Muzeul Brukenthal și mascotele sale

TIPĂREȘTE

Fiecare oraș își are câteva repere de care trebuie să ții cont când vrei să vizitezi ceea ce este mai semnificativ. Sibiul se bucură de multe asemenea repere, dar cel mai important consider că este Muzeul Național Brukenthal. Nu cred că este cineva care să nu fi auzit de acest muzeu. Mulți dintre cititorii site-ului AFA l-au și vizitat.

Muzeul poartă numele baronului Samuel von Brukenthal (1721-1803), sas din mica nobilime transilvăneană, apreciat de împărăteasa Maria Tereza care l-a numit guvernator al Marelui Principat al Transilvaniei, funcție deținută între anii 1777 și 1785. Baronul, reprezentant de seamă al iluminismului, a fost un iubitor și susținător al artelor, fiind posesorul unei valoroase colecții ce cuprindea tablouri, gravuri, numismatică, minerale, cărți rare de medicină, biologie, botanică, colecție adăpostită în palatul care i-a servit drept reședință oficială. Edificiul este o capodoperă a arhitecturii barocului târziu, construit după model vienez. În anul 1790, baronul Samuel von Brukenthal deschide spre vizitare galeria sa de pictură, iar din 1817 va deveni muzeu. Clădirea muzeului domină, chiar dacă nu prin înălțime, Piața Mare din Sibiu. Palatul Brukenthal este sediul Galeriilor de Artă Europeană: pictură transilvăneană din sec. XIV-XVI, pictură germană și austriacă, pictură flamandă și olandeză, pictură italiană, sec. XVI, XVIII, covoare orientale. Curțile interioare ale muzeului găzduiesc Expoziția de ghipsuri, cuprinzând copii în ghips după sculpturi celebre, Cabinetul de stampe și desene, Cabinetul de cartografie, Lapidariul medieval, Biblioteca Brukenthal ce adăpostește manuscrise și cărți rare.

În Casa Albastră, clădire ce datează din 1901 și aflată lângă palat, se află Galeria de Artă Românească și laboratoarele de restaurare.

Am să enumăr doar câteva capodopere ce pot fi văzute în muzeu: ”Omul cu tichie albastră ”de Jan van Eyck, ” Ecce Homo” de Tiziano, ”Cap de copil ”de Veronese, ”Uciderea pruncilor” de Pieter Brueghel Cel Bătrân, ”Femeie în pădure ”de Ion Andreescu, ”Case la Vitre” de Nicoale Grigorescu, ”Garoafe” de Ștefan Luchian, ”Natură statică cu flori ” de Theodor Pallady, ”Cap de fetiță” de Tonitza. Cum am scris, doar căteva nume, ca să vă dați seama de valorile adăpostite de muzeu.

La intrare, se află un magazin de unde se pot cumpăra suveniruri având imprimat chipul lui Brukenthal, ilustrate după tablouri, ciocolata Brukenthal și... acum am ajuns și la a doua parte din titlul review-ului: mascotele muzeului. Antonello și Donatello, căci ei sunt mascotele, sunt doi motani roșcați care, de ceva vreme, fac deliciul vizitatorilor. Îi întâlnești în grădina palatului, uneori împreună, alteori separat, uneori așteptând cam mult să apară din vreun ungher ferit de ochii vizitatorilor, lăsându-se mângâiați, fotografiați. Au apărut în presa locală, imaginea lor se găsește pe medalioanele cu logo-ul muzeului, ce mai! sunt niște vedete răsfățate. Magazinul cu suveniruri de la parter și-a mărit câștigurile de când imaginea lui Antonello și Donatello apare pe diferite obiecte.

Ca să fie văzuți și, neapărat! pozați, se plătește 1 leu intrarea în curtea interioară a muzeului, care, oricum, e bine să fie vizitată, chiar dacă nu ar fi și atracția... motănească.

Celelalte prețuri de vizitare: pentru Galeria de Artă Europeană - 20 lei, de Artă Românească -12lei.

---

VIZUALIZĂRI: 2161 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI