Cetatea dacica si Valea Zânelor din Covasna, între realitate si legenda

TIPĂREȘTE

În zona de est a Transilvaniei exista circa 34 de cetati dacice, dar cea de la Covasna, ridicata în urma cu aproape 2.000 de ani, se apropie cel mai mult de maretia celor din Muntii Orastiei.

Platoul cetatii - de unde se vad depresiunea Târgu Secuiesc, toata valea Râului Negru, înspre Tusnad, precum si depresiunea Brasovului - fusese locuit si cu 1.000 de ani înainte de Hristos.

Potrivit legendelor, cetatea ar fi fost ultimul refugiu al regelui Decebal, unde ar fi murit dupa înfrângerea suferita în luptele cu romanii, dar oamenii de stiinta nu pot confirma acest lucru. Potrivit altor legende, într-un loc din apropiere, denumit de localnici ”Valea Zânelor”, ar fi trait cândva Ileana Cosânzeana, una dintre cele mai frumoase pamântence care a inspirat personajul de poveste. Comoara ei va putea fi descoperita, potrivit legendei, doar într-o noaptea cu luna plina dinaintea zilei Sfântului Gheorghe si doar de catre al saptelea copil al unei familii. Potrivit acestei legendei, din sapte în sapte ani se deschide o poarta care arata drumul spre lada plina cu aur si care sta deschisa o noapte întreaga pâna la cântatul cocosilor. Oamenii au pierdut socoteala anilor, iar comoara dacilor a ramas în continuare îngropata în pamânt.

O mare parte dintre zidurile cetatii au iesit la iveala întâmplator în anul 1995, în urma unei furtuni puternice care a smuls arborii si a culcat padurea la pamânt. La radacinile copacilor seculari au aparut nu doar ziduri de piatra, ci si alte vestigii, cum ar fi bucati de ceramica, monede si obiecte de cult, pe baza carora specialistii au stabilit ca cetatea dateaza din secolele II-I i. d. Hristos.

În urma sapaturilor facute de arheologi au fost descoperite cinci terase fortificate cu ziduri din piatra de aproape doi metri, iar acestia sustin ca cetatea e foarte bine conservata si poate oferi detalii importante despre modul de organizare a defensivei dacice.

Dacii au luat în stapânire acest punct de observatie si au ras urmele asezarii anterioare.

Potrivit cartarii topografice realizate de arheologi, cele cinci niveluri ale cetatii - cu terase si pante - ocupa o suprafata de circa trei hectare. Dacii au taiat muntele, pur si simplu, apoi l-au reconstruit. Cetatea propriu-zisa se întindea pe mai putin de un hectar.

La Cetatea Zânelor e vorba despre un întreg munte fortificat de daci, de la vârf înspre poale. Dacii au aplatizat platoul muntelui, în jurul acelui platou au ridicat ziduri, au taiat pantele pâna în stânca, apoi au recladit. Zidurile din marginile teraselor sunt recladite. Au creat niste ramblee - în termeni mai moderni, contraforturi.

In prezent sunt vizibile zidurile scoase la iveala de catre arheologi prin sapaturi. Din pacate traseul l-am facut iarna si pe inserat ceea ce nu prea ne-a lasat sa vedem prea multe din ceea ce se poate vedea. Voi incerca sa ajung si vara pentru a putea observa cat mai multe din vestigiile din aceasta cetate.

Traseul este urmatorul (marcat cu punct galben): Covasna (Spitalul de Recuperare Cardiovasculara) - Uzina de Apă Covasna – drum forestier la dreapta pe Valea Cetății – Cetatea Zânelor.

Traseul este relativ usor pana aproape de cetate unde devine dificil datorita unei portiuni abrupte de aproximativ 300 metri. Intregul traseu se parcurge in aproximativ 1h - 1h:15 pana la cetate. Vara traseul se parcurge mai usor, dar iarna ar fi bine sa avem incaltari bune si conditie fizica buna.

Cetatea Zanelor este unul dintre cele mai importante obiective turistice din Tinutul Secuiesc, obiectiv pe care nu ar trebui sa-l ratati daca va aflati in apropiere.

---

VIZUALIZĂRI: 6763 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI