GRAD SATISFACȚIE
NOTARE MEDIE REZULTATĂ
DN 7 C. ”Drumul din nori” - Am fost acolo
TIPĂREȘTEPe un șantier vine o comisie in inspecție. Șeful de șantier le spune lucrătorilor:
– Orice s-ar întâmpla, reacționați în așa fel de parcă așa trebuia să fie.
Vine comisia, privește. Deodată, cade un perete ce abia fusese terminat. Cel care-l zidise, bucuros, se uită la ceas:
– Zece și treizeci și șapte. Exact după grafic!
DN 7 C este cel mai celebru drum al României, chiar dacă înșiruirea aia de litere și cifre nu vă spune mare lucru, așa-i?
Atunci, hai să vorbim mai pe-nțelesul nostru, să-i zicem așa cum îl știe toată lumea, adică ”Transfăgărășanul ”. Este drumul care înregistrează câteva recorduri pentru țara noastră, pe care, stați liniștiți, o să vi le spun, chiar dacă mulți dintre voi ați fost pe acolo.
Transfăgărășanul a fost ambiția personală a lui Nicolae Ceaușescu, care, după invazia sovietică a Cehoslovaciei, din 1968, s-a gândit că vechile drumuri ce uneau Muntenia de Ardeal ar putea fi ușor blocate. Așa că, între 1970 și 1974 s-a construit respectivul drum, cu greutăți deosebite, ținând cont de faptul că, în mod constant, altitudinea la care s-a lucrat este de peste 1600 de metri, care nu oferă decât 4-5 luni de muncă pe an, cu eforturi materiale și umane deosebite, se spune că la construcția drumului au murit 40 de oameni, în diferite accidente.
Oficial, drumul a fost deschis la data de 20 septembrie 1974 dar, s-a mai lucrat încă vreo 4 ani pentru finalizarea asfaltărilor și a altor lucrări.
După cum știți, drumul, lung de 90 de km, pornește, din județul Argeș, de lângă localitatea Bascov, trece prin Curtea de Argeș și, mai departe, pe lângă râul Argeș, ajunge la Barajul Vidraru, trece barajul, urcă până la Platoul Capra și, mai departe, până la Bâlea Lac, de unde începe să coboare, Bâlea Cascadă și apoi, în județul Sibiu, la Cârțișoara.
Cel mai înalt punct în care ajunge măsoară 2042 de metri, fiind al doilea, ca altitudine maximă din România, după Transalpina, care ajunge la 2145 m, cu care se bate și pentru locul I privind spectaculozitatea.
În parcursul lui, Transfăgărășanul trece peste 830 de podețe și 27 de viaducte, și are câteva recorduri pentru România, respectiv, cel mai lung tunel, de 887 de metri lungime, 4,4 metri înălțime, 6 metri lățime, pentru calea de rulare și trotuar de 1 metru, de la Capra- Lacul Bâlea.
Cam astea au fost datele pur tehnice privind drumul DN 7C, vă dați seama că nu le știu pe de-a rostul, nu-s eu atât de deștept, plus că neuronul meu este veșnic marcat de sforțarea de a spune cum mă cheamă, corect, din doar trei încercări. De aceea, în liceu, profesorul meu de matematică spunea despre mine că ”De departe zici că-i prost, da' când te-apropii, te convingi!” și viața nu mi-a dat niciun motiv să spun că s-a înșelat!
Călătoria peste Transfăgărășan este o excursie în sine, un eveniment, cred că pot spune asta fără teama de-a greși. Gândiți-vă că până și urâciosul de Jeremy Clarkson, cel ce nu prea iubește românii, a rămas uluit de acest drum! Acuma, însă, de la afirmația că ar fi cel mai frumos din lume, e bine să fim rezonabili și să ne mulțumim cu faptul că este unul dintre cele mai... nu chiar primul, mă gândesc că cei de prin Bolivia sau prin China, au drumuri măcar la fel de frumoase, zic!
Am plecat pe Transfăgărășan din Curtea de Argeș, după ce ne-am oprit, mai întâi, la Mănăstirea lui Neagoe Basarab, zidită de Meșterul Manole, un tip cam misogin, dacă este să recunoaștem, deși, mulți bărbați spun că a găsit cel mai bine rolul femeii în construcții. Normal că ne-am uitat, îndelung, la locul din peretele sudic, unde se spune că ar fi zidită Ana.
De la Curtea de Argeș am urcat apoi spre Lacul și Barajul Vidraru. Drumul era bine asfaltat, nu a ridicat nicio problemă. Nu, nu ne-am oprit la Cetatea Poienari, cele 1480 de trepte ce trebuiesc urcate ne-au speriat!
Lacul Vidraru este unul dintre marile lacuri de acumulare, construit pe râul Argeș în anul 1965. Acumularea de apă a dus la inundarea satului Cumpăna și se spune că, atunci când nivelul apei este scăzut, se poate vedea crucea din turla bisericii. Așa o fi, eu n-am văzut, atunci când am fost, nicio turlă sau cruce. În schimb, l-am văzut pe Omul din Tinichea, ăla de se joacă cu fulgerele și am și urcat, la el acasă, să ne facem poze.
Apoi, hopa sus, în mașinile de ne au și, talpă, până la platou, la Cabana Capra. Drumul este foarte frumos, ne oprim cât de des ne dă voie traficul și mai facem câte-o poză, așa, de-aducere aminte a trecerii noastre pe aceste locuri.
Ajuns la Cabana Capra, găsit, cu greu, loc de pus corturi, chiar pe platoul de lângă cabană, după ce am cerut voie celor de la SALVAMONT.
A doua zi, continuat drumul, urcat la Cascada Capra, făcut poze, alintat, apoi, mai departe, trecut celebrul tunel și ajuns la Bâlea Lac.
Lungă haltă aici, mers la cabana de pe lac, mâncat, apoi plimbat pe drum, pe lângă lungul șir de tarabe cu de toate!
Porțiunea de drum spre Bâlea Cascadă este la fel de frumoasă, vezi drumul cum șerpuiește și chiar rămâi impresionat de volumul de muncă depus pentru realizarea acestui drum.
Haltă la Bâlea Cascadă, plimbat și pe aicea, trecut pârâul, prin fața Stației de Telecabină, mers în pădure, respirat aer curat și apoi, plecat spre Cârțișoara. Practic, Transfăgărășanul se cam termină, când ajungi în șoseaua spre Sibiu sau, mă rog, Brașov, pe fundal se profilează munții și ai un fior, știind că de-acolo cobori.
Dacă recomand Transfăgărășanul, ca excursie în sine? Da, absolut, da! Merită mai mult decât simpla trecere cu mașina, dintr-o parte, în alta.
Îmi pare rău că acest review nu poate transmite emoția pe care o resimt eu, atunci când trec pe aici, dar, ce vreți, nu-s vreun Sadoveanu să pot transmite emoții literare.
De aceea închei tot c-un banc, luăm la viața la mișto, nu?
Pe un șantier in România:
– Dom'inginer, mi s-a rupt lopata, ce să fac?
– Eh, na, și tu acuma... sprijină-te de betonieră că nu mai avem lopeți!
Haidi, pa!
PS Rog webmaster : https://www.youtube.com/watch?v=8uKIwCTtmH8
Trimis de Yersinia Pestis in 10.12.16 19:41:11
14 ecouri scrise, până acum, la acest articol
NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (Yersinia Pestis); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo.ro („AFA”) sau ale administratorilor.
ECOURI la acest articol
14 ecouri scrise, până acum, la acest articol
Ilustrația muzicală sau video-muzicală indicată a fost atașată articolului (vezi sus, imediat sub titlu).
Rog așteptați...
@Yersinia pestis:
Cred ca a fost clarvazator inginerul ala, betoniere cata frunza si iarba azi, lopetile sunt piese de muzeu.
Prima data am fost in zona - eram precum zicea proful tau - dupa cam 1 an cred de cand nu reusisera sa inchida o vana si apa a facut prapad, imi amintesc discutiile dintre "ai batrani" despre ce ar insemna sa se sparga barajul.
A treia oara cand am fost, am stat o noapte la Capra la cabana si a doua zi, pe o vreme cainoasa de vara, abia la pranz ne-au lasat sa trecem spre ardeleni. O singura data l-am prins insorit pe tot traseul.
@elviramvio: în anul 2012 am prins o vreme când, de la Capra până la tunel nu am văzut nimic, abia vedeam stopurile mașinii din față. Dincolo de tunel, surpriză, era senin!
Dar, știi ceva, și-așa este frumos Transfăgărășanul!
De asta spun că trecerea lui este un eveniment în sine dar nici nu poți transmite cine știe ce emoții când vorbești despre așa ceva!
@Yersinia pestis: Am fost p'acolo de câteva ori și indiferent de cum este vremea drumul este spectaculos.
Dar de fiecare dată ne aducem aminte de o aventură de un 1 Mai. Am plecat la drum cu prietenii olteni, două mașini și ne-am rătăcit, da așa este. Se circula până la Cabana Capra mai departe era zăpadă. Nu aveam semnal la telefon. Am reușit să ne adunăm cu toții la Piscul Negru, seara pe la 11. Aici am găsit un apartament unde am rămas peste noapte.
Ne amuzam de fiecare dată când ne aducem aminte.
O zi frumoasă.
Toate cele bune.
Sper ca poza 03 n-are legatura cu bancu' de la inceput. Ca altfel n-are rost sa mai vin pe acolo. Ruine sunt si-n Grecia.
@ANILU: după cum spuneam, drumul este o excursie în sine. Ca fiecare ieșire, peripețiile ne ajtă să fixăm amintirile, căpătăm ancore cât mai stabile în trecut. Plus ca trecerea timpului estompează amintirile neplăcute și rămânem cu hazul și distracția. De aceea ieșim la vot, ciclic! ????
Să aveți o duminică frumoasă, abia după ora 21,00 se anunță exit-pollurile!
@Radu Tudoran: De fapt, la cât timp a stat în reconstrucție, mai degrabă "se lovește" cu cel de-al doilea banc!
Și, ține cont, e vorba de biserică, organizație care nu prea acceptă întârzierile. 
@Yersinia pestis: Ei, na! Acceptă, că-i răbdătoare 
Să știi că mie mi-ai transmis emoții! L-am vizitat în 1977, anul cutremurului. Aveam 11 ani și mergeam cu tata și cu vechea Dacie 1300 (Paloma, că era alb 13) în circuit prin țară. Doar că invers, dinspre Cârțișoare spre Curtea de Argeș. NU se asfalta. Doar că, la intrare în Curtea de Argeș, după ce-am vizitat Mânăstirea, am avut accident nasol (noi n-am pățit mare lucru, doar Paloma avea o aripă ruptă) și-atunci, tata a hotărât s-ajungem acasă la Brăila pe A1. Și eu am poze, alb-negru, acasă la Omul-de-Tinichea! Deci, AmFostAcolo!
@Yersinia pestis: Am traversat și noi Transfăgărășanul tot în august 2015 ultima dată. Ne propusesem să ajungem și anul acesta, însă nu am mai reușit acest lucru. Cu atât mai mult mi-a făcut plăcere să lecturez articolul tău și să privesc pozele (le-am căutat și pe cele făcute de mine și le-am luat iarăși la rând). Nici noi nu ne-am încumetat să urcăm la Poienari, îl aveam și pe cel mic cu noi, plus că era după-amiază când am trecut pe acolo.
Îmi place că v-ați cazat la cort peste noapte la o altitudine mare și am o curiozitate: Este foarte frig peste noapte și dimineața? Te întreb pentru că la anul ne-ar tenta să rămânem și cu băiatul pentru o noapte la cort pe Transfăgărășan (juniorul va avea 7 ani și câteva luni vara viitoare). Bineînțeles că vom fi cu ochii pe prognozele meteo, pentru a avea șanse mai mari de vreme bună.
@Crazy_Mouse: Nu are cum să-ți fie frig, aveam vin și țuică la noi cât încape!!! 
În rest, ținând cont de faptul că e deschis între 1 iunie-1 octombrie, lunile considferate mai călduroase, depinde și de norocul meteo al fiecăruia. Oricum, găsești cazare la cabană, dar, la munte e mai cool la cort!
@pap-1 (pap-one, recte ”papone”), bravo, frate, mi-ai stricat golaverajul! 
Îmi pare rău să văz că incognito-ul tău n-a rezistat, de fiecare dată când am vrut să te adaug la ”prieteni” am văz't că erai surghiunit. Sorry for you!
Acuma, sincer, ce Doamne-iartă-mă poți să scrii despre o șosea?! După cum am spus, pentru mine, TF este un obiectiv în sine, dar, asta e părerea mea! Alții n-or fi așa de încântați. Am cazul unui fost coleg de serviciu, care, auzindu-ne în birou vorbind despre TF ne-a cerut detalii :cum se ajunge, ce se poate vedea, mă rog, tot ceea ce întrebi în asemenea cazuri. A plecat și, în ziua în care trebuia să fie pe TF unul dintre noi l-a sunat și l-a întrebat dacă-i place ? Omul ne-a dezarmat, efectiv, a zis că a trecut peste TF și nu i-a plăcut nimic, plus că era ceață și n-a coborât nicăieri, a condus și a ajuns la Curtea de Argeș. Mai era și nemulțumit că a consumat benzina degeaba! După cum spuneam, fiecare cu părerea lui!
Altfel, respect votul tău, nu-l contest, neam! Dar, te asigur că niciodată n-am scris la mișto, nu aș putea face asta, măcar din respect pentru cei ce-și pierd din timpul lor pentru a-mi citi textele. Am și spus, nu pretind că sunt vreun Sadoveanu, de aici și eventualele texte anoste, iar informația turistică este câtă pot și eu s-o înțeleg și s-o transmit .
@Zoazore: Ai mei n-au avut mașină, mergeam cu trenul, că tata avea permis. Cum pe TF nu merge niciun tren, n-AM FOST ACOLO!
Ulterior, din 1990 am avut mașina noastră, a mea și-a Adrianei. Țin minte că primul drum pe TF l-am făcut în 1991 și Dacia mea se opintea rău de tot, ori nu aveam eu îndemânarea. Apoi am tot schimbat mașini, acum e a opta sau a noua. Cu excepția celei de-o am în prezent, cu toate celelalte am urcat TF și, cu două din ele, și Transalpina. Nah, m-am și lăudat de câte mașini am avut eu!
@Yersinia pestis:Anul acesta, în luna septembrie, am traversat şoseaua transalpină Transfăgărăşan (Transfăgărăşean?) pentru a patra oară. De obicei nu prea obişnuiesc să mă întorc în locurile în care am mai fost, dar aici este cu totul altceva.
Sper să găsesc timpul necesar să-mi postez impresiile legate de un traseu de excepţie: Sâmbâta de Sus, Transfăgărăşan (nu prin DN1)), Curtea de Argeş, Transalpina, Sibiu.
- Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul review-ului de mai sus
- Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine butonul de mai jos ADAUGĂ IMPRESII NOI
- Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație:
in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o
ÎNTREBARE NOUĂ
(întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
- Aug.2023 Pe Transfăgărășan, din nou — scris în 21.08.23 de iulianic din BUCURESTI - RECOMANDĂ
- Oct.2022 Transfăgărășanul - așa cum l-am văzut eu — scris în 26.11.22 de iulianic din BUCURESTI - RECOMANDĂ
- Jul.2022 Transfăgărășan — scris în 25.07.22 de A Mihai din BUCUREșTI - RECOMANDĂ
- Oct.2021 Pe Transfăgărășan, în prag de iarnă — scris în 18.10.21 de ⭐ValentinB_88⭐ din BUCUREșTI - RECOMANDĂ
- Jun.2021 Transfăgărășan — scris în 09.12.21 de Mioritik din BUCUREșTI - RECOMANDĂ
- Jul.2020 O noapte la cort pe Transfăgărășan — scris în 21.08.20 de Floryn81 din RâMNICU SăRAT - RECOMANDĂ
- Aug.2019 Drumul pe Transfagarasan — scris în 26.08.19 de calatorul din BUCURESTI - RECOMANDĂ
- SOCIALs
AmFostAcolo® este marcă înregistrată