Ceainăria Infinitea - un colț de rai

TIPĂREȘTE

Am descoperit un colț de rai! Unul mic, dar care m-a făcut să uit pentru câteva ceasuri de orașul agitat, aglomerat și plin de șantiere cu moloz, cu șanțuri și cu pământuri răscolite. Ceainăria Infinitea pe care vreau să v-o prezint acum nu are de-a face cu nimic din toate astea. Este un loc ce pare din altă lume, din altă țară. Aici, într-un cadru minunat, cu verdeață, cu aer curat, pe un fond sonor relaxant, vei descoperi "aromele care te vor surprinde plăcut și îți vor alinta simțurile".

Cum ajungem la Ceainăria Infinitea

Ceainăria Infinitea se află în cartierul Cotroceni, lângă Parcul Romniceanu situat pe terenul în pantă din vecinătatea Universității Naționale de Apărare "Carol I". Dacă v-ați plimbat pe aleile lungi ale parcului întins între Str. Alexandru Vitzu din partea de sus a dealului și Str. Doctor Grigore Romniceanu de la poalele sale, ieșind pe la capătul dinspre Liga Profesionistă de Fotbal, coborâți scările (cu destul de multe trepte, parțial deteriorate) și ajungeți în Str. Doctor Grigore Romniceanu. În dreapta, prima clădire (are numărul 7) găzduiește Ceainăria Infinitea.

O altă cale - cea pe care am venit și noi - este cu metroul până la stația Eroilor, apoi pe lângă Biserica Sf. Elefterie, pe Str. Doctor Lister până dincolo de Arenele Progresu. La dreapta, pe Str. Doctor Grigore Romniceanu, până la numărul 7 unde se află Ceainăria Infinitea, nu mai este mult.

Deasupra ușii deschise, veți vedea un panou modest pe care scrie "Infinitea". Urcați la etajul 1 și intrați pe ușa pe care veți observa orarul de funcționare a ceainăriei (Luni - Vineri între orele 14.00-23.00, iar Sâmbătă și Duminică între orele 12.00-23.00), precum și informația că Wi Fi este free. Dacă ați închis ușa în urma voastră, sunteți într-o lume greu de crezut că mai puteți găsi în capitala noastră.

La Ceainăria Infinitea

Cele câteva încăperi ale unui vechi apartament sunt decorate cu mobilier cochet, de epocă, dându-ți impresia că vizitezi saloanele unui palat transformat în muzeu. Tablouri, candelabre, lămpi cu abajur, draperii cu ciucuri, fotolii și canapele capitonate, vitrine cu valoroase servicii de ceai, porțelanuri chinezești, măsuțe pentru servit ceai, un cuier, dar și multe alte obiecte care te trimit cu gândul la o casă nobiliară de acum cel puțin două secole.

Prin ușile deschise am observat terasa. O minunăție! De aceea am preferat să ne alegem o masă afară în ciuda faptului că cineva din personal ne-a avizat că este posibil să înceapă ploaia. Cum ni s-a mai întâmplat și cu alte ocazii ca ploaia să ne alunge de pe terasă, pregătiți pentru ca la primii stropi să ne refugiem în interior, am rămas afară.

Cred că pentru a descrie acest loc mirific nu sunt eu cea mai potrivită persoană. Am fost fermecată de terasă luată în întregul ei. Măsuțe, scaune și băncuțe din fier forjat, ceainice, cești și lingurițe cu diferite modele străvechi, tot felul de decoruri - oglinzi cu forme și rame vechi, un ceas, o colivie, etc…, etc…, sunt plasate cu bun gust și cu multă știință a decorării pe ambele terase. Unite printr-o scară cu câteva trepte, cele două terase ocupă spațiul în pantă din spatele clădirii. Verdeață, multă verdeață - copaci înalți, cu ramuri care-și revarsă frunzișul peste terase, ziduri întregi pe care iedera s-a cățărat în voie, plante exotice - leandri, yuka, ferigi uriașe - completează benefic ceea ce natura a risipit aici la întâmplare, după bunul său plac.

Dar, despre frumusețea locului în care ne-am petrecut câteva ceasuri sper că vor glăsui mai bine imaginile pe care le voi atașa. Cred în ceea ce se spune pe AFA: "O poză face cât 1000 de cuvinte".

Ce se poate servi la Ceainăria Infinitea? E greu de spus în câteva cuvinte. În meniu, după ce ți se urează "Bine ați venit în această oază de pace și echilibru, unde mintea și sufletul se deschid spre puritate și contemplare", vei constata că nu vei găsi prea multe tipuri de băuturi alcoolice. Ceaiuri, cafele, sucuri naturale, dulciuri și ceva gustărele, iată ceea ce primează la Ceainăria Infinitea! Îți trebuie mult timp pentru a te decide ce vrei să comanzi. Toate preparatele sunt descrise amănunțit și ademenitor, cu toate astea, unele necesită și informații suplimentare. Cu bunăvoință, tânăra care ne-a luat comanda ne-a făcut și câteva recomandări.

Totul este servit în ceainice, cești, farfurii și tacâmuri ce par împrumutate din sufrageria casei vreunei vechi familii nobile. Ni s-a explicat că ceaiurile trebuie să rămână acoperite, la infuzat, 7 minute, iar pentru a măsura timpul care s-a scurs, ni s-a adus o clepsidră. Trebuie să spun că pe cât de mult m-a impresionat locul, tot pe atât m-au impresionat și preparatele oferite. Ceaiurile sunt aromate și gustoase, iar deserturile comandate deosebit de fine. Ceaiurile sunt de diverse feluri începând cu unele mai simple, cunoscute - de mentă, de soc, de busuioc, de mușetel, etc. - și terminând cu unele de care nici nu am auzit, printre acestea numărându-se și un ceai consumat în trecutul îndepărtat doar de preoții budiști. Prețurile sunt cuprinse între 10 lei și 25 lei, iar cantitățile sunt îndestulătoare.

Diverse sucuri răcoritoare, naturale, mai multe tipuri de cafea inclusiv frappe cu sau fără înghețată, prăjiturele crocante cu ciocolată, semințe, nuci, stafide, alune, etc…, etc…, vin în completarea ofertei de la Ceainăria Infinitea.

Ce am comandat noi? Bineînțeles, ceaiuri. Soțul meu a preferat un ceai mai bărbătesc, cu gust ferm (l-am gustat și eu) la care a adăugat Stroh - "un rom condimentat inimitabil, cu o aromă inconfundabilă, produs de aproape 200 de ani după aceeași rețetă secretă de familie. Sortimentul premiat de mai multe ori este practic un amestec de rom Stroh și ceai negru, caracterizat de un gust ușor vanilat. Gustul bogat și versatil cu note perfumate de ceai negru, portocale, nuci caramelizate și un strop de piper, face din Stroh un ingredient apreciat în ceaiuri fierbinți sau punch-uri calde. Este excelent alături de un desert fin." (Descrierea este cea din meniu!).

Ceaiul meu a fost ca pentru doamne - mai frumos colorat, mai aromat, foarte gustos. Câte un Mousse (Black pentru soțul meu și 3 Colors pentru mine) și - de curiozitate, la sfârșit - o bere cu ghimbir, fără alcool, o băutură cu tradiție în Australia, au încheiat comanda noastră. Toate acestea au costat 89 lei.

Ne-a plăcut foarte mult la Ceainăria Infinitea. Este un loc frumos, plin de rafinament, un loc în care savurând un ceai deosebit, am ascultat și muzică bună. Vom reveni cu plăcere aici și vom recomanda și altora Ceainăria Infinitea.

În încheiere…

O legendă populară chineză spune că împăratul Shennong a descoperit ceaiul în timp ce bea dintr-un bol cu apă caldă la umbra unui copac, în anul 2737 î. H. Câteva frunze s-au scuturat în vasul împăratului schimbând delicat culoarea și gustul apei. Curios din fire, Shennong a gustat din noua licoare și a fost plăcut surprins de aroma și efectele revigorante ale băuturii.

Din timpuri străvechi, China a fost patria ceremoniei ceaiului, ulterior, Japonia perfecționând-o, conferindu-i sobrietatea și rafinamentul unei arte adevărate. Pe la sfârșitul sec. XVI apar mențiuni despre ceai și la europeni, autorii acestora fiind negustorii și misionarii portughezi care au trăit în zona răsăriteană. Prima ladă cu ceai care a fost înregistrată într-un port european a ajuns la Amsterdam în 1606 și pe parcursul secolului a câștigat în popularitate. Ceaiul a devenit o băutură la modă pentru olandezii bogați răspândindu-se ulterior și în alte țări din vestul Europei. La curtea engleză, obiceiul de a bea ceai a fost introdus la mijlocul sec. XVII de către prințesa Ecaterina de Braganza. Britanicii au preluat cu entuziasm obiceiul, fiind și în prezent unii dintre cei mai mari consumatori de ceai.

Concluzie

Un vechi proverb chinezesc spune: "Mai bine trei zile fără mâncare decât o zi fără ceai".

Așadar, dacă rândurile mele v-au convins, mergeți la Ceainăria Infinitea! Iar dacă nu v-au convins, mergeți la Ceainăria Infinitea pentru a vă convinge singuri!

---

VIZUALIZĂRI: 3813 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI