Huariou: Fabrica de cloisonne-uri

TIPĂREȘTE

Urmand traseul spre Muntianyu - Marele Zid Chinezesc (vezi impresii), la aproximativ 45 de kilometri de Beijing, se afla cea mai cunoscuta fabrica ce foloseste o tehnica veche de prelucrare a cloisonne-urilor.

Nu aveti cum s-o ratati! Operatorilor turistici din Beijing, li se face brusc foame sau sete cand trec pe aici!...

Cloisonne-urile au o istorie de mai bine de 500 de ani si constituie una dintre cele mai frumoase obiecte de artizanat ale culturii chineze.

Originile acestora pot fi urmarite din Dinastia Yuan (1271 - 1368), insa arta de a fabrica aceste ornamente a atins apogeul in timpul Dinastiei Ming.

Cloisonne este un tip de vas emailat, al carui nume tradus in chineza reprezinta ,,albastrul de Jingtai '', numele deriva de la al VII-lea imparat a Dinastiei Ming (Jing Tai), in a carei domnie aceasta arta a cunoscut o dezvoltare rapida.

De-a lungul timpului in Beijing, capitala Chinei antice din 1421, mestesugurile populare s-au dezvoltat cu repeziciune si datorita zonei muntoase de nord, care ofera maestrilor - artisti cel mai bun carbune, materiale de buna calitate, precum si o varietate de praf de piatra de diferite culori. De aceea aici un cloisnneu arata unic si chiar daca acelasi model este fabricat in serie mare, nici unul nu seamana cu celalalt.

Tehnica de a face acest element decorativ, integreaza diferite abilitati in lucrarea cu talent a bronzului (cupru) si a portelanului lucrat cu competenta, in gravura traditionala chineza.

Prin urmare, realizarea acestuia presupune un proces destul de elaborat si complicat in ardere, de lipire, lustruire, aurire...

Se prelucreaza diferite varietati de vase, scrumiere, boluri, farfuri, brose, vaze, brelocuri sau sigle pentru masini si alte piese decorative, toate acestea fiind implicate intr-o gama diversificata de culori.

La inceput s-au ornamentat templele si palatele, apoi s-a considerat oportun ca functia acestora sa detina mai multe intrebuintari decorative.

Responsabilii fabricii ne-au prezentat un ghid, care intr-o engleza limpede si cursiva ne-a plimbat prin toate atelierele premergatoare productiei.

Fiecare etapa necesita mare atentie si migala. Se calculeaza greutatea, grosimea, uniformitatea si dilatarea materialului, cel mai utilizat fiind cuprul.

Primul pas consta in bataia repetata cu ciocanul a obiectului (o traditie veche cunoscuta si la noi, la o anumita minoritate... !), pana cand materialul este intins si adus la o anumita forma. Acesta este mulat pe o matrita pregatita conform schitei de ansamblare.

Al doilea pas necesita introducerea corpului intr-un cuptor avand temperatura de 1200 de grade Celsius tinandu-se aproximativ 15 minute pana cand acesta devine de un rosu granat. (vezi foto)

Dupa decapare, urmeaza a treia etapa de lipire a filigranului, prin adaugarea unor benzi metalice din acelasi material sau a firelor (sarma), pentru a contura designul propus de schita (vezi foto). Astfel reprezentarea grafica isi atribuie in linii mari caracteristicele, operatiunea facandu-se manual de mesteri care-si dovedesc creativitatea si indemanarea.

In urma rezultatului acestei activitati migaloase, se trece la smaltuire, operatiune ce-i confera obiectului mai multe culori. Acestea depind de concentratia mineralelor...

O singura culoare poate avea zeci de nuante!

Se stabileste smaltul ce se incadreaza in planul schitei si se umple cu praful de piatra adecvat. Umplerea se face cu ajutorul unor spatule speciale, pipete sau pensule foarte fine. Se incepe cu continutul compartimentelor mai mari care au aceeasi culoare si se introduce pentru cateva secunde intr-un cuptor la 1000 de grade Celsius. Asa se procedeaza cu fiecare culoare in parte aferenta orificiilor.

De aici si denumirea de cloisonneu, care in traducere franceza inseamna compartiment, cavitate sau orificiu.

Cand mestesugarul termina aceasta actiune, se trece la cea de-a V-a operatie, cea de lustruire.

In scopul de a indeparta surplusul de material, lucratorii folosesc hartie abraziva. Se slefuieste la inceput mecanic cu viteza mare (vezi foto) si apoi manual.

Odata infaptuindu-se si acest proces, incepe polisarea atenta cu ajutorul unor pietre fine speciale din carbon. Se poate ajunge si la 6 zile pentru finalizarea semiprodusului, aceasta depinde de dimensiuni, exceptie facand evident piesele mari.

Urmeaza ultima etapa care-i da cloisonne-ului acea stralucire incomparabila.

Aurirea (poleiala), se face prin includerea produsului intr-un lichid de argint sau de aur de 24 de karate!

Astfel bucatica de cupru de la inceput, devine prin acest elaborat proces de munca un ornament cu multe incrustatii pline de fast.

Pentru o vaza de 15 centimetri se lucreaza uneori si 10 zile..., dar acest proces dificil si complex cu multe provocari, a ajuns un efort deosebit de profitabil.

Dupa aceasta perindare, calauzitorul nostru ne-a facut o scurta expunere a celor mai valorosi mesteri ai acestui loc.

Mei Hua Qian, a fost un mare maestru in aceasta arta si a pus bazele unei scoli superioare de arta artizanala, in aceasta parte a Beijing-ului. Avea un stil unic foarte creativ, numit si acum ,,Qian cloisonne ''. Scoala sa de arta traditionala a castigat multe premii in tara si peste hotare, ultimul dobandit in 2009 (vezi foto).

Maestrul Qian a absolvit Institutul de Arte din Huadong si apoi sub comanda marilor maestrii chinezi Sischeng, Liang, Lin si Huiyin, a absolvit Universitatea Qinghua.

Qian este maestrul artizan cel mai inalt in grad si cel mai specializat in proiectarea de cloisnnoe-uri, contribuind foarte mult atat la perfectionarea acestora cat si la instruirea angajatilor din aceasta fabrica.

Shi Pan Yu, cunoscut sub pseudonimul de Xiao Shan, este un alt celebru maestru artizan care a dat alt sens acestei tehnici de prelucrare a metalelor in arta decorativa, numit ,,acumulare de comori ''. Sensul cuvintelor in acest proces, este de adaugare pe acelasi obiect a mai multor arte culturale, precum: pictura ce comunica cu natura, animale incrustate menite ca simbole ale Chinei, munti cu puteri sacre si bambusi ce dau promisiuni de longevitate prin aceasta imaginatie, unde omul isi purifica spiritul cu incantare, nemurire si reinnoire.

Artistul a murit in 1972 lasand mostenire piese de referinta si sculpturi in jad, devenind obiecte foarte apreciate si luxoase. Capodoperele acestui creator au preturi exorbitante (vezi foto), doar mari colectionari din lume detin unele dintre ele...

Dupa acest expozeu, ghidul ne-a prezentat showroom-ul, iar eu o sa las fotografiile sa exprime starea mea.

La sfarsitul vizitei in acest loc de prezentare, am observat un anunt expus cu litere mari: ,,Orders and purchases will be appreciated! ''.

Cred ca m-au apreciat!!!

China...

---

VIZUALIZĂRI: 4927 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI