ARTICOL ÎNCĂRCAT ÎN: 09.05.2018
--- M ---
GR. VÂRSTĂ: 50-60 ani
DIN: Miercurea Ciuc
ÎNSCRIS: 29.01.13
STATUS: SENATOR
DATE SEJUR
JUL-2017
DURATA: 1 zile
cuplu fara copii
2 ADULȚI

GRAD SATISFACȚIE
CADRUL NATURAL:
100.00%
Încântat, fără reproș
DISTRACŢ. / RELAXARE:
95.00%
Mulțumit, aproape încântat

NOTARE MEDIE REZULTATĂ
97.50%

AUTORUL ar RECOMANDA
această destinaţie unui prieten sau cunoscut
TIMP CITIRE: 7 MIN

Rezervația naturală ”Popasul Păsărilor” de la Sânpaul (jud. Harghita)

Ilustrație video-muzicală
TIPĂREȘTE URM de aici

youtube

Rezervația naturală ”Popasul Păsărilor” este situată în partea sud-estică a Transilvaniei, la 20 km sud de Odorheiu Secuiesc, pe malul stâng (estic) al Râului Homorodu Mare, la marginea estică a satului Sânpaul (jud. Harghita). Zona este foarte aproape de limita cu județul Brașov. Drumul județean modernizat 131 trece prin rezervație și constituie singura cale de acces auto. Acest drum județean este deosebit de interesant pentru-că el traversează nordul Munților Perșani unind pe o scurtătură (există chiar curse auto) zona Târnavelor (Sighișoara, Odorheiu Secuiesc) cu depresiunea Baraolt (cu legături spre Sfântu Gheorghe sau Brașov).

La Sânpaul se poate ajunge din mai multe direcții: Sfântu Gheorghe (sau Sighișoara) - Feliceni - Sânpaul; Miercurea Ciuc - Vlăhița - Crăciunel - Sânpaul; Sfântu Gheorghe - Micfalău - Baraolt - Vârghiș - Ocland - Sânpaul; Brașov - Feldioara - Baraolt - Vârghiș - Ocland - Sânpaul; Rupea - Homorod - (Ocland) - Sânpaul.

Rezervația este de dată relativ recentă pentru-că păsările au apărut masiv aici după înființarea în anii 1982-1985 a unei ferme piscicole cu mai multe iazuri. Foarte interesant, lacurile au fost amenajate într-o zonă depresionară situată la est de Homorodu Mare, exact deasupra unui masiv de sare. Forajele geologice săpate pentru cercetarea acestuia au străbătut sute de metri prin sare gemă, fiind unul din depozitele de sare ale țării noastre care nu se exploatează. De altfel, Depresiunea Transilvaniei este bordată în partea sa estică de o centură cu acumulări de sare, dintre care cele mai cunoscute sunt cele de la Praid și Sovata. Presupun că zona depresionară cu iazurile s-a format prin dizolvarea sării din partea superioară a masivului de sare. În zonă, în jurul iazurilor, sunt mai multe sărături și izvoare sărate. Foarte interesant, în anul 1896 au fost descoperite unelte care dovedesc exploatarea sării în perioada romană. Până nu foarte demult (înainte de 1985) chiar funcționa o ”Casă a Sării”, o fântână din care sătenii puteau lua saramură de două ori pe săptămână, Casa fâcând parte din tradiția și civilizația sării de pe valea Homoroadelor, așa cum le-am prezentat pe cele de la Lueta și Merești:vezi impresii, vezi impresii

În prezent, deși Casa Sării de la Sânpaul este încă în picioare, clădirea a fost abandonată, fântâna cu saramură fiind colmatată cu apă dulce provenind din iazuri (foto, video). Au rămas active fântânile cu saramură în câteva sate învecinate: Lueta, Merești și Mărtiniș.

Ferma piscicolă (Agropisc SRL) cuprinde mai multe heleștee totalizând 160 ha luciu de apă.

Zona de protecție a păsărilor a fost inițial înființată pe 10 hectare în anii '80. Prin legile 137/1995 și 5/2000 a fost înființată Rezervația naturală ”Popasul Păsărilor de la Sânpaul” pe o suprafață mult mai mare (210 hectare), acoperind în totalitate cele 160 hectare heleștee ale fermei piscicole.

Prin natura meseriei mele vizitez frecvent zona Sânpaul, intrând uneori în contact și cu administrația iazurilor, așa că am putut vedea lucruri interesante. Videoclipul făcut de mine (activați subtitrarea) redă secvențe din două perioade diferite și anume sfârșit de iulie când păsările clocesc și mijloc de septembrie când puii se antrenează pentru zbor.

Rezervația se remarcă prin numărul deosebit de mare, respectiv 256 de specii de păsări inventariate, dintre care doar vreo 63 de specii cuibăresc aici, majoritatea fiind de pasaj (migratoare) sau întâmplătoare.

La sfârșit de iulie, în iazurile situate la nord de șosea, remarcăm (și fotografiem/filmăm) cuiburile plutitoare ale Cufundacului

mare, femelele fiind în perioada clocitului. Cufundarii și corcodeii sunt adaptați la o viață aproape exclusiv acvatică. Corcodelul mare și cel mic cuibăresc regulat aici. Cuiburile plutitoare ale Cufundacului mare (foto, video) sunt construite împreună de către ambii parteneri.

Dintre picioroange se pot vedea berzele și stârcii. În sat cuibăresc vreo 12-18 perechi de berze albe, iar în pădurile din apropiere vreo două perechi de berze negre. O parte din stârci (cenușiu - de noapte - pitic) cuibăresc, alții (galben - purpuriu) sunt de pasaj (migratori). Tot de pasaj sunt egreta mare și mică, buhaiul de baltă, rar lopătarul și țigănușul.

Din familia anseriformelor la Sânpaul apar gâștele, rațele și lebedele. Dintre rațe clocesc patru specii (inclusiv rața roșie,

foarte rară), iar 11 specii sunt de pasaj. Alte păsări de pasaj sunt lebedele, gârlițele mari, călifarul, unele specii de gâște.

Dintre răpitoare apar Uliganul pescar (mănâncă numai pește), șorecarul, acvila țipătoare, vânturelul roșu, șoimul rândunelelor.

Din grupul păsărilor de stufăriș, cuibăresc aici cârstelul de baltă, lișița, crestețelul, găinușa de baltă, prundărașul și nagâțul.

Dintre păsările limicole (de mal) la Sânpaul se pot vedea becaținele, mai rar fugaciul pitic, fluierarul de lac, nisiparul și culicul mic.

Silviile sunt păsări mici care cântă tare și își fac cuibul pe tulpinele de stuf, deseori parazitate de cuci. Dintre alte specii sunt de amintit grelușelul de stuf (cântă ca greierele) și lăcarii (mic - mare - de stuf).

Dintre păsările care se hrănesc mai ales cu pește și sunt bine adaptate atât la zbor cât și la înot, sunt pescărușii și chirele. Cuibărește doar pescărușul râzător, alte specii de pescăruși, chire, pescărițe, chirighițe fiind de pasaj.

Cuibăresc întâmplător specii de fluierar (de munte, cu picioare roșii, de zăvoi). Fâsele și codobaturile sunt păsări de iarbă, de talie mică, dar cu picioare lungi și cioc subțire.

A doua vizită surpinsă în videoclip se desfășoară după o lună și jumătate, la mijlocul lui septembrie. Vedem acum puii de cufundar (cei cu cuiburi plutitoare) înotând alături de părinții lor.

