Terasa-debarcader de la Posada Vidraru

TIPĂREȘTE

În speranţa că ar mai putea interesa pe cineva, înainte ca weekend-urile cu vreme frumoasă să ia sfârşit, voi prezenta o locaţie care - pe bună dreptate - şi-a făcut un loc special pe lista preferinţelor noastre.

N-am mai fost de ani buni la Vidraru. Pentru că vara toridă a acestui an ne-a alungat de multe ori din casă, căutând răcoarea munţilor, într-un sfârşit de săptămână din iulie am revenit la barajul şi Lacul Vidraru.

La începutul Transfăgărăşanului, cam la 200 m de Barajul Vidraru, într-o curbă, în mintea mea rămăsese întipărită Casa Argeşeană, un loc rustic în care făceam popas de fiecare dată când ajungeam la Vidraru. Casa Argeşeană oferea o clipă de răgaz, iar pentru cei ce doreau, posibilitatea de a servi o masă bună înainte de a se avânta pe unul dintre cele mai spectaculoase şi mai înalte drumuri ale României.

De astă dată, revenind la Barajul Vidraru, am avut surpriza ca în locul Casei Argeşene care încă mai dăinuia în mintea mea, să găsim un hotel frumuşel, cu balconaşe împodobite cu flori, cu un lobby generos şi cu o terasă minunată, cu vedere înspre lac. Nu voi face referiri la Hotel Posada Vidraru ca locaţie de cazare pentru că noi nu am fost cazaţi acolo.

Căutând un loc în care să parcăm maşina, pentru că proximitatea barajului era cu neputinţă de abordat, am ajuns lângă Hotel Posada Vidraru şi târgul cu produse tradiţionale şi suveniruri aflat vis-à-vis. Hotărâtă să revăd barajul parcurgându-l pietonal şi să urc din nou la statuia lui Prometeu, mi-am lăsat soţul lângă maşină îndeletnicindu-se cu o ţigară. După urcuşul la Cetatea Poienari, am înţeles că nu mai era dornic de încă un efort pentru a revedea monumentul electricităţii. Când m-am întors, l-am găsit documentat în privinţa Hotelului Posada Vidraru deschis în decembrie 2010, cel care a luat locul vestitului Popas Casa Argeşeană. Totodată m-a informat că restaurantul hotelului - destul de încăpător, cu ferestre mari oferind în orice anotimp frumoase privelişti - era concurat la acea oră de o terasă cu mult mai mică, umbrită, aflată într-un decor de neuitat.

N-am stat o clipă la gânduri atunci când a propus să luăm o mică gustare şi o bere - fără alcool (încă mai aveam de condus). Mititei (4 lei/buc.) cu muştar, cartofi prăjiţi (4 lei/porţia), pâine (0,3 lei/felia) udate din belşug cu bere Golden Brau (6 lei/sticla) şi urmate de papanaşi - preferaţii mei - (14 lei/porţia), iată ce am servit noi la Terasa-debarcader de la Hotel Posada Vidraru. Cei dornici de un prânz adevărat, puteau comanda ciorbe, fripturi cu garnituri şi salate asortate, precum şi alte preparate pe care nu le-am reţinut.

După efortul zilei şi după aglomeraţia de la baraj, m-am simţit foarte bine în această oază de linişte şi de relaxare, în decorul de o frumuseţe captivantă a Lacului Vidraru şi a Munţilor Făgăraş.

De aici, cu plecare de la debarcaderul propriu, cu vaporaşe sau cu catamaranul, se pot face plimbări pe lac. Informaţii privind programul şi tarifele (15 lei/pers. adulţii şi 10 lei/pers. copiii), precum şi biletele, se pot obţine de la recepţia hotelului. Am aflat că se pot face şi plimbări (mai scurte şi probabil mai ieftine) cu plecare de la un alt debarcader ceva mai apropiat de baraj.

Pentru a ajunge la debarcaderul Hotelului Posada Vidraru, se trece pe lângă locul de joacă pentru copii (îngrădit şi posibil de supravegheat de părinţii aflaţi la terasă), apoi se coboară pe o alee în trepte, cu balustradă, până la apa lacului. Nu trebuie să uit a menţiona foişoarele construite în totalitate din lemn, neştirbind cu nimic frumuseţea peisajului, unde cei obosiţi pot poposi o clipă. Măsuţe tot de lemn sau simple buturugi oferă posibilitatea servirii în tihnă a unei gustări. Asta dacă v-aţi adus de acasă.

---

VIZUALIZĂRI: 5413 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI