Mănăstirea Văleni – o fărâmă de spiritualitate într-un colț tradițional

TIPĂREȘTE

Numai călătorind pe șoselele României, prin unghere de țară, spre localități situate la capăt de drum, sub munte sau printre dealurile înalte, străbătând păduri atât de binefăcătoare ori pe căi mai puțin umblate de turiști descoperim locuri superbe. Numai atunci ne dăm seama cât de multe zone geografice, uneori de întinderi nu foarte mari, avem de colindat/vizitat pe teritoriul românesc. La sfârșitul lui august am străbătut drumuri județene și comunale pitorești din județul Argeș, din zona Subcarpaților Getici, urcând pe Valea Topologului, între Dealul Măgura și Tamaș. Ne îndreptam spre un frumos lăcaș de cult: Mănăstirea Văleni.

Acces. Ansamblul mănăstiresc este situat la circa 22 km distanță de Curtea de Argeș, urmând DJ 703H prin Valea Danului și Șuici. Administrativ mănăstirea aparține de satul Văleni, comuna Sălătrucu, județul Argeș. Noi am venit dinspre Tigveni (de pe DN 73C) printr-un peisaj rural submontan superb. În mijlocul satului Văleni se desprinde o arteră la dreapta, semnalizată prin indicatoare, care începe să urce ușor spre pădure. Șoseaua asfaltată străbate un corp de pădure, trece pe lângă un fel de ocol silvic și iese într-o poiană în fața porții de acces în mănăstire; aici este amenajată o parcare măricică.

Scurt istoric. Într-o poiană retrasă, în mijlocul codrilor seculari ce împresoară valea Topologului, un călugăr provenind dintr-o familie boierească de frunte a Țării Românești, ctitorește pe la jumătatea veacului al XVII-lea un mic schit cu o biserică de lemn și stăreție zidită din piatră de râu. Vitregiile istoriei vor pustii de mai multe ori lăcașul de cult și anexele sale, trecătoarea peste Carpați aducând oști străine și nenumărați răufăcători în preajma sa. Vitregiile naturii vor contribui și ele la una din distrugerile mănăstirii. Ceea ce am văzut acum la Mănăstirea Văleni este rezultatul refacerilor din anii1941-1955 și a restaurării caselor din secolul al XIX-lea.

Vizita. Am „descălecat” în fața clopotniței impunătoare cu două etaje care facilitează prin intermediul unui gang accesul pe teritoriul mănăstiresc. Porțile de lemn sculptate sunt masive, motive vegetale și chipurile Sfinților Arhangheli Mihail și Gavriil împodobesc cele două canaturi. Soborul de maici și Iisus ocrotind mănăstirea sunt picturile care ornează pereții gangului de acces.

În fața noastră se deschide o priveliște superbă: o alee pietruită se unduiește printre tufe de trandafiri, brăduți și alte plante/arbuști. Iarba cosită e adunată în căpițe aurii care emană un miros specific, o fântână se ițește dintre tufe, câteva case țărănești ne încântă privirea. În stânga o alee conduce pe vizitator către biserica-bolniță cu hramul „Învierea lui Lazăr”, lăcaș de cult ridicat pe la 1888 și pictat de Ilie Petrescu (conducătorul breslei zugravilor argeșeni) împreună cu fiul său, pictorul celebru de mai târziu Costin Petrescu. Pe partea dreaptă se înalță măreață stăreția, o clădire cu un pridvor generos, restaurată în ultimii ani, având drept nucleu mica clădire de piatră ridicată de călugărul Zosima în veacul al XVII-lea. În curte e liniște deplină, momentul slujbei trecuse demult, țipenie de om nu se vede. Ne apropiem de biserica principală și de ansamblul de case monahale.

Începând de la jumătatea secolului al XIX-lea Mănăstirea Văleni este populată de circa 160-200 de monahii pentru adăpostirea cărora s-au construit case în stilul arhitectural rural specific argeșean. În cadrul ansamblului monahal se vor înființa ateliere de țesut covoare, din mâinile maicilor ieșind adevărate „bijuterii textile”. Chiar sora marelui om politic Ion Brătianu va urma cursurile acestei școli de țesut covoare, se va călugări sub numele de maica Maximilia și va deveni stareță la Mănăstirea Ostrov-Călimănești, dar și la Văleni (pe la 1860).

Silueta albă, zveltă a bisericii „Sfânta Treime” e dominată de turla masivă; pe lateral coloane decroșate ornează pereții, vedem chiar forma unei amfore. Un pridvor închis cu geamuri străjuie intrarea în biserică care, din păcate, era încuiată. Deși construcția nu e somptuoasă, ctitoria monahală se înalță spre cer prin simplitatea frumuseții și spiritul liniștitor pe care îl impune.

Surpriza oferită de ansamblul mănăstiresc o constituie cele 9 case monahale construite în stil țărănesc local între anii 1875 și 1925. O cișmea veche, marcată de simbolul crucii, ne introduce în lumea căsuțelor tradiționale – acoperișuri de șiță, ceardacuri ornate cu traforaje de lemn, flori nenumărate în ghivece colorate, trandafiri cățărători. Imaginea e una de vis! Înconjurăm biserica și privim casele dimprejurul ei, se aud doar ciripit de păsări și un zgomot ritmic al unui om ce taie lemne în spatele caselor. Atmosfera relaxantă e covârșitoare, te întrebi dacă există cu adevărat acest loc, ai vrea să poposești cât mai mult în curtea plină de căsuțe. Undeva, în aceste clădiri tradiționale se află trapeza, atelierul de cusut covoare (datat 1935), bucătăria.

George Topîrceanu și Mănăstirea Văleni. Viitorul poet se naște în 1886 la Azilul „Elena Doamna” din Dealul Cotrocenilor (clădire care există și azi); părinții săi (mama țesătoreasă, tatăl cojocar) preiau de la Ministerul Agriculturii un război de țesut modern și devin un fel de angajați la Stat. Sunt trimiși la Mănăstirea Horezu, apoi din 1894, la Mănăstirea Văleni unde mama (Paraschiva Topârceanu) va lucra în atelierul de țesut. Timp de patru ani copilul va avea o viață fericită în poienile de vis deschise în imensitatea codrilor; va urma cursurile școlii din Șuici. Copilăria petrecută în mijlocul naturii, a vieții rurale argeșene, în jurul animalelor domestice și sălbatice vor constitui bază pentru poeziile sale. După ce se mută intern cu bursă la Liceul „Matei Basarab” din București poetul se va întoarce periodic la Văleni în vacanțe.

Vă recomand din suflet să mergeți la Mănăstirea Văleni din Argeș – pentru peisaj, pentru liniște, pentru casele rurale autentice. Voi reveni pe acele meleaguri submontane pentru a revedea ansamblul monahal, biserica principală, atelierul de țesut. La Văleni veți descoperi o îmbinare perfectă între natură și spiritualitate.

---

VIZUALIZĂRI: 3064 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI