Casa Diana - o alegere aproape perfectă

TIPĂREȘTE

Pentru sejurul de 5 zile în Bucovina, studiind harta obiectivelor musai de bifat am ales pentru cazare zona Gurii Humorului, de unde ne puteam deplasa cu ușurință pe distanțe relativ mici către toate destinațiile.

Prima opțiune a fost, desigur, orășelul sus-menționat, unde am găsit destule pensiuni, numai că fie nu aveau parcare proprie, fie erau prea scumpe. Într-un final, pe un site specializat mi-au atras atenția câteva poze cu peisaje splendide. Am studiat cu atenție amplasamentul și, văzând că se află la foarte puțini kilometri (vreo 6) de Gura Humorului, am decis.

Să fie Casa Diana!

Și a fost! ????

Am pus mâna pe telefon și am sunat la numărul indicat pe site. M-am înțeles rapid cu gazda, domna Maria, pentru o cameră dublă superioară (cu baie proprie și balcon) la un preț foarte bun de 140 lei/noapte. Fapt neobișnuit, cel puțin din experiența mea, nu mi s-a solicitat să achit niciun avans și am plătit la fața locului cu cardul.

Comuna Mănăstirea Humorului, cu cca. 3.500 de suflete, are o așezare pitorească la poalele Obcinelor Bucovinei. Localnicii, oameni foarte gospodari, și-au ridicat case mari și frumoase, destul de multe dintre ele transformate în pensiuni agroturistice. Singura problemă este pentru vizitatori, așa cum am menționat și într-un alt review, lipsa magazinelor (sunt 2 sau 3, din câte am văzut, dar și acelea foarte prost aprovizionate cu marfă proastă și scumpă????) și a restaurantelor. Știu că unele pensiuni oferă mese la cerere și că altele au restaurant, numai că trebuie să știi de ele.

Noi am întrebat gazdele și am fost îndrumați spre un restaurant din sat despre care voi povesti în următorul review, iar în rest ne-am cumpărat cele de trebuință din Gura Humorului de la un hypermarket.

Casa Diana, cotată cu trei margarete, se află pe strada Toader Bubuiog, adică acea arteră (asfaltată) care se desprinde din șosea la stânga pentru a urca în pantă domoală către mănăstire și mai apoi spre pădure. Iar numărul 13 pe care îl poartă pensiunea nu ne-a purtat ghinion! ????

Vă spuneam că Diana noastră este situată lângă superba Mănăstire Humor, de care nu o despart decât două case. Și această amplasare este, după mintea mea, cel mai mare atu al său, căci fiind poziționată ceva mai sus pe stradă, din curte sau de pe terasa de la etaj ai o vedere cuprinzătoare spre sfântul lăcaș. Iar dimineața și seara am putut asculta clopotele bătând la biserica nouă și pe măicuțe intonând imnuri religioase.

O atmosferă minunată, prielnică reculegerii, perfectă pentru zona aceasta a Bucovinei, atât de încărcată de istorie. ????

Locul l-am dibuit fără probleme mulțumită plăcuței de la intrare. Am găsit poarta deschisă și am parcat mașina pe porțiunea pavată cu dale din fața clădirii cu etaj cu balustrade din lemn, restul construcției fiind zugrăvit în nuanțe odihnitoare de alb și galben-bej.

Curtea spațioasă și plină de iarbă e locul ideal de odihnă, fie într-unul din cele două leagăne, fie la una din cele două mese din lemn cu bănci din același material. Există și un foișor cu un mic tobogan pentru copii, și un altul mare, dotat cu grătar, mese și scaune însă, contrar obișnuințelor, nu l-am folosit, preferând să nu pierdem vremea și să încropim mese ușoare pe bază de omlete, carne și cartofi prăjiți, plus salate.

Peisajul rural idilic e completat de pitici de grădină și tufe de flori, la etaj fiind așezate pe balustrade șiruri de ghivece cu mușcate, udate zilnic de doamna Maria.

Totul strălucește de curățenie: atât clădirea, cât și curtea sunt foarte bine întreținute. Doamna Maria trebăluiește tot timpul ba dând cu mătura, ba pregătind camerele pentru viitorii oaspeți. Și ea și soțul au fost foarte amabili și au răspuns mereu cu promptitudine solicitărilor noastre.

Casa Diana are 9 camere duble, toate situate la etaj (proprietarii locuiesc la parter). Unele din ele, din câte mi-am dat seama, au baie comună.

Fiind „superiori” ????, noi am beneficiat de baie proprie și de acces la terasă. Camera în sine a fost suficient de mare (estimez că vreo 14 mp) cât să nu ne lovim de mobile, care erau oricum reduse numeric: un pat dublu mare cu saltea foarte bună, încadrat de noptiere (fără veioze????), un dulap mic dar îndeajuns de încăpător pentru nevoile noastre, un cuier, o etajeră pe care am găsit câte două rânduri de prosoape albe mari și mici, și o măsuță pe care am scos-o pe terasă, așezând-o între cele două scaune deja existente.

Deasupra etajerei era montat pe perete televizorul, care s-a dovedit a avea destule programe cât să ne bâzâie ceva la ureche seara. Aer condiționat nu există și cred că nici nu e nevoie, nopțile fiind răcoroase chiar și în luna august. Nicio problemă însă - am avut pilotă! Internetul a funcționat în general bine, însă au existat momente când conexiunea se întrerupea.

Baia spațioasă, dotată cu fereastră, cuprindea o cabină de duș modernă (dar cu capul dușului defect, ceea ce a făcut cam dificile îmbăierile), vas de WC, un coș de gunoi și un stativ pentru prosoape. Drept consumabile am primit gel de duș și hârtie igienică în cantitate suficientă - oricum, dacă aveai nevoie, te puteai servi din grămada de suluri de pe holuri.

Fiind fumătoare, am petrecut destul timp pe terasă. Camera noastră a fost cu vedere spre stradă și nu am avut acces vizual... spre mănăstire, însă cum între camere nu existau despărțituri afară, am putut să mă plimb un pic pe terasă și să fac câteva poze.

Soluția nu este însă convenabilă pentru că nu asigură intimitate, și cred că ar putea fi remediată cu costuri minime, dacă s-ar dori.

Dar să nu cârcotesc! ????

La parter se află o sală de mese foarte mare și bucătăria dotată cu o masă și câteva scaune, aragaz cu hotă, sobă, și dulapuri pline de ustensile: oale, tigăi, pahare, cești, veselă etc. etc.

Frigiderul, unic în toată pensiunea, era mare dar neîncăpător pentru proviziile atâtor clienți. Un mic frigider în fiecare cameră ar fi un mare plus. Zic și io!

Am amintit de clienții numeroși. Chiar surprinzător de numeroși, semn că pensiunea este cunoscută, și veniți din toate colțurile țării, așa încât nici parcarea nu a reușit să facă față la un moment dat și a trebuit să așteptăm un cuplu să se trezească pentru a-și muta mașina cu care ne blocase. Unii turiști poposeau doar pentru o noapte, alții - la fel ca noi - își propuseseră să vadă cât mai multe locuri bucovinene stând cazați într-un singur loc.

Cu o parte dintre ei am socializat afară, la masa mare de lângă ușa de intrare în clădire, acolo unde luam și micul dejun și cina atunci când nu mâncam prin alte părți. Fiind plecați de pe la 9 dimineața până după 5-6 după-amiaza, în drum mai ronțăiam câte ceva, iar în două rânduri am luat prânzul-cina „în oraș” .

Și uite așa, stând noi la taclale ba cu unii, ba cu alții, am descoperit că unul dintre clienții pensiunii fusese membru activ pe AFA și că o altă familie cunoștea bine site-ul, de unde se inspira în călătorii.

De aia vin și zic: lumea e mică, dar AFA e mare❗❗❗

Zău! ????

Gazde foarte primitoare și amabile

Curățenie desăvârșită. Câteva aspecte pot fi îmbunătățite: frigider în fiecare cameră, veioze pe noptiere, despărțituri pe terasă între camere

Pensiunea are o așezare splendiă, la o aruncătură de băț de Mănăstirea Humor, perfect vizibilă din curte și de pe terasa de la etaj

---

VIZUALIZĂRI: 757 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI