Paris, Paris – partea 1

TIPĂREȘTE

Dupa 10 zile petrecute in capitala Frantei ne-a venit foarte greu sa revenim acasa. Au fost 10 zile de deconectare totala, de miserupism, lipsa stres, plimbari de dimineata pana seara etc.

Ca sa o iau cu inceputul, calatoria am facut-o cu low-cost-ul mov, iar cazarea a fost all-inclusive (la prietenii nostri). Transportul de pe aeroportul Beauvais in Paris (cca 80km) l-am facut cu un autocar (15Euro/pers. , cca o ora si 15 minute) pana langa statia de metrou Porte Maillot. Autocare pleaca din aeroport la cca 20-30 minute de la aterizarea fiecarui avion, iar biletele se cumpara chiar la iesirea din aeroport, cash only.

Si spre deosebire de alte inscrisuri de-ale mele pe AFA, am sa scriu acum (si nu la sfarsit) concluziile: Parisul e un oras superb, ingrijit, ar fi si curat daca nu ar avea atatia turisti. Impresia generala nu prea e de curatenie, desi aceasta se face cu mare sarg, doar ca primaria nu prea tine pasul cu zecile de mii de turisti. Oamenii, spre deosebire de cei de pe la noi, sunt relaxati, aparent fara griji. Amabili, (nu am intalnit nici o exceptie), binevoitori si foarte cu gust imbracati. E adevarat, trebuie sa te abati putin de la centru ca sa fii sigur ca oamenii pe care ii vezi sunt cu adevarat francezi si nu turisti.

Nu am intalnit nici proverbiala repulsie a francezilor indreptata catre vorbitorii de limba engleza. Au continuat sa fie amabili, fie ca ma intelegeau fie ca nu.

O surpriza placuta: nu (prea) sunt persoane supraponderale. Parol. Daca vedeam mai mult de 3 plinuti la un loc puteam face pariu ca sunt americani.

Transportul in comun e foarte bine pus la punct. Am circulat foarte mult cu metroul si cu RER-ul si nu cred ca am stat vreodata mai mult de 7 minute intr-o statie. Ba mai mult, de cele mai multe ori aparea un metrou la 2-3 minute dupa ce pleca un altul. (o calatorie in zona 1 costa 1,70Euro). In metrou incredibil de multi oameni citesc, mai multi decat in orice alt oras in care am mai fost. Si inca ceva: tineri, adulti, femei, barbati, butoneaza smartphone-uri de parca ar depinde viata lor de asta. Cum prind un scaun liber sau un perete de care sa se rezeme, scot telefonul si se apuca de butonat. In Paris, daca nu ai telefon cu qwerty sau touch-screen, ar fi bine sa nu te sune nimeni in public. Doar copii am vazut cu telefoane “normale” pentru Romania. Si atunci nu intamplator, in afara de cozile lungi de la muzee, turnuri si alte obiective turistice, cea mai lunga coada am vazut-o in Paris la magazinul “Apple”. Ca e criza si la ei, de. Si ca sa fiu si mai clar: coada era afara, la intrarea in magazinul plin de clienti.

Si pentru ca eu inteleg AFA ca ghid turistic, voi face un rezumat cu unele din cele mai importante obiective pe care le-am vizitat, cu cateva “tips”-uri mai mult sau mai putin cunoscute:

Tour Bus – Parisul ofera mai multe variante de tururi turistice cu autobuzul; noua ni s-a parut cel mai potrivit L’Open Tour, care pe doua zile costa 41 Euro/pers. si include 4 circuite diferite prin oras (de 1-1,5 ore fiecare) si o plimbare cu vaporasul (Batobus) pe Sena (un tur complet pe Sena dureaza cam o ora si jumatate). In autobuz exista audio-ghid in diverse limbi de circulatie internationala, insa in vaporas nu; aici ti se spune din cand in cand la microfon obiectivul pe langa care treci. Atat din autobuz cat si din batobus poti cobori si poti urca in oricare din statii in cele doua zile platite, statii care, desigur, sunt langa cele mai importante obiective turistice. Autobuzele, in functie de ruta aleasa, au o frecventa de cca 20-30 de minute. Cine nu alege varianta combinata de tur, poate face doar o croaziera pe Sena incepand de la 8E si pana la cateva sute, in functie de conditii, mese etc.

Turnul Eiffel – din cele patru picioare ale turnului (si posibilitati de urcare), doar 3 erau deschise: unul cu lift, unul cu scari si unul mixt. Bine-nteles, la toate 3 erau cozi (indiferent de zi sau ora). Alegerea accesului trebuie sa tina cont de lungimea cozii, de voinicia vizitatorului (oare chiar merita urcate scarile?) si de pret. Turnul are 3 niveluri “vizitabile” si pretul urcarii in turn depinde de nivelul dorit a fi atins. Noi am urcat cu liftul, “to the top”, astfel ca am platit 13,4E/pers. Dupa o ora la coada la bilete, am luat liftul pana la nivelul al doilea (la primul, nu a urcat si nu a coborat nimeni). Acolo (la 2) e un magazin de suveniruri si un mic bar; dupa o pauza de poze si o cafea (buna), ne-am pus la urmatoarea coada (alte 40 de minute) la liftul care urca la nivelul 3. Privelistea de la ultimul nivel a fost superba si pentru ca mie mi-a fost de folos sfatul unui prieten, il dau si eu mai departe. O fi frumos ziua in turn, dar seara e incredibil; asa ca noi am ajuns la Eiffel pe la ora 17.30 si am plecat pe 22.00, astfel ca am prins privelistea atat pe timp de zi cat si de noapte. Asa ca sfatuiesc pe oricine sa faca la fel, ca nu va regreta. De asemenea, o haina poate ca nu ar strica pentru ca sus e mult mai frig decat la baza. La ultimul nivel se gaseste un singur ghiseu unde se vinde sampanie in pahare de plastic (15E).

Din turn se vad multe din obiectivele importante ale Parisului, printre care si versiunea mai mică a Statuii Libertatii din New York. La coborare am petrecut o alta jumatate de ora la coada la lift.

Mai putin placuta insa a fost forfota de la baza turnului, o mare de vanzatori ambulanti cu kitsch-uri (turnuri Eiffel de toate culorile, marimile, cu lumini, cu leduri, cu jucarii luminoase care zboara in toate directiile... , genti “de marca”, apa, bere etc.); toate astea strica de fapt farmecul intregului oras.

O panorama frumoasa cu turnul Eiffel poti obtine de pe malul celalalt al Senei, pe scarile sau terasa palatului Trocadero (care adaposteste, printre altele, unul din cele mai mari muzee de arhitectura din lume). Dar nici acolo nu vei scapa de vanzatorii de genti, suveniruri si racoritoare.

Va urma...

Muzeele Luvru si d'Orsay

Paris, Paris - partea 2

---

VIZUALIZĂRI: 4579 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI