venit timpul să repar această omisiune.

Grădina japoneză se găseşte pe av. Princesse Grace, aproape de malul mării în dreptul plajei Larvotto. Ca puncte de reper se află între Opera Monaco şi Forumul Grimaldi, un important centru de conferinţe, în care au loc spectacolele orhestrei filarmonice şi baletul statului Monaco cât şi expoziţia anuală din luna martie Ever Monaco.

Pe un teren mic de numai 0.7 ha grădina japoneză a fost proiectată la cererea principelui Rainier de arhitectul nipon Yasuo Bella. Toate materialele de construcţie au fost aduse din Japonia iar piatra şi rocile de pe coasta corsicană. O echipă mare de arhitecţi, designeri, horticultori, piscicultori au lucrat neîntrerupt 17 luni pentru că o abatere sau un detaliu lăsat la întâmplare ar fi stricat întreaga concepţie pe principiul dominoului. Selectia de flori şi arbori din întreaga lume a fost oferita Principelui Rainier al III- lea si Printesei Grace de Monaco de catre Ministerul Japonez al Agriculturii la 26 noiembrie 1969.

După inaugurarea grădinii japoneze, soţii Grimaldi obişnuiau să servească ceaiul în pavilionul acesteia până ce Grace, în vârstă de 52 de ani a făcut un accident cerebral în 1982 în urma căreia a pierdut controlul maşinii pe care o conducea şi a decedat. Fiica ei Stephania care era cu ea în maşină a supravieţuit.

În principal grădina este o combinaţie armonioasă de piatră, apă şi vegetaţie. Pietriş, arcade, podeţe curbate, peşti multicolori, flori, o cascadă, un râu, o casă de servit ceaiul, o grădină cu pietre neregulate ca peisaj uscat, toate te conduc în atmosfera Zen tipic japoneză.

La intrarea în grădina japoneză este un bazin cu apă în care era pusă o piatră Zen. Ştiam despre ce este vorba pentru că în urmă cu câţiva ani, vizitasem un templu din Kioto. Acolo am trecut pe lângă un bazin asemănător dar fără apă, în care se găseau mai multe pietre piramidale cenuşii de diverse dimensiuni.

Pe marginea bazinului câţiva bărbaţi meditau şi faţa lor era lipsită de expresie. La un moment dat a apărut un grup de femei tinere îmbrăcate în kimonouri despre care am aflat că una dintre ele va fi mireasă şi a venit să se reculeagă la pietrele Zen.

Între timp am aflat că filozofia Zen este o ramură a budismului care propagă credinţa că există numai prezent, că trebuie lăsat creerul să gândească singur fără modele prestabilite, că fiecare moment al timpului este autonom şi static şi că viaţa trebuie trăită simplu, spontan şi cu bucurie. Alan Watts a tradus lumii occidentale filozofia Zen pe care o consideră ca unul din cele mai preţioase daruri pe care Asia le-a dat omenirii.

De ce am făcut această digresiune? Pentru că fiecare piatră, podeţ, fir de apă din grădina japoneză respectă filozofia Zen şi dacă n-a reuşit să-mi inducă o stare de meditaţie, mi-a produs o relaxare, o linişte şi o bucurie pe care n-o credeam posibilă după o zi atât de obositoare.

Dacă ajungeţi în Monte Carlo, vizitaţi Grădina Japoneză, un teritoriu de linişte şi armonie, unul din cele mai frumoase locuri ale Principatului Monaco.

.

---

VIZUALIZĂRI: 936 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI