Napoli – Palatul regal

TIPĂREȘTE

Am sa fac o pauza din a povesti despre Austria, postand informatii utile despre Napoli si Coasta Amalfi, pe care le-am vizitat in perioada Craciunului, in anul 2023.

Am zburat din Bucuresti catre Napoli cu Wizz Air, ajungand in aeroportul Napoli-Capodichino in jurul orei 16.00. Deoarece metroul pana la aeroportul din Napoli nu a fost inca pus in functiune, am optat, pentru a ajunge in Gara Centrala (Napoli Centrale), unde se afla si Piata Garibaldi (Piazza Garibaldi), sa folosim autobuzul alb–roșu, Alibus. Acesta circula in fiecare zi intre orele 05:45 – 23:40, la fiecare 10-15 minute. Durata calatoriei de la aeroport la Gara Centrala, piata Garibaldi si la metroul cu acelasi nume, dureaza 15-20 de minute, in functie de trafic. Pretul biletului este de 5 euro, se cumpara din aeroport, de la magazinele Tabacchi (tutungerii).

Chiar daca este mai scump decat biletul pentru transportul urban din Napoli, recomand folosirea acestei companii deoarece traficul este infernal si intarzierile sunt foarte mari, riscand sa astepti chiar si mai bine de o ora in statie. Biletele de la transportul urban nu pot fi utilizate sau achizitionate la bordul Alibus. In general, prin oras e de evitat autobuzul, deplasarea e bine sa fie cu metroul, care respecta orarul.  

In cazul in care vizitati obiective turistice si folositi mijloacele de transport (inclusiv trenul spre Sorento, Pompei, Caserta, etc.), recomand  achizitionarea ArteCard digital (se instaleaza pe telefon), avand transportul si intrarea la obiective turistice, incluse. Am optat pentru cel de 3 zile, care costa 41 euro si are inclusa intrarea la 2 obiective. L-am folosit pentru a intra la Pompei, pretul biletului fiind 20 euro si la castelul Caserta, unde intrarea era 15 euro, in plus deplasarea prin oras si cu trenul pana in orasele Pompei, Caserta, Sorento.  Pe site-ul campaniartecard.it, descoperiti toate tipurile de Artecard, doar pentru Napoli sau si pentru imprejurimi, pentru 3 zile, 7 sau 365 zile, pentru adulti sau copii, tineri.

Dupa ce ne-am cazat, am pornit spre Royal Palace, deschis intre orele 9-20, cu exceptia zilei de miercuri, cand este inchis, iar intrarea costa 10 euro. La aceasta ora, eram printre putinii vizitatori, astfel ca„ne-am rasfatat” , admirand in tihna cele peste 30 de incaperi fabuloase.  Palatul Regal din Napoli se afla in centrul orasului, fiind una dintre cele patru resedinte din regiunea Napoli, folosite de regii Bourboni in timpul domniei lor in Regatul celor Doua Sicilii, celelalte trei fiind: Palatul Regal din Caserta, Reggia di Capodimonte si Palatul Portici.

Constructia Palatului Regal a inceput in anul 1600, fiind initial resedinta viceregilor Spaniei si ai Habsburgilor, iar din 1734, a devenit sediul oficial al regelui Neapolelui, Carol de Bourbon.

A urmat perioada Bourbonica, cand palatul a fost extins, iar in perioada Napoleonica aici au locuit sora mai mica a lui Napoleon, Carolina, impreuna cu sotul ei, Joachim Murat, iar palatul a fost imbogatit cu mobilier francez.  

Actualul aspect al palatului se datoreaza lui Ferdinand de Bourbon, rege al celor Doua Sicilii, care a demolat vechiul palat viceregal, a mutat la etajul 2 apartamentele private si a renovat Marea Scara si apartamentul „Etichetta” .

Dupa anexarea Regatului celor Doua Sicilii la Regatul Italiei, palatul a revenit familiei Savoia. Poarta de fier cu sulite cu varf aurit a fost amenajata in timpul transformarilor din secolul al XIX-lea, de o parte si de alta a intrarii fiind "Caii de bronz", doua statui ecvestre donate regelui Ferdinand al II-lea de catre tarul Nicolae I al Rusiei, in amintirea sederii sale la Napoli in 1845.

Pe fatada principala a palatului, cea dinspre Piazza del Plebiscito, Regele Umberto I a  pus statuile suveranilor dinastiilor care au condus orasul, de la fondarea Regatului Neapolelui, in ordine cronologica.

Vizita a inceput cu Scara de onoare, din marmura alba, caracterizata prin proportiile sale monumentale, numita de Montesquieu drept „le plus beau escalier d’Europe” . Peretii sunt imbogatiti cu patru nise cu sculpturi din ipsos reprezentand cele 4 virtuti regale. Bolta este decorata cu stuc alb pe fond alb-gri, cu steme ale Regatului celor Doua Sicilii.  

La capatul scarii se afla Galeria, ce consta in patru holuri lungi si largi care deschid anticamerele si incaperile apartamentelor regale.

Inainte de apartamentele regale se afla Teatrul de curte, inaugurat cu ocazia nuntii Mariei Carolina a Austriei cu Ferdinand al IV-lea de Bourbon. Sala este impodobita cu decor din stuc alb si auriu, loja regala si sculpturile fiind realizate din papier maché si dateaza din secolul al XVIII-lea. Sculpturile din nisele dintre pilastri ii infatiseaza pe Minerva, Mercur si Apollo, cu cele noua Muze. Pe tavan putem admira reprezentari cu Nunta dintre Poseidon si Amfitrita, alegorii si peisaje, ca urmare a renovarilor efectuate in urma celui de-al Doilea Razboi Mondial, care au afectat si scena. Sala are o capacitate de 400 de locuri, gazduind in principal spectacole de opere comice si comedii, iar in secolul al XIX-lea a fost putin folosita.  

Primul hol este dedicat Apartamentului Regelui, compus din trei anticamere care duc la Sala Tronului. Mobilierul neo-rococo din cea de a treia antecamera a fost adus din camerele private ale regelui Umberto I si ale reginei Margarita, aflate la etajul al II-lea, cu ocazia restaurarilor de dupa razboi, impreuna cu tapiseriile, ceasul fliligranat si vasele.

Sala Tronului, este dominata de tronul acoperit cu catifea si dantela aurie, in stil Empire, vulturul fiind adaugat in perioada Savoia. Tronul este inconjurat de broderii reprezentand crini heraldici, iar pe pereti sunt portrete ale figurilor curtii, regi, printese si regine. Tavanul neoclasic, este acoperit cu figuri feminine aurite reprezentand alegorii ale provinciilor Regatului celor Doua Sicilii.  

Urmeaza Sala Ambasadorilor, o galerie veche, care pastreaza decoratiile originale, cu reprezentarea pe tavan a Gloriilor Casei Spaniei. Aceasta sala face legatura intre Camerele de audienta si camerele private ale regelui.

Sala Ambasadorilor este urmata de Sala Maria Cristina de Savoia, prima sotie a lui Ferdinand al II-lea, decorata cu fresce care au fost distruse cand palatul s-a folosit ca si cartier general militar, in anul 1943. Camera si-a pierdut identitatea de camera privata, fiind numita Camera Ministrilor. In stanga acesteia se deschide micul Oratoriu privat, in memoria Mariei Cristina de Savoia, care a murit dand nastere viitorului Francisc al II-lea si a fost beatificata de Biserica Catolica.

Camera urmatoare, Camera Marelui Capitan, este decorata cu o fresca de tavan, numita Battistello, ce infatiseaza cucerirea Regatului Napoli de catre trupele spaniole, conduse de Marele Capitan, care a devenit primul vicerege.

Camera Flamanda gazduieste o colectie de portrete ale pictorilor din Flandra. Ceasul realizat de ceasornicarul Charles Clay are un mecanism muzical foarte rar, el pune in miscare o mica rola de metal care la randul sau deschide si inchide tevile de lemn ale unei mici orgi, care canta zece melodii diferite, pana si Haendel compunand doua suite pentru ceasornicarul Clay.

In Camera Garzilor, piesele de mobilier sunt din perioada lui Murat, in special taburetele cu picioare in forma de sabii incrucisate, ceasul avand o sculptura reprezentand Meditatia.  

Studioul Regelui pastreaza mobilier important realizat la Paris pentru palatul Quirinale, dar apoi trecut la Gioacchino Murat. Sunt expuse doua vaze uriase din portelan, un ceas cu pendul, un barometru. Majoritatea cartilor expuse sunt franceze si fac parte din biblioteca regala.  

Camera Reginei a facut parte din suita privata a reginei, comunicand cu alcovul si pasajele private. Tavanul alb rococo aurit, are decoratiuni din stuc realizate in timpul domniei lui Carol de Bourbon. Pe semineul neoclasic sta un ceas englezesc cu un carillon si mecanisme automate din sec. al XVIII-lea.

In  A treia Camera a Reginei, se pastreaza decorul din secolul al XVIII-lea al tavanului cu stuc alb si auriu in stil rococo rafinat. Caminul de marmura alba recreeaza scena centrala a mozaicului de la Pompei din casa Faunului, batalia dintre Alexandru cel Mare si Darius al III-lea. Masa rotunda, acoperita cu marmura si pietre colorate este de asemenea iconografica, deoarece arata Napoli vazut de pe litoral si pe Ferdinand al II-lea in uniforma. Bordura este din mai multe tipuri de marmura din Sicilia.  

Camera XVI, a doua din Apartamentele private ale reginei, are acelasi decor al tavanului cu stucaturi in alb si auriu in stil rococo. Caminul de marmura dateaza din perioada decoratiunilor genoveze. Mobilierul din lemn incrustat si aurit este din a doua jumatate a sec. al XIX-lea, din timpul Savoiei.  

In Camera albastra, sunt 6 picturi dezvoltand tema Anotimpurile si viata la tara. In mijlocul incaperii exista o piesa de mobilier neo baroc, birou de citit rotativ, parte din biblioteca reginei Maria Carolina. Camera lui Hercule isi datoreaza numele statuii lui Hercule Farnese, copie in ipsos a celei din celebra colectie mostenita de Carol al III-lea de Bourbon. Sala care continea portretele viceregilor din secolul al XVII-lea, a fost transformata intr-o sala de bal in epoca Bourbon. Capela Regala, dedicata Madonei Assunta, este superb decorata, remarcandu-se prin usa de lemn si prin altarul din pietre semipretioase si cupru aurit. Sala are o capacitate maxima de 200 de locuri. Mediul actual este rezultatul unor restaurarii postbelice, deoarece chiar daca a supravietuit bombardamentelor din timpul razboiului, Capela si-a pierdut functia religioasa.  

Turul palatului a luat sfarsit si ne-am indreptat spre Gradina Romantica, cu intentia de a o vizita, insa fiind intuneric, am iesit pe portile palatului, spre Piata Plebiscitului.

---

VIZUALIZĂRI: 1132 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI