Parga, atracţie la superlativ

TIPĂREȘTE

Despre acest orăşel staţiune, Parga, aflat pe coasta de vest a Greciei, s-au scris multe reviewuri, majoritatea dintre ele în termeni deosebit de laudativi. Ba mai mult, cel al colegului nostru de site, @ionescunic, a primit cele mai multe voturi din partea cititorilor AFA şi constituie un record greu de egalat.

Am citit majoritatea articolelor scrise pe AFA în legătură cu Parga şi m-am decis să scriu şi eu unul, pentru că Am Fost Acolo. Sper ca pentru unii cititori mai noi de pe site, care nu au ajuns (încă) în Parga, descrierile mele să le fie de folos. Şi de ce nu, să le fac placere, prin aduceri aminte, celor care au fost.

Am ales să vizitez Parga în luna mai, pentru că foarte mulţi din cei care au fost aici, în plin sezon, s-au plâns de aglomeraţie, de căldură, de locuri de parcare sau de timpii mari de aşteptare la taverne pentru a mânca. La vârsta mea nu-mi mai place aglomeraţia şi nici cu soarele nu mai sunt aşa de bun prieten şi de aceea am ales această lună. Acum să nu se înţeleagă că în luna mai plajele şi tavernele din Parga sunt goale. Erau destui de mulţi turişti pliaţi :) pe logica mea.

Nu o să vă vină să credeţi, dar în prima zi petrecută în Parga am vrut să luăm prânzul la un restaurant cu specific grecesc aflat lângă locul de cazare şi la aproximativ 600 de metri de centrul staţiunii. Nu mai erau locuri libere şi a trebuit să mergem la următorul, Taverna Yannis. Aici am găsit loc la o masă şi am mâncat destul de bine. Mă întreb însă cum va fi aici în plin sezon estival…

Parga, bijuteria regiunii Epirus. este un orăşel ascuns printre stânci şi grădini cu măslini, o așezare în formă de amfiteatru, formată din clădiri ce pornesc de la nivelul mării și se întind până până la înălțimea muntelui care o încojoară. Prin aşezarea lor majoritatea caselor cocoţate pe stânci amintesc de pitoreştile staţiuni turistice de pe coasta Amalfi din Italia, iar coloritul trădează povestea veneţiană a aşezării.

Mărturie a trecutului orăşelului Parga stă mărturie Fortăreaţa Veneţiana , care aşezată pe un deal înalt împarte oraşul în două. Privind dinspre mare avem în stânga Plaja Voltosşi clădirile aferente, iar în dreapta centrul oraşului, locul cel mai animat şi aglomerat al staţiunii. Tot aici, la 50 de metri şi 200 de metri de centru, sunt alte două plaje cu nisip fin, Krionerirespectiv Piso Krioneri.

Krioneri Beach se află pe marginea unui golf amenajat ca port al oraşului, loc de unde se pot face croaziere pe mare sau se poate lua un taxi boat până la plaja cea mare, Voltos, pe care am vizitat-o cu maşina în prima zi petrecută la Parga. Mai există şi a treia variantă de a ajunge pe plaja Voltos şi anume pe o potecă ce coboară de la fortăreaţă. La mica distanţă de plajă se află Insula Panagia, la care se poate ajunge cu hidrobicicleta, cu barca sau chiar înot.

În jurul falezei, zona de agreement şi promenadă, sunt numeroase taverne şi restaurante primitoare, unde ospătarii iţi taie calea şi te invită sa le calci pragul si sa le mănânci preparatele. De aici am pornit să vizităm fortăreaţa urcând pe o stradă îngustă, cu multe trepte şi înţesată de tarabe şi magazine, unde găseşti tot felul de produse cu specific grecesc, obiecte religioase, reproduceri în miniatură a unor vestigii antice sau medievale. Aproape de fortăreaţă sunt nişte taverne cu terase cocoţate pe stânci, cu imagini de vis asupra împrejurimilor.

Fortăreața Venețiană este un edificiu ce datează de la sfârșitul secolului XV, când venețienii stăpâneau această zonă. Ei au construit cetatea în scopul apărării localității Parga, de atacurile ce o amenințau, atât pe uscat cât și pe apă. Istoria ei este trecută pe un panou în spatele porţii de intrare. Cetatea este acum o ruină, dar merită vizitată, mai ales pentru imaginile panoramice superbe spre plaja Voltos şi centrul oraşului.

Castelul lui Ali Pasha este un alt obiectiv de vizitat aflat nu departe de Parga. Construit prin secolul XVIII din ordinul temutului paşă de origine albaneză Ali, acesta se află pe un vârf de munte deasupra satului Anthousa. Din fostul castel nu a rămas mare lucru, doar încăperi fără ferestre şi coridoare întunecoase, însă panorama spre Marea Ionică este incredibil de frumoasă. Se poate ajunge uşor la fostul castel. Din satul Anthousa se face la dreapta spre satul Trikorfo, apoi, după aproximativ un km, se face stânga şi se urcă o şosea asfaltată până în parcarea edificiului (coordonate GPS 39.298785,20.367560). O altă modalitate de a ajunge aici este cu trenuleţul din centrul oraşului (cost 8 euro). Intrarea la castel şi parcarea sunt gratis.

Cascada Anthousa se află la ieşirea din sat şi am vizitat-o după ce am coborât de la castelul lui Ali Pasha. Cu maşina se poate ajunge până lângă Taverna Vassilis şi se poate parca pe stradă fără probleme (coordonate GPS 39.299600,20.373268). De la tavernă sunt indicatoare către cascadă. Odată lăsată maşina în “parcare” se continuă drumul asfaltat, apoi pe o potecă amenajată, printr-o livadă cu măslini şi portocali. Cascada nu este aşa de spectaculoasă, dar, ascunsă printre stânci, într-un loc umbros şi răcoritor, poate fi o alternativă de a te mai ascunde de soarele torid al verii.

Plaja Lichnos ,aflată la aproximativ patru km de Parga ,am vizitat-o cu maşina pe repede înainte şi era cam goală în această perioadă a anului.Din câte am constatat la faţa locului este destul de frumoasă şi poate fi o alternativă la cele din Parga (aglomerate în plin sezon) ,chiar dacă nu are nisip fin,ci pietricele mărunte de tip "mărgăritar".

Acheron Springs a fost obiectivul turistic care mi-a plăcut cel mai mult în cele două zile petrecute în Parga. Se află la aproximativ 30 de km de staţiune, în apropiere de satul Glyki (coordonate GPS 39.328236,20.619196). Un cadru natural mirific cu două trasee pietonale pe malurile râului Acheron (Aheron), ce izvorăşte din munţii Epir, curge în amonte ascuns printre stânci, iese la suprafaţă în apropiere de satul Glyki şi se varsă în Marea Ionică în dreptul localităţii Ammodia.

Ca urmare a curgerii parţiale subterane, Acheronul era cunoscut în mitologia greacă ca unul din cele cinci ale infernului, cu ape tulburi şi noroioase, care separa lumea viilor de cea a morţilor. Luntraşul zeului infernului, Hades, îi trecea peste acest rău pe cei care aveau bani. De aici şi ritualul păgân al grecilor care introduceau în gura morţilor o monedă (un fel de “ortul popii” de la noi).

Am ajuns relativ devreme în acest loc şi după ce am lăsat maşina într-o mare parcare, la umbra unui copac, am fost îndrumaţi de un fel de ghid să urmăm traseul pietonal din dreapta râului Acheron. Este traseul cel mai străbătut de turişti şi cel mai frumos, pe lângă rău şi printre copaci cu aspect ciudat, pe lângă plante care cresc în apă şi care au un aspect aproape exotic. Apa râului are o culoare azurie ce bucură ochii, vegetaţia din jur te face să te simţi ca într-un mic paradis.

La un moment traseu traseul pietonal se termină pe uscat şi intră direct în albia râului. Aici turiştii s-au împărţit în două tabere, unii s-au oprit şi s-au întors în parcare, alţii au continuat în susul râului, unde se pare că sunt cele mai spectaculoase forme de relief ale cheilor. Noi am făcut parte din primul grup şi ne-am întors la locul de parcare. Nu eram echipaţi pentru a continua şi în plus apa era foarte, foarte rece. La întoarcere, pe la jumătatea traseului, am fost întâmpinaţi de un om al locului, care ne-a poftit să urcăm în barca pneumatică, pentru a ne plimba pe râu contra sumei de cinci euro.

Ajunşi în parcare ne-am urcat în maşină şi după ce am trecut un pod din satul Glyki am ajuns pe partea stângă a răului. Şi aici există un traseu pietonal, dar e mai puţin spectaculos comparat cu cel din dreapta. Şi acesta are o porţiune din traseu terestră şi una prin apă.

Punctul forte al acestui loc este restaurantul cu specific grecesc, care are mese şi scaune printre copaci umbroşi şi pe malul răului. Nu am mâncat aici, dar cred că e minunat să fii servit la masă, în lunile toride de vară, la malul răului sau la umbra copacilor.

Cam atât am vizitat în cele două zile petrecute în Parga şi împrejurimi. De aici am plecat prin munţii Epirului spre alte destinaţii turistice greceşti, despre care sper să vă povestesc într-un viitor review.

---

VIZUALIZĂRI: 7428 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI