Sanctuarul marian „Adormirea Maicii Domnului” din Cacica

TIPĂREȘTE

În perioada premergătoare vizitei noastre în Bucovina auzisem, în special în media, despre Bazilica „Adormirea Maicii Domnului” din Cacica, despre importanța ei pentru creștinii membri ai bisericii romano-catolice, arătată de pelerinajele mariane de aici, recunoscute de Papa Ioan Paul al II-lea prin acordarea acestei biserici a titlului de Basilica minor.

Era normal, așadar, să o trecem pe lista noastră “de văzut neapărat” în peregrinările prin Țara de Sus. Am rezervat o zi vizitării acesteia, alături de alte obiective de văzut din Bucovina.

Ziua frumoasă de 22 iunie ne-a alungat repejor din pensiune spre îndeplinirea programului din ziua cu pricina.

Am plecat pe ruta Voroneț – Gura Humorului – Păltinoasa, prima oprire fiind la Cacica pentru Bazilica „Adormirea Maicii Domnului”.

Situată în partea central-estică a județului Suceava, la 18 km de Gura Humorului și 40 km de reședința de județ, Cacica (numele localității vine din limba poloneză, kaczka însemnând rață, datorită faptului că demult, pe teritoriul localității, erau o sumedenie de ochiuri de apă - bălți, mlaștini - pe care pluteau multe rațe), este cunoscută mai mult pentru exploatarea de sare, iar pentru credincioșii romano-catolici, dar nu numai pentru ei, și pentru biserica despre care voi face vorbire în continuare.

Decizia ridicării unui nou lăcaș de cult, în locul unei mici bisericuțe, degradată de-a lungul timpului, a fost luată de preoții misionari sosiți în Cacica cu ajutorul membrilor comunității creștine romano-catolice, de etnie poloneză, lucrători la mina de sare de aici, aduși aici încă de pe la sfârșitul sec. XVIII.

A fost construită la începutul sec. XX (1903 - 1904), biserica fiind amplasată vis-a-vis de Mina de sare, în centrul localității, înconjurată de dealuri acoperite cu pajiști și păduri ce-ți încântă privirea. Bazilica este zidită din piatră și cărămidă roșie presată fiind vizibilă din depărtare datorită turlei sale care are o înălțime de 50 m.

La intrarea în biserică ne atrage atenția crucifixul mare cu Isus Hristos răstignit, plasat în fereastra mare din dreptul balconului corului. Sub acesta este așezată o placă din piatră pe care este gravat un înscris cu anul sfințirii bisericii (1904) și un text în limba poloneză, o rugăciune adresată Fecioarei Maria "O, Marie, neprihănit zămislită, roagă-te pentru noi". În mijlocul textului este plasată monograma Mariei. Ușa de la intrare, realizată din lemn masiv, de stejar, este sculptată ca și ușile celor două abside laterale.

Turnul clopotniță are pe colțuri contraforturi puternice, iar pe laterale două turnuri mai mici legate de cele două abside.

Pășim în incintă cu smerenie și cu respectul cuvenit acordat lăcașului de cult, marcați, poate și pentru faptul că aici au călcat pașii unuia dintre cei mai apreciați pontifi, Papa Ioan Paul al II-lea. Interiorul este sobru, caracteristic bisericilor catolice.

Mergem printre cele două șiruri de bănci spre prezbiteriu, locul unde se află altarul central. Sculptat din lemn de tei, aurit, iconostasul are în centrul său icoana miraculoasă a Preacuratei Fecioare Maria cu pruncul Isus Hristos, o replică a vestitei Madone Negre de la Czestochowa (Silezia). O vitrină, conținând mai mult de 110 obiecte votive confecționate din aur și argint, este expusă pe peretele din dreapta al prezbiteriului. Obiectele votive înfățișează corpuri omenești în rugăciune, părți ale corpului omenesc (foarte multe inimi, picioare, mâini sau ochi), iconițe sau cruci, toate lăsate aici, în semn de recunoștință, de credincioșii veniți în pelerinaje. Prezbiteriul are cinci vitralii (doar trei dintre ele am putut surprinde în fotografie), deosebit de frumoase, care reprezintă cele 5 mistere de slavă ale Rozariului Maicii Domnului.

De o parte și alta a altarului central se află încă două altare, cel din dreapta, existent din 1910, este intitulat “Pieta”, iar cel din stânga este altarul Sfântului Iosif și o icoană ce o reprezintă pe Preasfânta Fecioară Maria ca "Regina Cerului și a Pământului". Lângă acesta se găsește amvonul bisericii.

Opus prezbiteriului se află balconul corului și orga bazilicii, iar navele laterale au ferestre mari din sticlă colorată. Candelabrul, amplasat în mijlocul navei centrale, datează din 1907.

Ieșim în curtea bisericii și ne îndreptăm spre spatele acesteia unde se găsește o grotă a Maicii Domnului, realizată după modelul celei din Lourdes, Franța. Grota este realizată din blocuri de stâncă, având de o parte și de alta două galerii lungi, susținute de coloane din beton, acoperite, pentru adăpostirea pelerinilor, în caz de vreme rea, ce vin să se închine la altarul din grotă, sau care asistă la Sfânta Liturghia ce se desfășoară aici cu prilejul pelerinajelor.

În fața bisericii, într-un scuar se află statuia suveranului pontif Papa Ioan Paul al II-lea, amplasată aici cu ocazia împlinirii a 10 ani de la acordarea, în anul 2000, a titlului de Basilica minor, acestei biserici. Pe soclul statuii se află o inscripție cu numele Papei, datele pontificatului său (1978 – 2005) și moto-ul său apostolic “TOTUS TUUS” ("cu totul al Tău").

---

VIZUALIZĂRI: 1375 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI