Lacul Vida, o bijuterie nepromovata

TIPĂREȘTE

Lacul Vida se afla la aproximativ 1,5 km de centrul localitatii Luncasprie, comuna Dobresti, judetul Bihor. Desi este un lac artificial, construit in anii 60’ care a servit la acumularea apei pentru spalarea minereurilor extrase pe vremuri din zona, pare unul natural, utilitatea lui fiind in prezent doar turistica, deoarece nu se mai extrag minereuri in zona.

Am descoperit acest loc pe Google Earth, in iunie, cand imi petreceam o parte din concediu in Oradea si cautam obiective mai deosebite din zona. Fiind aproape de Pestera ursilor am hotarat sa aloc o zi celor doua obiective.

Accesul din Oradea ar trebui sa fie simplu, distanta pana la lacul Vida fiind de doar 55 km, dar surpriza, am parcurs distanta in 2 ore datorita reabilitarii drumului national DN76, (spre Baile Felix, Beius, Deva), care dureaza de multi ani, dar pare ca nu se va termina niciodata. Am discutat cu localnicii mai in varsta care imi spuneau ca ei nu cred ca vor prinde drumul terminat. Se circula pe tronsoane, cu semafoare si astfel daca nu ai rabdare poti renunta usor. Si in ritmul in care am vazut ca se lucra cred ca mai avem de asteptat multi ani. Dar eram in concediu, nu ne grabeam, asa ca inarmati cu rabdare ne apropiam de obiectiv.

Dupa ce trecem de localitatea Sambata, la prima intersectie o luam la stanga spre Dobresti. Desi este un drum judetean a fost mult mai bun ca cel national si admirand peisaje frumoase am ajuns la Dobresti. De aici spre Luncasprie, iar la intarsectia din centru, unde se afla si biserica, un monument istoric din secolul al 17-lea care merita vizitat, o luam la stanga si dupa 1,5 km, parcursi in intregime cu masina pe asfalt, ajungem la baraj.

Este o zona linistita in timpul saptamanii, dar in weekend am fost deranjati de manelele care tulburau linistea intregii zone de la un chiosc. In rest linistea e tulburata doar de ciripitul pasarelelor. Am parcat masina si am trecut la explorarea lacului. Este unic in Romania prin faptul ca in orice perioada a anului nivelul lui este constant, datorita sistemului deversor in forma de palnie. Este o constructie ciudata in apropierea barajului, pe luciul apei, care parca inghite apa. Lacul este foarte limpede si pare o oglinda imensa in care se reflecta padurea, de un verde crud in iunie cand am fost noi. Localnicii spun insa ca cele mai frumoase culori le intalnesti toamna, cand frunzele copacilor capata diferite culori.

Pe malurile lacului am vazut multi pescari, care isi incercau norocul, insa nu stiu daca prindeau ceva. Se spune ca lacul este foarte bogat in peste. Pe un drum forestier am pornit catre coada lacului, printr-un peisaj mirific. In multe poienite am vazut turisti cu corturile, pregatiti sa admire natura in toate momentele zilei. Se poate merge pe vaile celor doua paraie care formeaza lacul. Se pot admira locuri salbatice, multe fenomene carstice, pesteri, grote (nu stiu cat sunt de accesibile), cascade. In aceste locuri uiti de toate si te integrezi in natura. Am facut multe fotografii.

Desi nu este un obiectiv maret, promovat pe scara larga, pentru cei ce iubesc natura, linistea (nu in weekend) si drumetiile este un loc ideal pentru a petrece cateva ore. Obiectivul chiar nu era cunoscut in Bihor de multi oameni 9am intrebat de el der nimeni nu stia sa-mi spuna ceva), cu exceptia localnicilor care te indrumau daca te rataceai. Sfatul meu este sa studiati bine traseul daca vreti sa ajungeti la obiectiv, sau sa aveti un GPS cu hartile actualizate. In rest drum bun. Si vizitati acest obiectiv ca nu veti regreta.

---

VIZUALIZĂRI: 7598 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI