Din nou la Tulcea

TIPĂREȘTE

Am revenit la „poarta Deltei” împreună cu un cuplu de prieteni care doreau mai demult să ajungă măcar cu un picior prin Delta Dunării.

Am ales cazarea tot la hotelul Europolis, datorită în primul rând poziției sale ultracentrale, dar și a calității serviciilor oferite, comparate cu prețul plătit.

Acum chiar am avut și ceva în plus - o excursie de circa patru ore pe canalele și lacurile din apropierea orașului.

Am plecat duminică pe la ora 10 din port și am mers până la a doua intersecție pe același drum pe care am fost acum patru ani cu „Erica” (pe care am revăzut-o preț de câteva clipe trăgând după ea un hotel plutitor). De data asta, acolo am făcut-o la stânga și am mers până la un loc numit „Lacul cu cotețe”. Zona e o arie unde (printre alte zburătoare) e o colonie de cormorani, cu sute de exemplare, care au cuiburi prin sălcii uscate (uscate tot din cauza lor, excrementele lor fiind foarte toxice pentru copaci). Am filmat câteva secunde din plimbarea pe lac - puteți vedea aici minunea.

Am mai văzut și o zonă cu nuferi albi și galbeni, am admirat maci și alte flori ce se zăreau ici-colo pe maluri (asta, pe unde se vedea malul, că am uitat să vă spun - Dunărea avea nivelul foarte mare, în urma debitului enorm generat de inundațiile acestei perioade din bazinul ei hidrografic). A fost un avantaj nivelul ridicat al apei, altfel anumite locuri nu ar fi putut fi accesibile.

Am mai văzut și o mulțime de pelicani ce reveneau din migrație, și vreo două lebede, multe lișițe, cufundaci, rățuște... cine le mai ține minte? Ba chiar și câteva egrete.

Am revenit relativ repede în oraș, iar prietenii mei au mers la Acvariu, eu intenționând să vizitez în estimp Muzeul de artă. Baftă de ghinion - deși pe programul afișat frumos pe poartă scria negru pe alb că ar fi trebuit să fie deschis, un paznic binevoitor s-a-ndurat de noi și ne-a adus la cunostință că fiind duminica Rusaliilor, muzeul e închis. Ciudat - la Acvariu nu era aceeași sărbătoare?!? Mă rog... așa știu unii să facă turism. Menționez că înainte de vizită am studiat puțin pe internet și nu scris nicăieri că în acea zi ar fi închis muzeul, altfel aș fi căutat altceva de făcut. Am mai mers ceva pe străzi, am admirat ceva case vechi (inclusiv Casa Avramide), piața din fața primăriei și fântânile de acolo, am mers și pe la nava muzeu Republica și am stat de vorbă preț de câteva minute cu domnul Avădanei.

Regret doar că finala de la Roland Gaross ne-a lipit sâmbătă de micile ecrane și a trebuit să renunț la o seară de jazz din primul festival „Dobrojaz”. Păcat. Și pentru pierderea finalei, și pentru pierderea spectacolului. Mai ales că ne invitase chiar Florian Lungu, „Moșu'”, dar pe vremuri cunoscut și ca „Sweet Florian Lungu”...

De mâncat, în acest scurt sejur, am mâncat la:

- Restaurantul Insula

Ceva mai slab ca dățile anterioare, dar încă intră în categoria „recomandabil”. Iubi a cerut un pește la grătar, care a fost servit rece și cam crud. Noi ceilalți am fost totuși mulțumiți de ceea ce am primit. Deși nu era mare aglomerație, timpul de servire a fost relativ mare, dar și mai mare a fost timpul trecut de la solicitare și până la primirea notei de plată. Dar am văzut pe acolo deja câteva alte crâșme cu mulți clienți care mă determină să le cercetez dățile viitoare (căci sunt sigur că vom mai reveni).

- Restaurantul „la Faleză”

O crâșmă cu o poziție frumoasă, în plină renovare, dar cu terasa funcțională. Am luat ceva pește, o pizza, chestii normale. Serviciul bun, mâncarea gustoasă, prețuri convenabile. Merită, dar nu pentru vreun festin special.

- Restaurantul (hotelului) Select

Aici e cam ca-n titlu (ceva mai) select. Mai ales la prețuri. Nu exorbitante, dar ceva mai mari ca în locurile mai „normale”. Ce-i drept, farfuriile vin ceva mai decorate, mâncarea era bună, dar sunt departe de pretenția de master chef pe care am impresia că ar dori s-o aibă. Mai au de lucru la partea asta. Dar cum am plecat sătul...

Oricum, opinia mea e că se poate mânca măcar la fel de bine în alte locuri, ceva mai ieftin.

Și cum orice lucru bun are și un final, luni am pornit spre casă. Dar nu direct, ci făcând un mic ocol pe la cetatea Enisala, de unde mai pun câteva poze.

Pe data viitoare!

---

VIZUALIZĂRI: 2341 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI