Liniște și relaxare

TIPĂREȘTE

Din dorința de a ne rupe de rutina zilnică, am ales să petrecem un sfârșit de săptămână liniștit într-un loc unde nu am mai fost. Astfel am ajuns la Sovata pentru prima oară (cu siguranță nu și ultima).

Am descoperit, cu încântarea turistului care vizitează prima dată un loc, o stațiune cochetă, îngrijită, plină de flori. Fiind week-end, era plin de lume, dar există numeroase posibilități de a evita aglomerația pentru doritorii de liniște : plimbări pe traseele amenajate pe lângă lacuri sau prin pădure.

Ne-am cazat la hotelul Hefaistos, după o informare prealabilă pe internet. Recenziile (foarte puține) pe care le-am găsit conțineau aceleași nemulțumiri legate de aspectul învechit al hotelului, mobilier de pe vremuri... Am ales hotelul din mai multe considerente, între care prețul rezonabil (100 lei camera pe noapte) nu a fost cel mai important. Pe primul loc în alegerea cazării a fost poziționarea hotelului, retras, departe de forfota străzii, de zgomotul mașinilor. Ca și celelalte hoteluri construite în perioada comunistă, și acesta este așezat mai sus față de stațiune, permițând o vedere extraordinară. Pensiunile sunt mai toate înghesuite la stradă, lângă terase. Cu toate astea, au prețuri destul de piperate, justificate probabil de facilitățile pe care le oferă (mobilier nou, în foarte multe culori, grătar în curte etc.). Oricum erau pline. Chestiune de gusturi și de priorități!

Revenind la hotel, rezervarea am făcut-o cu o zi înainte, comunicarea cu personalul a fost eficientă iar la sosire am fost întâmpinați politicos și cazați rapid. Am primit camera la etajul 6, spre încântarea mea, căci dacă peisaj de la balcon nu e... nimic nu e! Camera arăta bine, mobilier simplu, pat comod, foarte curat totul iar balconul micuț ne-a dezvăluit o priveliște minunată. Baia strălucea de curățenie, într-adevăr nu era uscător de păr, dușul avea perdea, dar e normal, fiind hotel de două stele.

În cele două zile petrecute la Sovata am explorat stațiunea descoperind locuri minunate, în care liniștea e străbătută doar de murmurul apelor și de uimitoare concerte păsărești. Și ochiul e răsfățat cu peisaje de basm: lacurile cu ape verzi sau aurii, trunchiurile vechi acoperite de mușchi, ”munții” de sare. Peste tot sunt poteci amenajate, podețe, cărări, din fericire făcute cu bun gust, integrându-se fericit în peisaj.

Am mâncat la restaurantul ”Ciuperca mică” unde am găsit un loc minunat amenajat, pe malul lacului ”Ursu”, un meniu interesant și multă amabilitate din partea ospătarilor. Am încercat o singură dată să schimbăm, mergând la ”Dracula”, dar nu ne-a plăcut nici atmosfera, nici mâncarea.

Mult prea scurta vacanță am încheiat-o cu gândul că vom reveni neapărat pentru mai mult timp.

---

VIZUALIZĂRI: 3015 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI