Muzeul Satului Bucovinean – autentic și tradițional

TIPĂREȘTE

Muzeele etnografice în aer liber adună toate elementele de viață cotidiană și spirituală ale populației rurale, crâmpeie din lumea materială, dar și din cea nevăzută (obiceiuri, tradiții, superstiții etc.). Aceste instituții muzeale concentrează tot ce e mai bun și mai frumos din arealul geografic în care sunt așezate. În decursul anilor am văzut multe muzee ale satului din diverse zone, în câteva am revenit de mai multe ori: Muzeul Viticulturii și Pomiculturii Golești (vezi impresii), Muzeul Arhitecturii Populare Gorjene din Curtișoara (vezi impresii), Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” din București (vezi impresii), Muzeul Satului Bănățean din Timișoara (vezi impresii), Muzeul Satului Vâlcean din Bujoreni (vezi impresii), Muzeul Satului Brănean (vezi impresii), Muzeul Satului Vrâncean (vezi impresii). În aceasta toamna a venit rândul altui "sat-muzeu", și anume Muzeului Satului Bucovinean din Suceava.

Poziționare și acces. Așezat într-un mod privilegiat lângă Cetatea Sucevei, muzeul este vizitat de numeroși turiști, dar și localnici. Adresa oficială este: Aleea Cetății, fără număr, cu intrare din DJ 208A și strada Parcului. Accesul este facil, urmând indicatoarele către cetate ajungeți și la Muzeul Satului. Parcarea este situată vis-a-vis, un teren suficient de mare atât pentru autoturisme, cât și pentru autocare.

Program și tarife. Fiind vorba despre un muzeu în aer liber e recomandat să alegeți o zi frumoasă, fără ploaie. Administrativ instituția culturală aparține de Muzeul Bucovinei și are un program de vizitare adaptat sezoanele cald și rece. Iarna muzeul e deschis doar până la lăsarea întunericului, iar lunea și marțea e închis (în principiu 9.00-16.00/17.00). În perioada verii e deschis între orele 10.00 - 18.00, iar luni e închis. Prețul unui bilet este de 6 lei/adult, 1,5 lei/elev sau student și exist[ o reducere de 50% pentru pensionari. De asemenea, se achită o taxă foto de 10 lei. Pentru informații detaliate și complete accesați site-ul: muzeulbucovinei.ro/muzeul ... ului-bucovinean.

Scurt istoric. Creat la jumătatea anilor '70, după o inițiativă mai veche, instituția muzeală a concentrat pe un teren destul de mic doar 11 ansambluri tradiționale. Abia după 1996 spațiul de expunere a crescut și s-au adus noi monumente arhitecturale rurale, atât gospodării complete, cât și instalații tehnice populare. În momentul de față se pot vizita circa 30 de obiective, individuale sau gospodării integrale.

Proiectul de dezvoltare a muzeului în aer liber este ambițios, chiar s-au adus noi construcții, unele sunt chiar reconstruite pe un teren alăturat, vis-a-vis de aleea care duce la statuia ecvestră a lui Ștefan cel Mare. Din păcate lipsa fondurilor bănești și a personalului de tot felul împiedică deschiderea aripii noi a muzeului. Pentru vizitatori extinderea satului-muzeu ar constitui un lucru frumos și interesant, mai ales că proiectul prevedea reproducerea unei intrări de mină și chiar o linie de Mocaniță.

Vizita în Muzeul Satului Bucovinean

Am plătit taxele de acces și foto, am primit bilete personalizate și o hartă color printată pe o foaie A4 pentru orientare. Traseul de vizitare este oarecum circular urmând ulița principală a satului-muzeu. Am pătruns într-o lume arhaică, guvernată de reguli de viață clare, am vizitat practic un sat cu toate instituțiile sale: biserică, școală, cârciumă, moară.

În privința interioarelor țărănești cred ca este cel mai bine îngrijit și întreținut muzeu al satului în aer liber. Nu e praf pe exponate, țesăturile sunt bine păstrate, nu atârnau pânze de paienjeni etc. Câteva din cele mai reprezentative gospodării sunt deschise oaspeților și ne prezintă universul casnic al unei locuințe țărănești. Autenticitatea și ingeniozitatea obiectelor ne frapează peste tot.

O idee originală și bine pusă în scenă este cea privitoare la ilustrarea principalelor ritualuri de trecere din viața omului: nașterea, căsătoria și moartea. Aceste praguri existențiale sunt marcate prin obiceiuri adânc înrădăcinate. În casa din Vicovu de Jos asistăm la o scenă de nuntă ilustrată prin personaje în costume populare (mirii, nașii, părinții, muzicanții), obiecte (lumânări de nuntă, plosca cu băutură, busuiocul și colacii) și fond muzical. Scena reprezintă momentul iertăciunii în fața părinților, acțiune prin care mirii își cereau iertare pentru greșelile de până atunci și cereau binecuvântarea părinților, ritual desfășurat înainte plecării spre biserică. Așezați în genunchi pe două perne în fața celor care le-au dat viață, „iertăciunea” era rostită de vornic sau colăcer; orația în versuri se aude în difuzoare introducând pe vizitator în atmosfera nunții de altădată. Nunta este un ceremonial de integrare, un act voluntar al individului care ține cont de anumite interese.

În casa din Straja este înfățișat ritualul botezului, acțiunile prin care părinții și nașii îl integrau pe noul născut în societate și îl protejau de forțele Răului. În primul plan apare scăldătoarea, copaia în care se face prima baie a bebelușului și care conține numeroase obiecte simbolice (busuioc, flori, monede etc.). Pe masă se află lumânarea de botez înfășurată în ștergar popular, pe grindă este sulul de pânză albă și mănunchiul de busuioc. În difuzoare răsună un cântec suav de leagăn.

În casa din Cacica este reconstituit ritualul înmormântării, pe fundal rulând bocete specifice – această casă era închisă acum fiind în proces de restaurare.

Printr-un peisaj autentic de toamnă am străbătut satul bucovinean oprindu-ne la fiecare obiectiv, lecturând panourile informative care pe lângă schemele locuinței/gospodăriei conțin și text explicativ în limba română și limba engleză (uneori și franceză ori germană). Am admirat interioarele tradiționale, textilele colorate, sobele cu vatră și cuptor (lipseau doar motoceii cu care să se joace mâțele până crapă), icoanele naive înconjurate de ștergar și busuioc, blidarele și vasele de ceramică, lăzile de zestre.

În ceea ce privește instalațiile tehnice populare am văzut moara din satul Mănăstirea Humorului, atelierul de olărit cu cuptor de ars ceramica din Marginea, oloinița din Volovăț, țuicăria din Rădășeni, fierăria. Mi-a plăcut mult casa din Volovăț care prezintă aspecte din meșteșugul țesutului, mai ales că demult am experimentat și eu la bunici arta țesutului la război. Piesa centrală o constituie războiul de țesut, apoi vedem „instalații” cu denumiri ciudate: sucală, suveică, stative, urzitor, meliță, foșălăi, raghilă etc.

Nu poate exista sat fără lăcaș de cult astfel că biserica din Vama, operă a meșterilor lemnari din 1783 se înalță deasupra satului-muzeu. Având un plan treflat, bârne de lemn îmbinate în stil „coadă de rândunică” și un iconostas de început de secol al XIX-lea biserica cu hramul „Înălțarea Domnului” încă este utilizată cu ocazia unor evenimente. În pronaos se află o mică expoziție de costume bisericești, iar în exterior vedem clopotnița de lemn cu o formă interesantă.

Cel mai nou obiectiv inaugurat în muzeu este școala din Securiceni, clădire din secolul al XIX-lea donată de primăria localității muzeului din Suceava. Construcția exemplifică în mod fericit această instituție de seamă a satului românesc prezentând modul de educație a elevilor din mediul rural în a doua jumătate a secolului al XIX-le și prima jumăatatea a secolului al XX-lea. Edificiul înglobează atât spațiile de învățământ, cât și locuința învățătorului. Două săli de clasă îi cuprindeau pe copii sătenilor care petreceau câteva ore în bănci de lemn, priveau tabla și planșele de pe pereți, se încălzeau la soba de teracotă și beau apă din cofă. Locuința dascălului cuprindea salonul de primire (probabil și cancelarie în același timp), bucătăria cu vatră și sobă și dormitorul.

Concluzii. Sunt foarte multe de scris despre arhitectura tradițională din zona Bucovinei, despre ocupațiile țăranilor, despre tradițiile și obiceiurile populare, dar toate acestea trebuie descoperite la fața locului. Am petrecut două ore în muzeul în aer liber într-un mediu relaxant, odihnitor, înconjurați de „frumos” și „autentic”. Recomand cu căldură o vizită în acest loc, dar și în celelalte muzee de acest gen din România.

Alegeri inspirate!

---

VIZUALIZĂRI: 686 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI