O după-amiază la plaja din Aghios Nikitas

TIPĂREȘTE

Luând de bune cuvintele colegului ionescunic, am ales drept destinație a singurei zile petrecute la plajă din cadrul sejurului de anul acesta în Parga, micul sat Aghios Nikitas de pe țărmul vestic al Lefkadei.

Din Parga, sunt vreo sută de km, drum bunuț, cu o deviere cam prin zona asta (Lygia) care mi-a permis să văd și aici câteva plaje interesante (acum pustii, dar care cu siguranță că peste vreo lună vor fi pline ochi). Interesant mi s-a părut că, din loc în loc, nisipul lasă la iveală roci de gresie foarte asemănătoare cu el, și ca structură, și având aceeași culoare.

Mă rog, după 3 € plătiți la tunelul din Preveza mai e puțin și se trece pe insulă, dacă podul nu e cumva ridicat. Caz în care trebuie așteptat cam 10 minute, până trec toate ambarcațiunile adunate dintr-o parte în cealaltă. Podul fiind metalic, e acoperit cu o „structură” antiderapantă care se simte ciudat la condus, în roți și la volan; nu vă speriați! imediat ce treceți, se termină.

Din Lefkas town mai sunt 14 km, se trece pe lângă drumul de acces spre mânăstirea Faneromeni și „la un colț de cotitură” ne trezim în Aghios Nikitas. Cum eu setasem pe GPS doar coordonatele plajei, el săracu' încerca să mă ducă acolo... dar nu prea era o stradă de intrat cu mașina; am oprit, am coborât și mergând câțiva pași pe acea alee am constatat că ar fi foarte bine să las mașina pe strada principală (unde mai erau vreo două locuri de parcare goale), să ne luăm lopățelele, găletușele, pantofii de pietre, cortul etc. pe care le aveam oricum pregătite în portbagaj și să coborâm pe picioare până la plajă.

După vreo două serpentine, am nimerit în singura stradă a satului despre care mai povestesc și ceilalți care aufostacolo, iar de aici în cincizeci de pași se ajunge la plajă. Evident, după ce vrând-nevrând admirăm oferta câtorva taverne și baruri. Deși eram abia la finele lunii mai, locul era deja destul de aglomerat; nici nu vreau să-mi imaginez cum o fi prin iulie-august...

Așa... plaja, că de asta am zis să scriu micul articol de azi: sunt de fapt vreo trei - una micuță chiar la capătul străzii (?) despre care ziceam adineauri, care se întinde la stânga până la promontoriul dinspre Nord-Vest, una mai micuță și mai îngustă la dreapta, imediat după ultimul bar și una peste deal, pe partea vestică, plaja Milos (cică; la asta n-am fost, am aflat abia ulterior despre ea) probabil cea mai recomandabilă dacă vreți doar plajă, având grație poziționării, o durată foarte mare de „însorire” pe parcursul zilei. Noi ne-am ales să stăm inițial la capătul dinspre promontoriu, chiar lângă stânci, apoi (după ce am mâncat binișor la o tavernă din zonă, aleasă la întâmplare, considerând numărul de clienți care erau deja în incintă) am mers pentru siestă la cea de după băruleț.

Apa golfului e perfect limpede, de culoare turcoaz, cum doar prin filme se mai vede. Ici-colo mai vezi câte un peștișor, am vrut să fac puțin snorkeling, dar nu mi-a plăcut temperatura apei - prea rece ca să-mi bag „calculatorul” în ea. M-am mulțumit cu o partidă de înot printre stâncile din apă.

Vă doresc să ajungeți acolo și voi, nu veți regreta, dimpotrivă!

---

VIZUALIZĂRI: 5436 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI