GRAD SATISFACȚIE
NOTARE MEDIE REZULTATĂ
Cred cu tărie că nimic nu este întâmplător şi, dacă îţi doreşti ceva suficient de mult, în cele din urmă visul ţi se va îndeplini. Trebuie doar să ai răbdarea să aştepţi momentul potrivit.
Întâmplarea fericită a făcut să aflu, înainte să ajung la Costineşti, că în aceeaşi perioadă se va afla într-o staţiune învecinată şi trandafir1970 împreună cu familia. Aşa se face că, după mai multe schimbări de planuri, am hotărât să vizităm împreună Castelul Reginei Maria din Balcic, un loc care exercita o atracţie magică asupra mea. Speram, totodată, să ajungem şi la Capul Frumos, cum am aflat că se traduce Kaliakra, aflat în apropiere.
Vremea bună a fost de partea noastră. Şi dacă aş fi vrut, nu cred că s-ar fi putut nimeri mai bine. Am ajuns la Kaliakra cu puţin înainte de asfinţit şi un soare cald învăluia limba de pământ înconjurată din trei părţi de mare. Era cu mult mai frumos decât în fotografiile pe care le văzusem înainte. Nu aveam, totuşi, o idee foarte clară despre ce aveam să găsesc aici pentru că îmi place să las întotdeauna o umbră de mister asupra a ceea ce urmează să vizitez. Iar frumuseţea acestui loc întrece orice imaginaţie. Promontoriul se întinde în Marea Neagră pe o lungime de doar 2 km dar senzaţia pe care o ai când înaintezi de-a lungul fâşiei înguste de pământ situată la 60-70 m deasupra apei cu greu poate fi cuprinsă în cuvinte. La început, distanţa dintre cele două ţărmuri abrupte este mai mare, dar pe măsură ce înaintezi, porţiunea de pământ se îngustează şi Capul Kaliakra seamănă izbitor de mult cu un vapor ce străpunge marea. M-a cuprins ameţeala privind ţărmul înalt de culoare roşiatică ce coboară abrupt în mare. Natura sălbatică se împleteşte armonios atât cu vestigiile istorice întâlnite la tot pasul cât şi cu civilizaţia modernă prezentă sub forma unei staţii de meteorologie şi a unei unităţi militare.
Inaccesibilitatea locului a făcut din acesta, în antichitate, o mare forţăreaţă, fiind a doua cetate importantă după Tomis. În acea perioadă se numea Tirisis şi a fost ocupată succesiv de traci, romani, bizantini şi bulgari. Se spune că aici şi-a ascuns bogăţiile Lysimah, succesorul lui Alexandru cel Mare. Cea mai populară legendă este însă cea potrivit căreia 40 de fecioare şi-au împletit cozile una de cealaltă şi s-au aruncat împreună în mare ca să nu cadă în mâna turcilor şi pentru a-şi păstra cinstea şi credinţa. Acest moment trecut este evocat de un monument închinat acestor fete, intitulat Poarta celor 40 de fecioare, situat la intrarea în Kaliakra.
Poarta de intrare în cetate este impunătoare şi s-a păstrat foarte bine, la fel şi o parte din zidurile ce înconjurau fortăreaţa. Cu ajutorul tăbliţelor bilingve (engleză şi bulgară) identificăm ruinele unor băi publice, biserici, locuinţe şi ale unui apeduct ce alimenta cu apă cetatea de la nişte puţuri aflate în apropiere. Panouri mari ilustrate ne indică faptul că în prezent capul Kaliakra este rezervaţie naturală . Aici trăiesc acum specii rare de animale şi păsări printre care delfini şi cormorani. În vremea ocupaţiei româneşti, regele Ferdinand, reputat botanist, colonizase zona cu foci, dar treptat acestea au dispărut, eradicate de braconieri. Noi nu am avut norocul să întâlnim familiile jucăuşe de delfini, dar cu siguranţă acestea există, priviţi videoclipul ataşat de ionescunic click aici
Printre numeroasele ruine se găsesc şi două peşteri: una în care s-a amenajat un mic muzeu şi o alta unde funcţionează un restaurant. Muzeul este deschis până la 8 seara şi intrarea este liberă. Se plăteşte doar taxa de fotografiat. În muzeu sunt expuse diverse exponate printre care vase de cult şi casnice din perioada stăpânirii romane şi greceşti, bijuterii şi monede. În mijlocul muzeului se găseşte o machetă uriaşă cu fosta fortăreaţă. Intrarea în peşteră este înţesată de cuiburi de rândunele care ciripesc gureşe, nestingherite de prezenţa noastră. Foarte frumoasă este şi terasa din faţa restaurantului, cu vedere la mare. Pe măsură ce înaintezi de-a lungul fâşiei de pământ, peisajul devine tot mai spectaculos, malul mai abrupt. Nu îndrăznesc să mă apropii prea mult de marginea ţărmului ce pare să se prăvălească în apă. Scările ce coboară spre apă sunt foarte deteriorate, plăcuţe indicatoare ne avertizează asupra pericolului. Briza mării se simte tot mai mult, alungând căldura de peste zi.
Trecem de unitatea militară, aşezată strategic în vârful stâncilor şi coborâm scările înguste, mărginite de ziduri înalte de piatră. Întâlnim o mică capelă închinată Sfântului Nicolae, patronul pescarilor. Legenda spune că în timp ce acesta era urmărit de turci, Dumnezeu l-a scăpat, făcând să apară pământ sub picioarele sale. Aşa s-ar fi format capul Kaliakra. În cele din urmă, însă, Sfântul a fost capturat şi ucis iar această chilie reprezintă mormântul său. Capela este închisă dar înăuntru se zăresc câteva lumănări arse, icoane, o cruce şi o carte de rugăciuni.
La capătul cărării, peisajul ne taie pur şi simplu răsuflarea. O întindere uriaşă de apă se desfăşoară în faţa noastră, contopindu-se parcă cu albastrul cerului. La fel cum spunea şi ionescunic, aici Marea Neagră este de nerecunoscut, are o culoare frumoasă, este foarte clară şi curată. Cei mai curajoşi se apropie mai mult, strecurăndu-se printre bucăţile colţuroase de piatră. Eu nu am curajul să mă caţăr pe stâncile înalte şi prefer să admir priveliştea de la distanţă. Ferestre uriaşe se deschid spre cer, bolţi de piatră perfect arcuite străpung văzduhul într-o tăcere deplină. Din când în când, pescăruşi gălăgioşi se iau la întrecere în înaltul cerului. Privesc atent marea, sperând să zăresc măcar un delfin, dar în afară de un vaporaş nu se vede nimic.
Cerul începe să îşi schimbe culoarea şi un disc uriaş roşiatic îşi face apariţia la orizont, îmbrăţişând cu ardoare marea. Pare ireal de frumos şi totuşi este aievea. Este o feerie de culori, un spectacol unic pe care îl oferă natura în toată splendoarea sa. Şi îmi dau seama, din nou, cât de puţin ne trebuie să fim fericiţi. Trebuie doar să ştim să ne bucurăm de lucrurile mărunte ce ne înconjoară.
Trimis de krondia* in 21.08.10 21:56:36
19 ecouri scrise, până acum, la acest articol
NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (krondia*); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo.ro („AFA”) sau ale administratorilor.
- Coordonate GPS: 43.36802100 N, 28.46449300 E - CONFIRMATE
ECOURI la acest articol
19 ecouri scrise, până acum, la acest articol
Ma bucur foarte mult ca ti-a placut , si eu am fost foarte incantat de ce am vazut aici desi noi am fost in miezul zilei si erau si niste calduri infernale.
Sfantul Nicolae este sfantul pescarilor, dar si al copiilor!
Eu asa stiu, la Biserica Sfantul Nikholas din Demre, Antalia este chiar infatisat pe statuie cu multi copii pe langa el, dar si in brate!
Foarte frumoasa legenda in care spune cum s-a format acest loc superb!
Ce frumos ai redat farmecul acestui loc, @ krondia!
Atunci, in lumina rosiatica a celui mai frmos apus pe care l-am vazut vreodata, totul pare ireal, un fel de magie te cuprinde, amestecata cu o curiozitate si un strop de teama, mai ales cand se coboara spre capatul peninsulei, pe drumurile acelea pe marginea stancii... Parca uiti ca te afli la o aruncatura de bat de tara, Marea Neagra aici este atat de frumoasa... Uimirea: frumusetea salbatica a locului, teama: de inaltime, fericirea: parca esti la capat de lume, sunt sentimentele care te cuprind pe tine, calatorule, care calci vreodata pe aici...
Ma bucur nespus ca Amfostacolo, mai ales alaturi de voi; cu siguranta ca nu ajungeam atunci... Pentru bucuria retrairii acelor momente, iti fac cadou un mare vot!
frumoasa descriere si frumoase poze.
prin descrierea ta am fost si eu acolo.
Webmaster, se poate atasa frumosului review o melodie? Multumesc din suflet!
http://www.trilulilu.ro/Richella/472caa144b12d6
Cred ca sunt pe aceeasi lungime de unda cu @krondia...
Gând la gând cu bucurie. Mulţumesc, Cristina! A nu se puncta.
Felicitari krondia pentru aceste impresii! Interesante amanunte si foarte utile iar pozele sunt foarte reusite! Trebuie sa vad si eu Cap Kaliakra!
Felicitări pentru descrierea locului, absolut mirific.
Îmi pare rău că nu am fost inspiraţi să ne oprim şi noi aici, anul acesta când am fost la Balcick. Dar sigur anul viitor, când vom merge la mare o să ne oprim şi la Cap Kaliakra să vedem şi noi ceea ce ai descris atât de frumos.
Puncte maxime de la mine.
am o rugaminte, imi puteti spune ce distanta este de la Balcik la cap Kaliakra? plec si eu luni la Balcik si voiam sa dau o fuga si pe acolo. multumesc mult!
De la Balcic la Capul Kaliakra sunt aproximativ 35 km, este cam la jumatatea distanţei între Balcic şi Vama Veche, coborând spre orasul Kavarna şi apoi stânga spre satul Balgarevo şi încă 7 km maxim. Noi ne-am oprit la întoarcerea de la Balcic şi bine am făcut pentru că am prins acest apus minunat. În timpul zilei cred că este destul de cald, în afara terasei de la restaurant nu ai unde să te adăposteşti la umbră. Aşadar, dacă vii de la Balcic, se trece prin Kavarna şi prin Balgarevo. Drumul trece pe lângă un câmp întins cu mori eoliene. Intrarea se plăteşte 3 leva/persoană.
VA MULTUMESC FOARTE MULT ! MI-ATI FOST DE UN REAL FOLOS.CRED CA VOM TRECE SI PE ACOLO.CU RESPECT!
Foarte frumoasa descrierea ta, mai ales imbinarea reusita intre mit si realitate. Am ajuns si eu acolo anul acesta, in iulie, la intoarcerea de la Sunny Beach. N-am reusit sa intru la Balcic, dar cred ca tineam mai mult sa vad cetatea si capul Caliacra. Numai ca fiind amiaza, Soarele te dobora si vizita noastra a fost de maxim o ora, dar ce ora!
Mulţumesc tuturor. Cum spunea şi @trandafir1970 într-un ecou, am rămas fascinată de acest loc. Chiar nu mă aşteptam să fie atât de frumos. M-aş fi bucurat să văd măcar un delfin, dar nu ştiu care este perioada cea mai bună când îşi fac apariţia. La sfârşitul lui iunie, când am fost noi, soarele asfinţea în jur de 8 seara. Cam tot atunci se închide şi muzeul din peşteră. Georgiana, tot ce se poate ca Sfântul Nicolae să fie şi protectorul copiilor.
Capul Kaliakra a fost printre primele mele contacte cu litoralul bulgaresc, dupa revolutie.
Intr-adevar, este un loc foarte frumos.
Excelenta descrierea ta, Diana!
La Balcik am ajuns in 2007 si am vizitat Castelul Reginei Maria, dar de Capul Frumos nici nu stiam.
Ca de obicei, cu review-ul tau imi incanti inima, sufletul si ochii! Randuri tale descrise atat de natural, ce emana trairile emotionale, ma fac sa ma transpun si eu acolo si sa savurez cu nesat amanuntele precizate de tine.
Pozele sunt superbe, apusul de soare, marea, ... dar cea care m-a impresionat cel mai mult este aceea cu contopirea stancilor... Superba poza P13!
Felicitari si multumesc ca mi-ai facut ziua mai placuta!
Nu pot sa cred ca in poza 18 e Marea Neagra! Superba! Cand am fost saptamana trecuta era atat de neagra ca nici n-am intrat in apa...
Nu ştiu prin ce farmece la "Capul Frumos" Marea Neagră este albastră, dar are o transparenţă care pe mine m-a uimit. Iar jocul de culori pe luciul apei la asfinţit este un spectacol cum eu nu am mai văzut. Ai senzaţia că eşti pe un alt tărâm şi timpul a stat pe loc.Era şi foarte linişte, doar câţiva turişti se plimbau pe faleză, maşinile au rămas undeva departe, în parcarea de la intrarea în cetate, astfel încât am putut savura în tihnă ultimul apus de soare din vacanţa mea la mare.
foarte foarte frumos acest loc, o sa-l trec si eu in planurile pentru vacantele viitoare, foarte frumoase pozele, poza 18 imi place foarte mult
- Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul review-ului de mai sus
- Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine butonul de mai jos ADAUGĂ IMPRESII NOI
- Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație:
in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o
ÎNTREBARE NOUĂ
(întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
- Oct.2023 Cap Kaliakra, de ce nu? — scris în 20.11.23 de Yersinia Pestis din MăRăşEşTI [VN] - RECOMANDĂ
- Jun.2023 Aventuri la Caliacra - Captiv în peșteră — scris în 19.07.23 de tata123 🔱 din BUCUREșTI - RECOMANDĂ
- Apr.2023 Cap Kaliakra, o amintire de neuitat — scris în 19.05.23 de Michi din BUCURESTI - RECOMANDĂ
- Jul.2019 Cap Kaliakra, bucata de pământ scaldata de mare — scris în 28.07.19 de Carinalor din TâRGU JIU - RECOMANDĂ
- Aug.2018 Cap Kaliakra — adevarata perla! — scris în 02.09.18 de dan popa din PIATRA NEAMT - RECOMANDĂ
- Sep.2017 Capul Kaliakra vazut in septembrie — scris în 21.09.17 de relu mihai din BUCUREşTI - RECOMANDĂ
- Aug.2017 Atmosferă splendidă. Recomand! — scris în 25.08.17 de Adriana1983 din CRAIOVA - RECOMANDĂ