Pastele Cailor la Targoviste

TIPĂREȘTE

Dragi prieteni,

La inceputul primaverii am participat la un eveniment mai putin cunoscut: Pastele Cailor, obicei bulgaresc stravechi, pastrat in comunitatea de aproximativ 2000 de bulgari din Targoviste.

Fotografiile aici, iar povestea lor mai jos:

Cu totii am auzit de expresia: ”la Pastele cailor” dar acum pot spune ca am si participat la unul! Intalnirea a fost anuntata pentru sambata, 7 martie 2009, la ora 05. 15, in Gara de Nord din Bucuresti. Urma sa ajungem la Targoviste unde, in cartierul Matei Voievod, urma sa aiba loc Tudorita sau Pastele Cailor.

Ora matinala nu a descurajat participantii, asa ca in gara ne-am strans vreo 40 de persoane. Trenul personal era deja garat asa ca urcam cu toti si reusim sa ocupam aproape un vagon. Ne lasam bagajele prin compartimente si deja se trag primele cadre. Peste vreo 2 ore urma sa “debarcam” in gara din Targoviste.

Vremea parea ca nu tine cu noi: nori plumburii, stropi de ploaie…cei care sperau sa vada culorile rasaritului nu au avut nici macar o sansa. Totusi, optimistii au banuit ca soarele rasarea cu o viteza mai mica decat cea cu care mergea trenul si pentru ca eram mai rapizi decat soarele, nu aveam cum sa-l vedem. Buuuun, era clar ca toata lumea era gata de distractie.

Trenul mergea ca melcul printre campii, a trecut pe sub un pod…Toata lumea era pe hol, la poze: ne faceam fotografii unii altora, mai pozam garile prin care treceam…. La un moment dat, se aude galagie la unul dintre capetele vagonului: era controlorul de bilete, “nasul” adica. Tipa cat il tinea gura ca el cheama politia feroviara, ca n-avem voie sa filmam in tren (cam 90% dintre noi aveau aparate DSLR…asa ca probabil ii viza pe cei cu Nikon D90 sau compacte, pentru ca celelalte oricum nu filmeaza), ca ce-i cu circul asta, sa intram in compartimente si sa inchidem geamurile si usile.

Bineinteles, toata lumea s-a pus pe ras…Eram ca la scoala, cu diriga: ne miscam in compartimente, dar ne umflasem obrajii de ras. Si cand venea controlorul, ne gasea pe fiecare la locul lui, cu biletul in mana. De fapt, cred ca asta l-a si infuriat: aveam bilete…mai putina spaga pentru el.

Cert este ca cei 8 lei cat a costat biletul de tren la personal pana la Targoviste au meritat: am avut un spectacol pe cinste!

Si apoi au urmat povestile cu experiente amuzante din tren: unul dintre noi povestea cum pe vremea studentiei mergea la munte cu colegii, cu personalul, fara bilete. Si odata au strans bani sa dea spaga la controlor. Bun, au strans de-o bancnota cu mai multe zerouri. Si vine nasul:

- Biletele la control! zice. Unul dintre baieti ii intinde bancnota. Nasul o ia, se uita la ea, si cum le sta in obicei sa faca pe smecherii, intreaba:

- Mai baieti, ce bilet e asta? ! Raspunsul nu intarzie sa vina:

- De banca! (Aluzie la faptul ca banilor li se mai spunea si “bilete de banca”).

Un altul din grupul nostru ne povesteste si el: mergea tot spre munte, cu un grup de fotografi. Vine controlorul, le vede bagajele, rucsacii…probabil e sigur in sinea lui ca va scoate o spaga bunicica, asa ca intreaba:

- Domnii…... e studenti? Si i se raspunde:

- Mai rau: domnii are bilete!

Bietul nas, a dat in balbaiala, ca dupa ce controleaza biletele zice:

- Multumesc foarte important!

Si povestile continua…. pana cand ajungem in gara din Targoviste. Case frumoase, unele dintre ele cu vechea arhitectura renovate, fac racoarea diminetii sa nu mai fie simtita de nimeni.

Pornim pe jos catre centrul orasului, unde fotografiem Mitropolia din Targoviste, extraordinar de frumoasa in lumina diminetii.

In 1518 Neagoe Basarab, cerand dezlegarea mitropolitului Nifon, incepe zidirea mitropoliei din Targoviste. Constructia a fost terminata in 1537 in timpul lui Radu Paisie, urmasul lui Neagoe Basarab. Tot acesta o acopera cu tabla de plumb si o zugraveste. Unii istorici considera ca biserica dateaza din timpul lui Radu cel Mare (1495-1508) si ca a fost marita de Neagoe Basarab prin adaugarea pridvorului deschis pe 3 laturi si sustinut de 12 coloane. Aceasta biserica ramane mitropolia tarii din 1520 si pana in 1688 cand se muta la Bucuresti sub domnia lui Radu Leon. Matei Basarab (1632 - 1654), infiinteaza in cladirile mitropoliei Targoviste o tipografie pentru carti in grai romanesc.

Despre minunata biserica, cronica tarii spune ca privind-o se satura ochii tuturor de vederea ei, iar Paul de Alep o descrie ca fiind cea mai mare biserica ce s-a construit pana la acea epoca si mai tarziu in Tara Romaneasca. Sub Constantin Brancoveanu (1688 - 1714) mitropolitul Teodosie a restaurat intreaga cladire, iar mitropolitul Antim Ivireanul reinfiinteaza in cladirile ei vechea tipografie in care se tiparesc carti de slujba si invatatura ortodoxa. Sculptura in lemn a catapetesmei este bogata si aurita. Pictura executata in 1927 de D. Belizarie in stil bizantin pe fond aurit ramane o lucrare de mare valoare a vremii noastre. Din fosta mitropolie se mai pastreaza o icoana de argint aurit cu capul Maicii Domnului si un epitaf din 1828 lucrat in plus rosu cu matase si fir.

Urmatoarea oprire este la o cofetarie, pentru re-alimentare si trezire la o ceasca de cafea.

De aici mergem in cartierul de bulgari Matei Voievod. Aici se va desfasura sarbatoarea Tudorita sau Pastele Cailor.

Programul este bine stabilit: in acordurile muzicii populare bulgaresti aflam ca se va incepe cu inscrierea atelajelor la un concurs de frumusete si abilitati cabaline, apoi se va porni catre biserica unde va avea loc slujba de sfintire a oamenilor si cailor, dupa care se va desfasura concursul propriu-zis: defilarea atelajelor prin fata publicului si a juriului, si premierea cu hamuri, bice si altele asemenea.

Catre biserica pornim cu totii, in carute: asa ne asiguram ca vom fi sanatosi tot anul, conform traditiei bulgaresti. Avem parte de o goana cu multe hurducaturi si ajungem la biserica intr-o caruta trasa de caii Cazac si Breazu: caii sunt alaturi de caii putere ai masinilor! Slujba de sfintire are loc labiserica Sf. Nifon, caii sunt botezati si batranele satului vin cu cosurile pline cu painici. Acestea se numesc konceta si sunt date de pomana oamenilor care o impart cu caii lor, in mod egal.

Astfel este asigurata sanatatea cailor si a stapanilor lor, belsugul recoltelor si bunastarea intregii comunitati. Tudorita sau Pastele Cailor marcheaza si inceputul muncilor agricole de primavara, dar si stransa legatura dintre om si ajutorul sau de nadejde, calul. Este un obicei de sute de ani, din Bulgaria, si care spune ca obligatoriu gradinarul trebuie sa sfinteasca la biserica din comunitate indestructibila legatura dintre om si cal. Are loc in fiecare an, de sfantul Toader, in prima sambata din Postul Pastelui.

Impreuna cu bulgarii din cartier, ne indreptam apoi spre locul de desfasurare a intrecerii. Caii sunt din ce in ce mai nervosa, se ridica in doua picioare, bat pamantul cu copitele si par gata de spectacol. Au participat la concurs 15 atelaje, cu cai frumosi, imposibil de departajat de un ochi ne-experimentat. Pana la urma este ales un castigator, dupa o proba de baraj.

Fotografiem cai, calareti si carutasi, fiecare din unghiuri cat mai dificile, dar efortul este bine meritat! Imaginile sunt extraordinar de reusite! Intram si in curtea unei familii de bulgari, in care indeletnicirea principala era impletitul cosurilor de nuiele.

Pornim apoi pe jos catre Curtea Domneasca din Targoviste.

In drum ne abatem pe la complexul manastirii Stelea ce cuprinde:

- O biserică din veacul al XIV-lea, alta din veacul al XV-lea, un turn-clopotniţă, toate aflate în zona sudică a mănăstirii;

- Mănăstirea ridicată în a doua jumătate a veacului al XVI-lea de negustorul Stelea, menţionată în 1582 de un hrisov prin care Mihnea Turcitul întărea o danie făcută mănăstirii şi, mai apoi, de documentele din 1614, 1617 şi 1623;

- Mănăstirea cu biserica din veacul al XVII-lea ridicată de Vasile Lupu, domnul Moldovei.

Impresionante sunt cele doua turle ale manastirii, frumos impodobite.

Paul de Alep, în însemnările sale, compară Târgovişte (ca mărime), cu Alepul sau Damascul, iar dintre numeroasele ei biserici şi mănăstiri, consideră că cea a lui Vasile Vodă este cea mai frumoasă: "Ea poartă numele Învierii Domnului, dar muntenii o numesc Mănăstirea Stelea. E mare şi îngrădită cu un zid de piatră… Biserica e măreaţă şi înaltă, având două elegante turle cu mai multe cruci, pentru a căror poleire s-a cheltuit, se zice, şapte sute taleri veneţieni. Iconostasul, de artă rusă, este minunat şi are trei uşi". Interiorul este in renovare, insa exteriorul este deosebit de frumos!

Pe strazile Targovistei facem fotografii, pana ajungem la Curtea Domneasca.

Urcam bineinteles in Turnul Chindiei, unde este organizata expozitia "Vlad Tepes-Dracula. Legenda si adevar istoric".

Prima marturie documentara asupra fostei capitale a Tarii Romanesti, Targoviste, dateaza din 1396 si se gaseste in jurnalul de calatorie al lui Johann Schiltberger, participant la batalia de la Nicopole. Nucleul Curtii Domnesti a fost construit in timpul voievodului Mircea cel Batran, fiind alcatuit dintr-un complex de constructii destinate locuirii familiei domnitoare, a demnitarilor Curtii si a slujitorilor acestora.

Turnul Chindiei este un turn construit în secolul al XV-lea, în Târgovişte, care face parte din ansamblul de monumente Curtea Domnească. Turnul a fost construit de către domnitorul Vlad Ţepeş, în timpul celei de-a doua sa domnii, iniţial pentru scopuri militare, clădirea servind drept punct de pază, foişor de foc, dar şi pentru stocarea tezaurului. Actualmente clădirea măsoară 27 de metri în înălţime şi 9 metri în diametru. Între anii 1847 şi 1851 turnul a fost complet restaurat de către domnitorul Gheorghe Bibescu, forma actuală datorându-se acestuia, inclusiv înălţarea sa cu circa 5 metri faţă de construcţia iniţială.

Zarim curcubeul dar si intregul oras.

Apoi, e timpul sa ne intoarcem la gara: drumul spre Bucuresti il parcurgem cu Sageata Albastra; insa intervalul de timp in care ajungem in Bucuresti este acelasi ca la trenul personal... stationeaza intr-o gara...

Si aceasta a fost povestea despre o excursie foto, noi locuri descoperite, noi oameni cunoscuti, noi prietenii...

Cristina si Cristin

---

VIZUALIZĂRI: 3485 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI