Hotel Tulip Inn Millennium - Budapesta, o reîntâlnire neplăcută

TIPĂREȘTE

Anul trecut, la întoarcerea dintr-un circuit, am scris un set de impresii elogioase despre Hotel Tulip Inn Millennium - Budapesta), acordându-i calificative în consecinţă.

Anul acesta, Hotel Tulip Inn Millennium - Budapesta, oferindu-ne cazare atât în prima, cât şi în ultima noapte a circuitului, mi-a dat ocazia să verific dacă impresiile frumoase pe care mi le-a lăsat cazarea anterioară, în camera 211, sunt aceleaşi şi relativ la alte încăperi.

Voi ataşa câteva imagini nu pentru a prezenta hotelul (am făcut asta anul trecut), ci în susţinerea celor afirmate şi mai ales pentru a convinge că am fost cu adevărat acolo. De asemenea, prin notele acordate, doresc să ajustez evaluarea anterioară contribuind astfel la o mai corectă informare a viitorilor posibili vizitatori.

Camera 003, adică 3, se află la parter. M-am bucurat că am scăpat de aşteptarea la lift, camera fiind la doar câţiva metri de recepţie.

De cum am deschis uşa, m-a izbit un miros de tutun stătut, de scrumieră nespălată, deşi era o cameră de nefumători. Mocheta era arsă de scrumul aprins scăpat pe jos sau lăsat intenţionat să cadă, în cameră neexistând nici o scrumieră.

Am fost nevoită să-mi petrec noaptea în această ambianţă, mirosul nesuferit pătrunzându-mi nu numai în haine, dar şi în suflet.

Patul era curat, în interior era aspirat, mobilierul bine şters de praf, dar prosoapele obosite şi chiuveta cam uzată. Consumabilele cosmetice (săpun tip turist, şampon plic şi hârtie igienică, inclusiv rezervă), bune calitativ, erau la locul lor.

În şifonier exista şi un şerveţel pentru lustruit încălţămintea (pe care l-am şi folosit cu succes), o perie, dar nu şi ac cu aţă aşa cum ofereau hotelurile altă dată. Şi câtă nevoie aş fi avut să cos un nasture care şi-a găsit să pice chiar atunci! Aşadar, nu vă mai bazaţi pe hoteluri în privinţa dotărilor la acest capitol! Luaţi ac şi aţă de acasă!

Geamul camerei 003 de la parter, cu gratii, dă spre stradă, este umbrit de nişte copaci frumoşi, dar zgomotul străzii Üllõi, importantă arteră de acces în oraş, este aproape infernal. Când geamul este închis, zgomotul este mai suportabil.

Frigiderul mic, dar gol, nu putea fi folosit decât cu plata a 5 euro pe zi ceea ce nu a acceptat nimeni din grup mai ales că noi rămâneam acolo doar câteva ore.

Camera 117 care mi-a fost repartizată la întoarcere, se află la etajul 1, lângă lift.

Am intrat în cameră cu inima strânsă, amintirea mirosului de tutun stăruind încă în memoria mea. Deşi o scrumieră trona în mijlocul unei măsuţe rotunde, am găsit încăperea curată şi bine aerisită.

Geamul camerei, mare, cu pervaz lat, se putea deschide şi dădea spre o curte interioară în care se afla doar o instalaţie gigant de aer condiţionat, destul de bâzâitoare. Bucuroasă pentru că de astă dată am scăpat de zgomotul străzii, aveam să constat că pe această parte liftul era cel care deranja anunţând prin zgomotele lui, periodic, până la miezul nopţii, toate sosirile noilor locatari.

În cameră există doar un singur pat, al doilea fiind scos şi lăsând pe mochetă nu doar urme adânci, ci şi o pată de… curăţenie. Asta nu m-a deranjat. Senzaţia de spatiu excedentar a venit ca o răsplată pentru alte hoteluri unde totul era înghesuit.

Aerul condiţionat funcţiona şi aici în momentul sosirii noastre, aşa încât, după o zi călduroasă, am fost foarte plăcut impresionaţi.

În cameră, ca şi în baie, există şi calorifer, dar - fireşte - în acea perioadă a anului nimeni nu avea nevoie de aşa ceva.

Nu mai amintesc de celelalte dotări. În linii mari ele erau aceleaşi în toate camerele în care am fost cazată la Hotelul Tulip Inn Millennium - Budapesta. Acelaşi TV, acelaşi frigider mic şi gol a cărui utilizare trebuia în prealabil plătită, acelaşi tip de mobilier şi aceeaşi ediţie a Noului Testament.

O singură menţiune se mai impune: scurgerea la duş se făcea anevoie, lucru deosebit de neplăcut în opinia mea.

Parcarea cred că merită câteva cuvinte. Amplasarea aproape de ieşirea din oraş face ca Hotelul Tulip Inn Millennium - Budapesta să fie atractiv pentru cei plecaţi la drum lung, spre vest. Pentru autoturisme există o parcare acoperită, păzită de bariere, dar am văzut că majoritatea maşinilor erau parcate în exterior, pe cele două străzi laterale care ofereau loc suficient. Nu cunosc amănunte legate de costul parcării pentru autoturisme, ştiu însă că pentru parcarea autocarului nostru, în curte, sub cerul liber, parcarea pentru o noapte a fost 27 euro. În această curte cu greu au loc două autocare, iar la plecare, şoferii noştri au trebuit să-şi arate măiestria de conducători auto scoţând pe poartă autocarul înghesuit de un altul, ceh.

La întoarcere (noroc sau nenoroc?) nu mai era loc în curte aşa încât autocarul românesc a "dormit" în stradă economisind banii alocaţi pentru parcare.

Concluzii

Dacă intenţionaţi să vă cazaţi chiar şi numai pentru o noapte la Hotelul Tulip Inn Millennium - Budapesta, încercaţi să evitaţi camerele de la parter chiar dacă aparent vă tentează (simplifică transferul bagajelor). Camerele sunt mai ponosite, expuse zgomotului stradal şi în plus au aerul viciat de fumători. Duşul are doar o adâncitură în podea comparativ cu băile camerelor de la etajele superioare care sunt înzestrate totuşi cu un "lighean" la duş, măcar că - atunci când te aştepţi mai puţin - se poate înfunda.

Dacă urmăriţi o cameră cu vedere superbă, aflaţi că nu veţi găsi aşa ceva la Hotelul Tulip Inn Millennium - Budapesta. Camerele nu au balcon, iar amplasarea hotelului la marginea oraşului, în drumul către aeroport, nu promite imagini ca cele de adevărată vacanţă. În opinia mea, este de preferat o cameră cu vedere spre curtea interioară sau spre parcări. Măcar scapi de zgomotul traficului intens.

Am stat la Hotel Tulip Inn Millennium - Budapesta la 14 iulie 2013 şi la 4 august 2013.

---

VIZUALIZĂRI: 2218 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI