GRAD SATISFACȚIE
NOTARE MEDIE REZULTATĂ
O dată-n viaţă… să ajungi în Sighişoara
ANTE SCRIPTUM
Pentru că mai deunăzi am descoperit că sunt persoane care încă nu au fost la Sighişoara (mi se pare ciudat acum, fiindcă am văzut-o, să găsesc cunoştinţe care nu au vizitat-o, aşa că îi încurajez să o facă), m-am hotărât să adaug şi eu un comentariu pe lângă multele care există pe acest site despre mirajul acestei frumoase părţi a Transilvaniei. Poate întâmplător se va găsi cineva care să citească şi să simtă un imbold de a ajunge acolo cu garanţia că sigur nu va regreta.
Sighişoara a fost dintotdeauna oraşul pe care mi-am dorit să-l văd. De la festivalurile medievale pe care le găzduieşte - deja celebre -, arhitectura deosebită dintre zidurile istorice ale cetăţii şi nu numai, şi până la oamenii primitori şi mâncarea incredibil de gustoasă, totul m-a atras la această perlă a Transilvaniei, a României sau a Europei, aş putea spune.
Înainte de a hotărî să petrecem aici revelionul (vezi impresii), am hotărât să verificăm realitatea. Mai presus de toate aştepările!
Era prima vizită, aşa că ardeam de nerăbdare să vedem cetatea. Deşi am ajuns la Sighişoara în toamnă, prin octombrie, vremea a ţinut cu noi: cald, soare, iar lumina care se reflecta din acoperişurile roşii învăluia cetatea şi ne simţeam parcă transportaţi în trecut din momentul în care am păşit pe primele trepte.
Mă aşteptam la domniţe cu rochii viu colorate, la cavaleri în armuri strălucitoare. În piaţa cetăţii am revenit cu picioarele pe pământ: domniţe şi cavaleri, dar în cele mai moderne veşminte, magazine de antichităţi şi suveniruri, terase şi o estradă de unde se răspândeau peste tot sunete foarte plăcute. Concert de jazz în aer liber, care ne-a făcut să începem cu o pauză pentru a asculta muzica. Aşa că ne-am aşezat la una dintre terase şi am petrecut acolo vreo 30 de minute. Până când am înţeles că trebuie să o luăm din loc dacă vrem să mai vedem ceva pe lumină. Atmosfera te-ar fi ţinut pe loc, dar trecutul ne chema la el, ca o sirenă.
Am pornit de la Turnul cu Ceas. Un obiectiv care nu trebuie ratat, dacă vrei să afli mai multe despre Sighişoara. Clădirea veche, din secolul al XIV-lea, adăposteşte Muzeul de Istorie. Amenajat pe mai multe etaje, aici găseşti pagini vizuale din vechime. Macheta cetăţii, chiar la parter, îţi oferă o privire de ansamblu despre aşezare, aşa cum arăta ea acum mai bine de 250 ani.
Pe măsură ce urci pe scara în spirală (110 trepte), se aştern în faţa ta obiecte de ceramică din epoca bronzului, obiecte medicale sau farmaceutice, mobilier din diferite etape istorice care te impresionează prin delicateţe şi frumuseţea stilului în care sunt lucrate. Minunat de frumoase sunt vitraliile, una dintre ele reprezentând stema Sighişoarei.
Sala Breslelor, situată la etajul al patrulea, are o expoziţie cuprinzând unelte şi produse meşteşugăreşti ale breselor din cetate: fierari, lăcătuşi, cizmari, croitori, dogari, cojocari, cositorari etc. Toate te fac să îţi aminteşti de faptul că secolul vitezei nu a făcut decât să trimită în beznă unele dintre minunatele îndeletniciri ale oamenilor acestui plai, care dispar încet în negura timpului. Nu prea mai există…
Înconjurat de atâtea vestigii, cu aparatele de fotografiat sau telefoane mobile în mână, nu poţi să nu te întrebi care erau speranţele şi visurile acelor oameni care foloseau toate obiectele la care priveam (şi care te vrăjesc prin inventivitate şi creativitate), şi dacă lor li se părea că au atins culmea civilaţiei şi tehnicii. Cred că pe ei acest secol i-ar fi lăsat muţi de uimire, asta dacă nu cumva ar fi catalogat totul ca şi vrăjitorie şi ar fi pregătit rugul pentru Steve Jobs, Steve Sasson, Martin Cooper sau Philo Farnsworth şi alţi mari inventatori ai secolului trecut şi actual.
Nu vă mai plictisesc cu multe descrieri; sunt alţii care o fac mai bine ca mine. Concluzia e că trebuie să le vezi pe viu.
Trecând pe lângă casa Vlad Dracul aflată chiar în Piaţa Cetăţii (unde se presupune că s-a născut Vlad Ţepeş) şi care cred că este o atracţie pentru turiştii străini aflaţi sub “influenţa malefică” a celebruluii vampir Dracula, ajungi la Muzeul de Istorie (cu Sala Armelor şi Sala torturii ca puncte de atracţie). Nu am să dau detalii, mai bine vă las pe voi să le descoperiţi.
Mai departe, urcând pe străduţele pietruite, înguste, pe lângă pensiuni, restaurante, magazine pline de suveniruri şi antichităţi, ajungi la Scara acoperită, construită din lemn şi piatră. Ia-ţi inima în dinţi şi plămânii la purtător şi urcă cele 175 de trepte care te conduc către Biserica din Deal, construită în stil gotic şi Şcoala din Deal. A fost construită ca să uşureze accesul elevilor în secolul al XVII-lea, de aceea i se mai spune şi “Scara Şcolarilor”, doar că la timpul original avea cam 300 de trepte. Mă gândesc că pe vremea aceea nu mai aveau nevoie de săli de fitness, antrenamente. Era suficient (pentru mine cel puţin!) să urci şi să cobori de câteva ori prin tunelul căţărător şi erai în plină formă. Una dintre legendele Scării spune că un băiat trebuie să sărute o fată pe care o iubeşte pe fiecare treaptă a scării şi să-i rostească numele fără să greşească. Dacă reuşeşte înseamnă că este băiatul potrivit pentru fată. Am amintit de asta în caz că există domnişoare care vor să pună la încercare răbdarea iubiţilor lor. Este, fără doar şi poate, unul dintre cele mai romantice oraşe.
Ajunşi sus, nu am putut vizita Biserica din Deal pentru că tocmai se terminase programul. După aşa dovadă de forţă (!!!), am admirat-o pe afară şi ne-am continuat drumul către Cimitirul săsesc. Mai frumos decât unele parcuri din Bucureşti. Sălbatic, încremenit, impresionant. Dacă ingori pietrele funerare, mai că te plimbi prin Herăstrău.
Turul cetăţii l-am făcut în fugă la prima vizită.
Am văzut turnurile cetăţii (Turnul Fierarilor, Turnul Cizmarilor, Turnul Croitorilor, Turnul Cojocarilor, Măcelarilor, Frânghierilor, Turnul Cositorarilor şi Turnul Tăbăcarilor nu ştiu dacă toate pot fi admirate şi în interior – când am fost noi nu se putea), străjuind colţurile şi intrările, fiecare cu tainele şi frumuseţile lui.
Experienţa a fost mai frumoasă şi inedită alături de toboşar în decembrie, aşa că v-o recomand cu drag. Ger, soare, zîmbete, distileria unui producător local - Pivniţa lui Teo unde poţi să te răsfeţi cu câteva produse 100% româneşti şi naturale: ţuică fiartă de prună, un lichior de fructe de pădure absolut delicios, care vin ca o alinare la finalul acestui periplu minunat, presărat de nelipsitele “Facem să fie bine! ” şi “Am spus! ” care te însoţesc, alături de bătăile tobei şi de explicaţiile pitorescului personaj despre toate obiectivele mai sus menţionate.
Asta a fost… Amintiri, fantezii, timp imemorial. Păcat că am ieşit din poveste!!!
POST SCRIPTUM
Concluzia zilei: lasă istoria să te cheme la ea. Alege o perioadă mai liniştită dacă vrei să le vezi pe toate în linişte sau alege luna iulie, vremea Festivalului Medieval, pe care mi-am promis că la un moment dat nu-l voi rata. Sau orice altă perioadă care îţi oferă alte experienţe la fel de minunate (ai de unde alege).
Şi, ca ultimă informaţie, Cetatea Medievală a Sighişoarei va găzdui anul acesta Festivalul Catalanilor (Festa Catalana), festival itinerant care se desfăşoară anual în câte un oraş din Europa. În 2014 e rândul nostru, deci. După Verona în 2013. Suntem într-o companie selectă! Şi suntem mândri!
Trimis de arru in 20.01.14 01:44:39
- Nu a fost singura vizită/vacanţă în SIGHIȘOARA [MS].
11 ecouri scrise, până acum, la acest articol
NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (arru); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo.ro („AFA”) sau ale administratorilor.
ECOURI la acest articol
11 ecouri scrise, până acum, la acest articol
Articolul a "primit" o ilustraţie muzicală sau video-muzicală - vezi mai sus, imediat sub titlu.
Daca autorul preferă o altă melodie sau un alt videoclip, este rugat să ne scrie (aici, ca ecou, ori pe PM)
Si cate trepte ziceai ca sunt? Nu de alta, da' sa stie si maiestrica la ce va fi supus cu proxima ocazie prin Sighisoara... ))
@ariciu: Fey, 100,200 Ce mai conteaza Cine mai sta sa le numere? Da' poate le urcam impreuna
@webmaster13: E foarte buna. E in ton cu ideea articolului Va multumesc!
@ariciu: ce placere iti face, arici drag, sa il supui la cazne pe saracul maiestrica!!!
@arru: Foarte tare legenda cu cele 300 de trepte, nu o ştiam spre ruşinea mea să-i spunem... hedonistă! Îmi plăcu scriptura Doamnă şi îţi adresez felicitaţiuni oneste!
@Milady: Nu ştiu de ce, poate din cauza unei păsărele wi-fi care mi-a şoptit la ceas de taină, dar îţi aminteşti că urcarăm cele 175 de trepte rămase şi nu auzii nica din partea tălică referitor la numele... latin-lover-ului Dvs? Acum nu mai am eu condiţie fizică să le urc, dar putem încerca în sânul blocului nostru, până la etajul prim ori locativ, n'est ce pas?
@danamandache: Dragă Dana... ce te mai bucuri când mă tormentează psihedelic Ariciul, în stilu-i... aricit Va veni şi reţiproca, te asigur, într-un episod titanic viitor. Omagii!
@danamandache: întotdeauna cu cea mai mare plăcere over and over again
@arru: te-ai zărghit cu creierul madam? ce să caut eu să le urc cu tine? mă şi văzui de nebună: hop o treaptă: arru, hop a doua: arru şi tot aşa fără număr, fără număr de la naşu' pantelică...
@le_maitre: of, of, tot pe calea uşoară şi nereumatică. ţi-e mai uşor să mă duci în scara blocului decât în Sighişoara, ha?
@danamandache: Multumesc frumos Am incercat si eu cu o varianta mai romantata, care sper sa placa si sa-i faca pe cei doar interesati sa-si puna intentiile in aplicare.
Desi am vazut Sighisoara doar in toamna si iarna sper ca la vara sa mai fac un tur, de data aceasta si cu prichindica mea. Cred ca scarile vor fi cel mai apreciate
@ariciu: Pai stai nitelus... Da pe consorti ii uitai? Eu zic sa sarim din patru in patru Sa le dam si lor o sansa. Iar de pupaturile alea... mai cu perdeluta, va rog, ca poate unii "e timizi"
@le_maitre: Ma inclin, maestre, mai abitir ca Andi Moisescu ) O sa-ti fac un rezumat si la vara, mai cu verdeata, poate-poate te-o convinge ca e loc si de un arici pe acolo
- Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul review-ului de mai sus
- Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine butonul de mai jos ADAUGĂ IMPRESII NOI
- Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație:
in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o
ÎNTREBARE NOUĂ
(întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
- Jul.2024 Sighișoara medievală: o frumusețe! — scris în 28.08.24 de Carmen Ion din BUCUREșTI - RECOMANDĂ
- Sep.2023 Domeniul Dracula Daneș — scris în 05.10.23 de nelu73 din AGNITA SIBIU - RECOMANDĂ
- Aug.2022 La pas prin Sighișoara — scris în 19.08.22 de iulianic din BUCURESTI - RECOMANDĂ
- Apr.2022 Herman Oberth, Concordia și coloratele case săsești — scris în 16.01.23 de Mioritik din BUCUREșTI - RECOMANDĂ
- Apr.2022 Biserica din Deal — scris în 04.05.22 de Mioritik din BUCUREșTI - RECOMANDĂ
- Jan.2021 Podisul Tarnavelor - un pic de branza, natura si un strop de vin — scris în 04.04.22 de mecut din PLOIEșTI - RECOMANDĂ
- Sep.2020 Sighișoara – mereu atrăgătoare — scris în 13.11.20 de tata123 🔱 din BUCUREșTI - RECOMANDĂ