Rezervația naturală ”Popasul Păsărilor” este o zonă umedă semisărată, cu heleştee şi bălţi. Custozii rezervației sunt Asociația Speo-Turistică și de Protecția Naturii ”Lumea Pierdută” din Baraolt, Ocolul Silvic Baraolt și Asociația Carpaterra. Rezervația poate fi vizitată în condiții speciale.

Din discuțiile avute pe teren cu persoane din administrația fermei piscicole am văzut și reținut câteva aspecte interesante. Pentru fermă, păsările mâncătoare de pește sunt o mare pacoste, cauzând mari piederi piscicole. Cu toate acestea, ferma repectă limitările impuse de existența rezervației, fiind îndeaproape urmăriți de organizațiile ecologiste amintite. Cel puțin iazurile nordice, în general mai mici, unele cu puiet, sunt foarte puțin adânci fiind astfel accesibile păsărilor picioroange. În unele dintre aceste iazuri se vedeau pești decedați, și după spusele inginerului, sunt pești care au murit de stress din cauza păsărilor. Prezența picioroangelor face ravagii în rândurile sufletelor necuvântătoarelor acvatice. Cu alte cuvinte, ne putem consola că nu numai noi, oamenii, suferim de bolile civilizației moderne...

Pe latura sudică a șoselei sunt două iazuri folosite pentru pescuit sportiv și recreativ și care atrag o mulțime de lume. Plata pentru pescuit (o zi, sau abonament) se face la căsuță amplasată între cele două iazuri. Din ceea ce citim pe un panou, condițiile de pescuit sunt strict reglementate. Puțin la est de căsuța de taxare, peste drum, este sediul fermei piscicole (S. C. Agropisc S. R. L.), iar în balta din fața fermei este fosta Casă a Sării amintită.

În cele două iazuri folosite pentru pescuit se fac capturi frumoase și se organizează și concursuri.

Ferma piscicolă de la Sânpaul are ca activitate creșterea crapului în policultură. În afară de crap, se găsesc și specii înrudite: novac, amur (cteno), sânger (fitofag, crap argintiu). De asemenea, există somn, șalău, știucă, caras și altele.

În concluzie, cui îi place să ”peștescuiască”, aici e de el, iar însoțitorii pot admira mulțime de păsăret.


[fb]
---
Trimis de Lucien in 09.05.18 18:25:57
Validat / Publicat: 09.05.18 19:32:02

VIZUALIZĂRI: 2658 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURISAU ARTICOL fără ECOURI
selectat ca MiniGhid AmFostAcolo
SESIZEAZĂ
conținut, limbaj

7 ecouri scrise, până acum, la acest articol

NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (Lucien); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo.ro („AFA”) sau ale administratorilor.
Poze atașate (se deschid în pg nouă)
P17 Vegetație sălbatică în jurul iazurilor de la Sânpaul
EVIDENTIAȚI ARTICOLELE CU ADEVĂRAT UTILE!
Dacă impresiile de mai sus v-au impresionat prin utilitate, calitate etc folosiți linkurile de mai jos, prin care puteți acorda articolului un BONUS în Puncte de Mulțumire-Apreciere (PMA) articolului.
Puteți VOTA acest articol: voturi de valoare mărită
PUNCTAJ CRT: 1000 PMA (std) PLUS 24700 PMA (din 19 voturi)

ECOURI la acest articol

7 ecouri scrise, până acum

webmaster39
[09.05.18 19:31:02]
»

Mutat, la reorganizare, în rubrica "O zi în Odorheiu Secuiesc și imprejurimi, ODORHEIU SECUIESC" (deja existentă pe sait)

[Rubrica inițială: BUFFER CĂLĂTORIE]

=

Ilustrația muzicală sau video-muzicală indicată a fost atașată articolului (vezi sus, imediat sub titlu).

Dan&Ema
[09.05.18 19:36:52]
»

@Lucien:

Start vot!

Inca un articol foarte foarte interesant din punctul meu de vedere. Odorheiul Secuiesc este un loc pe care il am la suflet. Eu in general ma simt foarte bine in zona Harghitei si Covasnei.

Marele castig pentru mine este ca mi-ai adus spre stiinta informatii inedite!

Felicitari! Numai de bine! Tine-o tot asa! ????

RĂSPUNDEVOTAȚI ECOUL [300] [150][1 vot]
LucienAUTOR REVIEW
[09.05.18 19:47:02]
»

@Dan&Ema: Mulțumesc! Despre Harghita mai sunt multe de povestit, așa că stați aproape...

webmaster
[11.05.18 12:44:19]
»

Articol selectat ca fiind „de interes editorial crescut

— (1) la momentul publicării, nu existau impresii recente în rubrica curentă SAU (1A) ar fi meritat rubrică nouă, dar crearea ei nu a fost considerată oportună (în acel moment);

— (2) depășește pragul minim calitativ & cantitativ impus unei astfel de selecții.

Voturile FB/FU, B/U sunt de valori semnificativ mai mari.

(Eventualele voturi exprimate anterior selecţiei au fost «convertite» în unele de 1300 PMA, respectiv 600 PMA)

===

Articolul a fost selectat ca MiniGhid AmFostAcolo pentru această destinaţie.

LucienAUTOR REVIEW
[11.05.18 13:22:54]
»

@webmaster: Mulțumesc!

elviramvio
[19.05.18 08:45:04]
»

@Lucien:

Ce mică-i lumea! Acum o săptămână am ratat vizita la un muzeu încercând cu disperare să păcălim un cufundac și nevasta lui ???? să se lase fotografiați și filmați!! Când ziceam că l-am prins pe domnul, se scufunda să ne facă-n necaz!! Acum citesc aici despre cei din secuime. Frumos!!

LucienAUTOR REVIEW
[19.05.18 09:09:45]
»

@elviramvio: Mulțumesc! Or fi mai prietenoși cufundacii secui?! , sau oi fi reușit eu că știu câteva cuvinte în ungurește

Sfârșit SECȚIUNE Listă ECOURI scrise la articol

ROG REȚINEȚI:
  • Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul review-ului de mai sus
  • Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine butonul de mai jos ADAUGĂ IMPRESII NOI
  • Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație: in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o ÎNTREBARE NOUĂ
    (întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
SCRIE UN ECOU LA ACEST REVIEW
NOTĂ: Puteți folosi ptr formatarea ecoului: [b]...[/b], [i]...[/i], [q]...[/q]
EMOTICOANE ce pot fi folosite SHOW/HIDE
Sfârșit SECȚIUNE SCRIE ECOU

NOTĂ: Rubrica de mai jos vă permite să vă abonați (sau să vă dezabonați) la / de la notificări (înștiințări prin email) atunci când cineva răspunde unui text scris ca ecou mai sus.
Status Abonament Ecouri la acest review - abonament INACTIV [NU primiți înștiințări atunci când se scriu ecouri la acest review]
VREAU înștiințări pe mail când se postează ecouri la acest review
4 utilizatori sunt abonaţi la urmărirea acestui fir de discuţie (primesc instiinţări la adăugarea unui ecou):
Dan&Ema, elviramvio, Lucien, Zoazore
Alte impresii din această RUBRICĂVacanța în Odorheiu Secuiesc:


    SOCIALs
Alătură-te comunității noastre

AGENȚIA DE TURISM AmFostAcolo.Travel:
SC Alacarte SRL | R.C.: J35/417/24.02.09 | RO 25182218 | Licența de turism 218 / 28.11.2018

 
[C] Copyright 2008-2024 AmFostAcolo.ro // Reproducerea integrală sau parţială a conţinutului este interzisă
AmFostAcolo® este marcă înregistrată
  • la final = [utf8mb4]; bMustChange=[]
  • pagină generată în 0.074359178543091 sec
    ecranul dvs: 1 x 1