Pătrăuţi, cea mai veche mănăstire ctitorită de Stefan cel Mare

TIPĂREȘTE

vezi impresii

După 28 km parcurşi pe DN17B şi E98 între comunele Ciprian Porumbescu şi Pătrăuţi, cu sufletul încărcat încă de sunetele Baladei, am ajuns în locul în care se află Biserica „Înălțarea Sfintei Cruci” , cea mai veche ctitorie  a lui Stefan cel Mare, ridicată în 1487 singura rămasă în forma ei originală.  

În 1993 biserica Înălţarea Sfintei Cruci a fost inclusă în lista patrimoniului mondial şi anume în Bisericile pictate din nordul Moldovei alături de alte şapte: Arbore, Humor, Moldovița, Probota, Sf. Ioan cel Nou din Suceava, Voroneț și Sucevița 

Din ansamblul mănăstirii Pătrăuţi mai face parte şi clopotniţa ridicată în 1725.

Câteva date istorice

 Fără atestare scrisă, satul Pătrăuţi  ar fi fost întemeiat de un Petru  prin 1330 în timpul înfiinţării statului moldovenesc. Prima atestare scrisă este din timpul domniei lui Alexandru  cel Bun, imediat după anul 1400.  

Confirmara ridicării bisericii  Înălţarea Sfintei Cruci este dată de pisania originală scrisă în slavonă care încă mai există deasupra uşii de intrare:"Io Ștefan Voievod, fiul lui Bogdan Voievod, a început a zidi acest hram în numele cinstitei cruci în anul 6995 (1487) luna iunie 12. " 

Manastirea  de la Pătrăuţi a fost slujită de la început de măicuţe care aveau rol de infirmiere, îngrijind oştenii răniţi în lupte.  

Stefan cel Mare a construit biserici în ultimii 17 ani de viaţă, primele ridicate fiind biserica mănăstirii Putna în 1469 şi cea de la Pătrăuţi în1487. Din nefericire  biserica  mănăstirii Putna a fost dată jos de cazaci în 1657. Mănăstirea Pătrăuţi a fost jefuită şi ea de cazaci, tătari şi polonezi dar biserica a fost cruţată de  distrugere rămânând astfel cea mai veche ctitorie a lui Stefan cel Mare.

Pe portalul intrării în naos se mai  văd şi azi urmele asaltului care a devastate-o. Golită de obiecte bisericeşti şi bogăţii, biserica a fost lăsată în paragină până ce Episcopul Rădăuţilor Calistrat a refăcut-o în 1711 ca mănăstire de maici . După instaurarea puterii habsburgice, în 1783 împăratul Iosif al II-lea a desfiinţat mănăstirea confiscându-i-se   pământurile, chiliile şi anexele  care în timp s-au ruinat  complet.

 Timp de 200 de ani, mănăstirea a fot închisă.

Din 2003 au început lucrările  de restaurare ale bisericii din Pătrăuţi. Au fost spălate,  înlăturată tencuiala suprapusă, restaurate şi completate  frescele din interior, menţinute cu aceleaşi culori vii ca acum 550 de ani. Finanţarea a fost făcută de Ministerul Culturii prin firma Patrimoniu sub conducerea prof. Ion Chiriac.  

Manastirea a fost redeschisă în aprilie 2021

Vizita

În curtea mănăstirii este o masă rotundă de piatră formată  din două bucăţi semisferice de aceleaşi dimensiuni, formând un tot. În jurul ei sunt mai multe pietre care sugerează scaune. Este atribuită perioadei de domnie a lui Stefan cel Mare. Se pare că a fost sursa de inspiraţie pentru  Masa Tăcerii a lui Constantin Brâncuşi

Biserica Înălţarea Sfintei Cruci este o construcţie de piatră, pictată la exterior doar pe peretele de apus, în jurul portalului de intrare. La pronaos sunt intercalate şiruri de cărămizi. Biserica are o singură turlă pe naos cu 12 firide şi este împodobită cu plăci smălțuite de culoare verde. Sunt trei abside semicirculare, una a altarului şi două laterale care la exterior au deasemeni plăci de ceramică verzi, smălţuite. Biserica este luminată prin nouă ferestre de formă dreptunghiulară construite în stil gotic. Sunt trei compartimente distincte ale bisericii: pronaos, naos şi altar. Se intră printr-o uşă pe partea vestică a pronaosului după care accesul în naos se face printr-o deschizătură dreptunghiulară.

 Ca arhitectură este o îmbinare a stilului moldovenesc  cu cel bizantin (trei camere pronaos, naos şi altar), cu cel latin (construcţie în formă de cruce cu braţe inegale) şi gotic (forma  portalului de intrare şi al ferestrelor)  

Pictura exterioară doar pe o porţiune a peretelui vestic al pronaosului cât şi cea interioară au o valoare inestimabilă. Picturile datează din timpul lui Stefan cel Mare, fiind considerate cele mai vechi picturi bisericeşti din Moldova.

 Pictura exterioră situată pe partea de vest a intrarii gotice din  pronaus  a fost descoperită  abia în anii ´80 ai secolului trecut.  Cercetările prof. Vasile Drăguţ au arătat că restul exteriorului bisericii nu fusese pictat iar partea  scoasă la iveală fusese acoperită de un strat gros de tencuială. Prin îndepărtarea acestuia  a fost salvată una din cele mai valoroase  picturi  bisericesti din ţară.  

Pictura interioară a fost realizată deasemeni în timpul lui Stefan cel Mare şi este de o înaltă calitate artistică. Culoarea predominantă este ocrul auriu, cunoscut sub numele de "galben de Pătrăuți".  

-Judecata de Apoi pictată în culori vii pe peretele exterior al pronausului  prezintă demonii care încearcă să incline balanţa păcatelor spre iad dar armatele de îngeri susţin drumul  spre rai ale celor care s-au pocăit.

-Tabloul votiv îi prezintă pe Stefan cel Mare urmat de soția sa, Maria Voichița, de fiul său Bogdan al III-lea și de domnițele Maria și Ana. Stefan cel Mare poartă pe cap o coroană și pe umeri o mantie de brocart.  În tabloul votiv  mai apare împăratul Constantin cel Mare prin mijlocirea căruia domnitorul oferă biserica Mântuitorului. Se bănuieşte că în tabloul votiv a figurat iniţial Alexandru, succesorul lui Stefan cel Mare dar acesta murind de tânăr în 1496, a fost înlocuit cu Bogdan şi astfel a fost repictat.  

-Cavalcada Sfintei Cruci este cea mai importantă pictură din biserică  unicat în pictura bisericească ortodoxă, cu excepţia uneia de la biserica Arbore (dar de mai mică amploare). Ea  reprezintă 16 sfinţi militari care-l însoţesc pe împăratul Constantin cel Mare căruia  Arhanghelul Mihail i-a arătat pe cer o cruce luminoasă alături de însemnul ˝ In hoc signo vinces˝ (prin acest semn vei invinge). Cei 16 sfinţi militari au fost ucişi în timpul persecuţiilor creştine.

-Patimile lui Iisus sunt pictate pe pereţii naosului sub care este o galerie de sfinţi şi martiri.

-Iisus Pantocrator se află pe calota turlei iar pe pandantivi cei patru evangheliști.

-Cina cea de taină este figurată în altar dar este mai puţin spectaculoasă fiind destul de deteriorată de vreme.

-Învierea este considerată una din cele mai vechi picturi murale din România.

Cea mai mare parte a picturilor a fost realizată de un pictor grec (pe unele icoane se află inscripții în limba greacă) care a fugit de Mahomed al II-lea după căderea Constantinopolului din 1453. El a venit în Moldova unde a fost angajat de Stefan cel Mare. În jurul lui s-a format o şcoală moldovenească de pictură  murală religioasă.  

-Morminte în pronaos. Mai există trei pietre funerare sparte cu înscripţii destul de şterse  în limba slavonă şi care aparţin unor persoane decedate în sec XVI şi XVII. Se presupune că ar fi vorba de mormântul mamei domnitorului Aron Voievod decedată în 1594 şio alta a unei domnite decedată în 1599.  

-Manuscrise de valoare din  mănăstirea Pătrăuţi :

 În biserică se mai păstrează în prezent Biblia de la Buda grea de peste 5 kg. A fost tipărita și prefațată în secolul al XVIII-lea de Samuil Micu Klein

 Au dispărut:. Tetraevangheliarul  slavon aurit,  din 1493  în care se scria că a fost dăruit de Stefan cel Mare mănăstirii Pătrăuţi. I s-a pierdut urma în anii 1900. Codicele Pătrăuţean dispărut şi el, cuprindea texte din Psaltirea lui  Dosoftei şi  amănunte din domnia lui Grigore Ghika 

-Clopotniţa mănăstirii Pătrăuţi a fost construită din lemn în stil maramureşean în 1725. La etajul clopotniței se află o toacă din lemn și trei clopote de bronz turnate în prima jumătate a secolului al XIX-lea. Clopotele de la Pătrăuți sunt renumite pentru sunetele înalte de o anumită frecvenţă. Fenomenul este explicat de meteorologi prin dispersia particulelor de apă sau ghiaţă 

-Muzeul ˝Casa Preotului bucovinean din Pătrăuţi˝ este o fostă casă parohială în care au locuit timp de 200 de ani preoţii care slujeau în biserica Înălţarea Sfintei Cruci, cât timp mănăstirea a fost închisă şi biserica a devenit parohie sătească. Aici a locuit preotul Constantin Morariu, membru al societăţii naţionaliste studenţească Arboroasa. Între anii 1896-1919 casa a fost locul de întâlnire al luptătorilor pentru unitatea neamului românesc.  Preotul Morariu a fost închis de autorităţile habsburgice alături de Ciprian Porumbescu şi alţi studenţi. După restaurarea acestei case în stil austriac aşa cum a fost în sec. XIX, în 2007 s-a deschis aici un muzeu.

Concluzii.

 Mănăstirea Pătrăuţi făcând parte din patrimoniul universal este una din cele mai interesante  şi valoroase mănăstiri din nordul Moldovei. Ea are picturi originale executate în timpul domniei lui Stefan cel Mare. Fiind închisă timp de 200 de ani până în 2021, nu a intrat încă în conştiinţa publicului. Dacă ajungeţi în Bucovina o găsiţi în toată splendoarea ei la  cca. 10 km nord de Suceava. Vizitaţi-o!

WEB, te rog înserează: https://www.youtube.com/watch?v=Z1CsCGzoTl8

.  

---

VIZUALIZĂRI: 269 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI