Barcelona, ziua a cincea: Tibidabo, M.N.A.C., Palau Guell

TIPĂREȘTE

1. Tibidabo

Primul obiectiv din acestă azi era colina Tibidabo, ce străjuieşte Barcelona de la o înălţime de circa 512 m, cea mai mare din jurul oraşului. Aici se merge pentru panoramele spectaculoase asupra întregii regiuni, dar şi pentru un parc de distracţii, nu foarte modern, totuşi.

Accesul este un pic mai dificil: se ia trenul-metrou L7 din Piaţa Catalunya pâna la Piaţa Kennedy, apoi Tramvaiul albastru sau autobuzul 196, până în Piaţa Doctor Andreu, iar de aici funicularul (cam scump – 7,5 Euro/adult, şi porneşte la ora 11). Pare complicat, dar, în practică nu este chiar aşa. Noi am luat din Piaţa Kennedy autobuzul 196, care este mai ieftin decât tramvaiul şi se încadrează în abonamentul T10. Cel mai simplu mod de ajunge pe Tibidabo este cu Tibibus-ul, ce funcţionează pe perioada când parcul de distracţii este deschis şi se ia din Piaţa Catalonya, de pe lângă Corte Ingles. Pe drum spre staţia Catalunya am mai aruncat ocheade scurte şi către biserica Sant Just i Pastor, una dintre cele mai vechi din Barcelona şi către Santa Maria del Pi, cunoscută pentru stilul gotic catalan auster şi rosariul său uriaş.

Informaţii despre transport şi preţuri parc de distracţii: tibidabo.cat/en/info/com- ... ransport-public

Numele Tibidabo are legătură cu religia şi provine din Evanghelia după Matei, versiunea latină. Diavolul iar fi spus lui Isus, aflat pe cruce, ispitindu-l: „Haec omnia Tibi dabo si cadens adoraberis me” („Îţi voi da toate acestea dacă mi te supui şi mă proslăveşti”). În vârful colinei Tibidabo se află Temple Expiatori del Sagrat Cor, o biserică romano catolică, operă a arhitectului Enric Sagnier, construită între 1915-1961. Pe vârful bisericii se află o statuie, un fel de Cristo Redemptor ca la Rio de Janeiro, ce parcă vrea să cuprindă în braţe întreaga Barcelona. Se poate ajunge în partea cea mai înaltă a bisericii, cu liftul pentru 2 Euro, apoi pe scări. Recomand aceasta mica ascensiune: pe timp senin, perspectivele sunt excelente şi merită pe deplin efortul urcuşului! Nu mai are rost sa mergeţi în Torre di Collserola (un turn de comunicaţii din apropiere, vizitabil şi el, foarte înalt, realizat de arhitectul Norman Foster). După ce ne-am mai “învârtit” pe la baza bisericii, pe la chioşcurile cu “senduiciuri”, am luat înapoi funicularul şi, apoi, pe jos în 10 minute, am ajuns la:

2. CosmoCaixa – muzeul ştiinţei

Informaţii: obrasocial.lacaixa.es/nue ... orarios_es.html

Este un muzeu interactiv, mai ales pentru copii, dar nu numai, specializat în explicarea interactivă a diferite procese şi fenomene, despre care se învaţă la şcoală şi care, acum, se pot experimenta practic. Se coboară pe o scară elicoidală în centrul căreia se află un uriaş arbore amazonian, până la nivelul inferior, cel mai important. Printre numeroasele chestii ce pot fi văzute şi experimentate: pendulul lui Foucault, zidul geologic, viaţa oamenilor preistorici, propagarea undelor seismice, forţa de inerţie, principiul incertitudinii, electrostatică, deriva continentelor. O altă secţiune importantă este “Bosc inundat”, un fel de seră uriaşă, dezvoltată mai degrabă pe verticală, chiar cu peşti piranha, unde este reprodus fidel mediul ecuatorial, inclusiv temperatura şi umiditatea. Erau hoarde de elevi catalani, mai mari şi mai mici, ce participau entuziaşti (probabil erau şi luaţi din timpul şcolii ) la toate aceste trucuri ştiinţifice, şcoala altfel, dacă ai cu ce şi unde, cum ar veni.

E greu de spus că este un muzeu, fiind, mai degrabă, un loc special, pentru învăţare ludică. Mai existau şi alte secţiuni - Toca-Toca (atinge-atinge), Planetariumul, dar nu am mai stat să le vedem, pentru că “alte orizonturi aşteptau modestele noastre eforturi”, daca e să-l citez pe Che Guevara. Se poate sta ore în şir dar noi ne-am luat tălpăşiţa, cam după două ore, cu copiii noştri mai experimentaţi, la propriu, mergând pe jos, pe Avinguda del Tibidabo, unde am mai văzut alte câteva case din itinerariul modernist (apropo de asta, toate obiectivele moderniste din Barcelona sunt fotografiate aici: http://www.pbase.com/joseantonio/ruta_del_modernisme), până la staţia de metrou Av. Tibidabo, unde am luat metroul pâna în Piaţa Espana şi am urcat la:

3. Muzeul Naţional de Arta al Cataloniei (M.N.A.C.)

Informaţii despre orar şi preţuri, aici: mnac.cat/visitamuseu/vis_ ... fes.jsp?lan=003

Palatul monumental cu dom, ce adăposteşte acest muzeu, a fost construit pentru expoziţia universală din 1929, iar inaugurarea acestui eveniment a avut loc chiar în uriaşul hol al acestei clădiri. Amplasarea favorabilă pe dealul Montjuic, la capătul elegantului bulevard Avinguda de la Reina Maria Cristina, ce porneşte din piaţa Espana, desupra fântănilor cântătoare, cu terasă şi perspective unice asupra oraşului, face din acest loc un “inconturnabil” (cum ar zice francezii) al oricărui periplu barcelonez.

Dacă e să vizitaţi un singur muzeu în Barcelona acesta este alegerea ideală. Printre alte colecţii, se detaşează cele de artă romanică, despre care se spune că ar fi cele mai importante de pe Glob, dar şi de arta gotică.

Arta romanică, datând mai ales din secolele XI-XIII, este reprezentată, mai ales, de fresce luate de pe pereţii unor biserici din Pirineii catalonezi, considerându-se că vor fi mai bine păstrate şi protejate în acest muzeu; este ca şi cum noi, românii am lua frescele din manăstirile pictate din Moldova şi le-am pune într-un muzeu special, lăsând în loc copii fidele! Se remarcă frescele din absida centrală a bisericii Sant Climent de Taull, din biserica Sant Joan de Boí sau sculptura în lemn, anonimă, Majestat Batllo.

Arta gotică cuprinde opere din secolele XIII-XV, sculpturi şi picturi extrem de interesante (o să incerc să pun poze mai multe). Ingrid a urmărit, în permanenţă, principalele opere prezentate în pliantul ce se primeşte la intrare şi am încercat să organizăm o vânătoare de capodopere ca să antrnăm şi să stimulăm copiii în spiritul artei . Sunt şi secţiuni de renaştere, baroc, artă modernă, cu nume extrem de cunoscute din arta mondială. În concluzie, M. N. A. C. este un “must see”, unul din marile muzee ale Europei.

4. Palatul Guell

Informaţii: palauguell.cat

Situat în apropierea Ramblei, clădirea i-a fost comandată lui Gaudi, cu scop de reşedinţă, de către Eusebi Guell, mare industriaş în textile, prieten şi comaditar al marelui arhitect. Operă de tinereţe, palatul prefigurează multe din leitmotivele arhitecturale gaudiene: arcele parabolice de la intrare, şemineeele în forma de ciupercă de pe acoperiş, simbolul liliacului din vârful clădirii (simbol al regelui Jaume I, pe care îl anunţa de venirea vreunui vrăjmaş), fierul forjat. Vizita începe de la subsol, pe unde intrau birjarii direct cu caleştile, apoi se accede pe o scară de onoare la salonul central, un fel de hol, ca o curte interioară, întins pe trei etaje, mărginit de un un tavan înstelat şi bolte ogivale, ce-i conferă un aspect de catedrală. În afară de acest, a există multe lambriri de culoarea aurului, o imensa orga şi. chiar o mică capelă. Se ajunge treptat pe acoperiş unde domină şemineele-ciupercă, acoperite cu trencadis multicolor. Situat pe o stradă îngustă (Carrer nou del Rambla), palatul nu prea poate fi apreciat prea bine din exterior.

-

---

VIZUALIZĂRI: 6033 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI