Lefkada in sapte zile

TIPĂREȘTE

Buna ziua. In primul rand, multumesc membrilor grupului cu ajutorul carora am reusit sa petrec cateva zile minunate in Lefkada, am avut si norocul de zile perfecte, fara ploaie, vant, incendii … Perioada a fost 13-20 septembrie 2023, multi vor spune ca e ziua prea scurta, credeti-ma 10 ore de lumina sunt suficiente pentru plaja, baie, scari, sosele, pietre, mai mici, mai mari si apoi inca 4 ore seara pentru masa si plimbare…

Pe scurt: am mers cu avionul {Wizzair}, din aeroport am luat un taxi prin Booking, soferul ne astepta in fata aeroportului cu un cartonas pe care scria numele nostru, pana la prima cazare – Istoria Boutique Hotel, Lefkada Town, aproape de centru, curat, cochet, perfect.

Prima seara am petrecut-o in oras, am mancat o supa de fructe de mare delicioasa la Memories, ne-am plimbat pe pietonala si am vazut soarele apunand dupa Muzeul de arheologie.

A doua zi dimineata, Nidri Carr Rental ne-a adus la hotel masina inchiriata, Volkswagen Polo- 60euro/zi, si am plecat la plaja. Prima a fost Pefkoulia, accesibila, umbrele, sezlonguri, bar, pietricele, mare turcoaz; a urmat Milos la care am ajuns nu pe poteca din Agios Nikitas, nici cu vasul taxi, 4 euro pe cursa, noi am urcat dealul cu masina, curba in loc dreapta imediat dupa iesirea din Agios Nikitas si apoi coborare pe o potecuta, la inspiratie, desi toate semnele ne spuneau ca nu pe aici e drumul. Partea finala a potecii a fost o coborare pe funia lui Kristo, un personaj care face traseul zilnic pentru a aduce turistilor bere, cafea, gogosi, placinte… Plaja Milos e minunata, accesul fiind mai dificil e si mai putin aglomerata, pietricele, apa turcoaz… Am vizitat si plaja din Agios Nikitas, acces facil, micuta, umbrele, sezlonguri, baruri, pietricele, mare turcoaz… Pranzul l-am luat la To Steki, bun si convenabil. Seara am fost pe cealalta parte a insulei, plaja Ligia, micuta, pe sosea, pomi, umbrele, sezlonguri, baruri, pietricele, mare turcoaz… Dupa apusul soarelui am vizitat in Lefkada portul yachturilor…

A treia zi ne-am cazat dimineata la Kostas si Cristina- Casa d’Irene- si am plecat spre Megali Petra, am ajuns la ea tot pe o cararuie care pleaca din sosea, plaja minunata, pietricele, mare turcoaz si stanci mari prabusite in apa la extremitati, am mers pe stanci inspre nord si am ajuns la Kavalikefta, micuta, cu stanci in apa care formeaza mici golfulete, foarte frumoasa dar datorita accesului facil, soseaua ajunge pana la ea si foarte aglomerata, in rest, umbrele, sezlonguri, bar, pietricele, mare turcoaz… De aici, mergand tot spre nord si tot pe stanci, am ajuns la plaja Avali, asemanatoare cu Megali Petra, in plus un restaurant pana la care poti ajunge cu masina. Plaja cea mai aglomerata vizitata in aceasta zi a fost Kathisma la care se ajunge foarte usor cu masina si in afara de umbrele, sezlonguri, baruri, pietricele, mare turcoaz, aici aterizeaza si parapantele. Seara am vazut apusul de la Panoramic Restaurant unde am si mancat niste sardine obosite de am lasat jumatate in farfurie… dar vinul a fost bun.

A patra zi, dupa micul dejun de la Casa d’Irene, am mers la Egremni, diferenta dintre ea si Milos sau Megali Petra, Avali… e peretele de calcar pe care trebuie sa-l cobori si mai ales sa-l urci (kilometrul de sosea si cele 400 de trepte) in rest pietricele, mare turcoaz… O surpriza placuta astazi a fost Porto Katsiki, care mie mi s-a parut cea mai frumoasa de pana acum, un arc perfect de cerc, nici prea mare nici prea mic, pietricele, apa turcoaz, baruri, restaurante dupa ce urci cele 100 trepte… Seara am luat o cina perfecta la Rachi, restaurant cochet, chelneri in uniforma, serviciu prompt, mancare gustoasa si in plus am vazut si cum decoleaza parapantele care ajung la Kathisma Beach.

A cincea zi ne-am luat la revedere de la Casa d’Irene si am plecat spre Vasilikis de unde am luat vaporasul spre Agiofili, plaja Vasilikis era pustie, umbrele, sezlonguri, baruri, pietricele, restaurante, masini si barci parcate era cam dezolant, plaja Agiofili in schimb era animata, un Porto Katsiki mai mic, aceeasi forma placuta de arc de cerc, marginita de stanci si… umbrele, sezlonguri, pietricele, mare turcoaz si am uitat sa mentionez ca peste tot, la toate plajele erau pestisori dintre care unii te mai si ciupeau… Ne-am intors si am mancat in Vasilikis la Old Fisherman’s Tavern dupa ce ne-am plimbat putin pe stradute. Seara ne-am cazat in Nydri la Gogo, la o portita de pietonala, Ioannis o gazda perfecta, camera mica, placuta, curata, cu terasa, frigider… Seara plimbare pe pietonala si bere pe terasa.

Ziua a sasea am petrecut-o pe Odyseea, vasul capitanului Gherasimos, avandu-l ca ghid pe fiul sau Dimitris, o excursie minunata, cu plaja, baie, picnic si drumetie pe insula Meganisi, unde am vizitat satul Spartochori, ascultand povestile lui Dimitris despre istoria locului, despre cum s-au chinuit femeile din sat carand apa cu spatele de la baza dealului in timp ce barbatii erau plecati pe mare, despre biserica Sfantul Gheorghe cu Dumnezeu pictat intr-o nisa deasupra altarului. Baie am facut in pestera Papanicolis, Lakka Beach unde am si mancat niste frigarui delicioase cu tzatziki, salata greceasca si vin (sucuri), apoi am coborat si pe insula Scorpio unde am facut baie la plaja privata a lui Jacqueline Kennedy. La intoarcere am navigat pentru putin timp doar cu vela, greu nene, greu, daca am facut 100m in jumatate de ora. Pe vas era bar cu preturi decente. Cina am luat-o la The Barrel, a fost in regula dar nu deosebit.

Ziua a saptea am vizitat plajele Ammoussa si Mikros Gialos, doua plaje micute, frumoase, golfulete cu acces facil la plaja, deci aglomerate si... umbrele, sezlonguri, pietricele, mare turcoaz, baruri, pestisori. La indemnul lui Ioannis am vizitat si Eklisia Agia Kiriaki, in apropierea careia este mormantul lui Wilhelm Dorpfeld, arheolog german care a continuat lucrarile lui Schliemann la Troia si a emis ipoteza ca de fapt Ithaca lui Ulisse este Lefkada. Cina am luat-o la Minas Nidri, un peste delicios cu un vin autohton licoros si un tiramisu deosebit, cu fructe si inghetata.

Ziua a opta, dupa micul dejun luat la patiseria Fournos Kominatos, am dat o fuga pana la canionul si cascada Dimosari, nu avea apa prea multa dar poteca e frumoasa, apoi in drum spre aeroport ne-am opri t si am vizitat Agias Mavras Fort. Masina am lasat-o la aeroport, pe la 18:00 eram in Bucuresti. Cam atat si zile frumoase!

---

VIZUALIZĂRI: 2900 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI