Poiana Izvorului in nuante imbietoare de portocaliu

TIPĂREȘTE

Motto:

Chiar s-o partie frumoas-am descoperit.

De 3 ani ochisem aceasta locatie in Sambata de Sus, mai precis in vara anului 2008, cand petrecusem cateva zile la pensiunea Rapsodia Muntilor despre care am povestit aici.

Hotelul Poiana Izvorului era chiar vis a vis de acea pensiune si-l admiram in fiecare seara, la cat de impozant si frumos arata in comparatie cu pensiunile din imprejur, mai ales ca abia fusese dat in folosinta la vremea aceea.

Si iata ca, la inceputul lunii februarie, dupa indelungi cautari de cazare pe Valea Prahovei, unde totul era plin si preturi pe masura, datorita vacantei dintre semestre a copiilor, cand nervii mei deja erau intinsi la maxim ca nu gaseam deloc ceva sa multumeasca intreaga familie si sa fie atat pe gustul parintilor cat si al copiilor, intr-un final mi s-a aprins mie beculetul si mi-am amintit de Sambata de Sus. La o rapida cautare pe net am redescoperit mult ravnitul hotel, care impaca toate exigentele familiale: avea si piscina si sala de ping-pong, urma acum sa vedem daca locuri mai erau disponibile si... la ce preturi colosale.

Rezervarea am facut-o instantaneu cand am aflat pretul unui apartament de 200 lei/noapte cu 4 mic dejunuri incluse, in conditiile in care pe Valea Prahovei la pretul acesta nu gasisem decat o dubla sau o matrimoniala cu 2 mic dejunuri.

A doua zi la ora 11.30 eram deja imbarcati si pe o vreme superba si o sosea fara aglomeratie, masinuta noastra rula lin pe traseul Ploiesti-Sinaia-Brasov-Fagaras-Sambata de Sus, astfel incat in jurul orei 15.00 eram deja in fata hotelului. Bucurie mare ca reusisem in 3 ore si jumatate sa ajungem la destinatie, vorba aceea, era vineri, se explica, dar duminica, la inapoiere numai noi stim cate ore am patimit in trafic, bineinteles pe drumul Predeal-Busteni-Azuga-Sinaia-Ploiesti.

Drumul Sambata de Sus-Brasov l-am parcurs intr-o ora si jumatate, dar dupa… pana acasa, la Ploiesti … 4 ore am facut :( Numai in Predeal de la intrare pana la iesire am stat in trafic o ora… Va imaginati! Inca o data va recomand cu caldura evitati pe cat posibil Valea Prahovei in week-end, daca nu vreti sa va intoarceti acasa mai nervosi decat ati plecat, iar plamanii ozonati sa-i afumati cu noxe toxice din traficul infernal !

Dar sa va povestesc pe indelete despre locatia din Sambata de Sus, unde am petrecut cateva zile superbe de iarna, respectiv hotel Poiana Izvorului.

Cazarea s-a facut imediat de cum am ajuns, mai ales ca aveam o foame de lup si abia asteptam sa dam o raita pe la restaurant si sa gustam bunatatile de pe-acolo.

Apartamentul l-am avut la etajul al 2 lea, cu vederea spre padure, unde am putut admira feeria de zapada ce acoperea falnicii brazi. Era un soare superb, ale carui raze scoteau in evidenta si mai si nuantele de portocaliu ale draperiilor. In ambele camere era cald si bine.

Din holul de la intrare in dreapta era baia, spatioasa, cu gresie si faianta in nunate de maro-roscat, dotata cu cabina de dus, chiuveta, toaleta si bideu, iar pe policioara din dreptul oglinzii stateau cuminti sapunele si pliculete cu sampon.

Tot pe peretele din dreapta al holului, chiar la intrare, era si un cuier de depozitare pentru haine, caciuli, fulare, manusi, ca ne trebuia echipament ,,solid’’, doar eram la munte.

In partea stanga a holului era prima camera, in care au stat copii, dotata cu 2 paturi duble, noptiere, o masuta, un scaun si un televizor. Aceasta camera era mai micuta decat cea in care am stat noi, parintii.

Camera copiilor avea balcon, mai mititel ce-i drept decat cel de la camera noastra, dar cu privelistea la fel de placuta. Daca ar fi fost vara, animatia ar fi fost in toi. Din balconul copiiilor se vedea lacul, acum inghetat, numai bun de patinoar si cele 2 hidrobiciclete, piesele de rezistenta care vara fac vacantele turistilor mai placute.

Tot in spatele hotelului, se mai afla si un helesteu, care vara e plin cu pastravi, dupa spusele personalului hotelului. Probabil acum pestisorii hiberneaza pe fundul lacului, rugandu-se ca iarna sa tina cat mai mult sa nu ajunga asa rapid in farfuriile turistilor.

Camera adultilor, vizibil mai mare decat prima, avea vederea atat spre padure cat si spre lac, mult mai luminoasa, dar la felde calduroasa, in ciuda faptului ca era pe colt, geamurile de termopan isi faceau datoria. In aceasta camera patul era matrimonial, la fel dotat cu noptiere la ambele capete si veioze portocalii, in ton cu draperiile si aplicele de pe pereti.

Pe peretele cu balconul era un sifonier destul de mare, in aceleasi culori de maro-inchis (mahon cred) intocmai ca si mobilierul, ce putea depozita cu usurinta haine pentru 4 persoane. Si in aceasta camera am avut televizor, in plus fata de camera unde au stat copiii mai erau: un birou, un scaun si o masuta pe rotile. Eu zic pentru o familie cu 2 copii un astfel de apartament, cu dotarile mentionate este ok.

In ceea ce priveste restaurantul, o bila mare alba pot spune. Mi-a placut mult de cum l-am vazut. Acelasi joc de culori alb-portocaliu l-am descoperit si aici, incepand cu gresia in nunate de maro-roscat, drapeliile portocalii, scaunele portocalii, inclusiv farfuriile si servetelele de pe masa. Desi nu prea eram fan a acestei culori, sincer, aici mi-a placut chiar foarte mult. Intr-adevar nunatele de portocaliu sunt odihnitoare, vesele si placute ochiului.

Restaurantul este mare, impartit printr-o arcada in 2 sali, sa zic asa. Din cate am inteles in aceasta locatie, mai precis la acest restaurant se organizeaza deseori nunti (probabil cei ce locuiesc in Fagaras si nu numai), banchete, team-building-uri, la subsol existand si o sala de conferinte.

In prima sala a restaurantului, in partea stanga se afla barul si o plasma asezata strategic pentru a putea viziona programul TV pana ce esti servit la masa.

Servirea a fost intotdeauna prompta in fiecare din cele 2 zile cat am stat acolo. Sunt 2 ospatari sprinteni, care te citeau din priviri daca doreai ceva, imediat ce roteai ochii dupa ei.

Asa cum am precizat la inceput, noi am avut micul dejun inclus in pret. Se puteau servi 4 variante de meniu dimineata, dar in acel week-end fiind un grup mai mare de vreo 30 de studenti, micul dejun a fost tip bufet suedez si ne-am ospatat pot spune cu de toate: 2 feluri de salam uscat, sunca afumata cu ceapa, branza, cascaval, cremvursti, omleta cu carnaciori, oua ochiuri, cereale, gem, unt, lapte dulce si batut, cafea.

Pranzul nu l-am servit decat vineri cand am ajuns la hotel, in rest mergeam la masa de obicei seara, la cina, caci in cursul zilei eram la plimbare, la sanius, pe partie …

Mancarea a fost gustoasa si diversificata, portiile mari, cina o comandam a la carte si orice din meniu putea fi servit si la ora 22.00.

Cel mai apreciat desert al serii au fost papanasii cu smantana si dulceata de afine, pufosi, gustosi si aromati, avand in compozitie si branza dulce. Yam, yam si acum imi ploua-n gura cand savurez pozele si-mi amintesc ce buni erau!

Intr-o singura seara am ajuns noi cam tarzior la masa de seara, pe la ora 21.00 si din pacate se terminasera si papanasii si clatitele cu ciocolata, dar nici nu s-a pus problema vreunui refuz. Ospatarii au fost prompti, si-au cerut scuze, ne-au rugat sa mai asteptam o jumatate de ora, dupa care au sosit 2 portii aburinde si vanilate de papanasi. Va dati seama ce rapida bubulina gospodina de bucatareasa au, de a reusit sa framante aluatul si de papanasi, precum si de clatite, iar in jumatate de ora sa le si pregateasca si sa le serveasca baietilor nostri pofticiosi.

O sa va atasez cateva poze cu ce-am papat pe-acolo: ciorbita de perisoare, piure cu piept de pui, copanele cu susan, ficatei de pasare cu ciupercute, salata de sfecla rosie, muraturi asortate.

Ca bauturi se putea comanda de la vinul casei (alb sau rosu) pana la limonada, foarte dorita de copii.

Preturile destul de rezonabile, comparativ cu cele de pe Valea Prahovei. Spre exemplu intr-o seara am comandat cate-o salata ,,Poiana izvorului’’, gen salata bulgareasca cu: rosii, castraveti, masline, salata verde, fasii de sunculita presata si cu multa branza rasa deasupra, copiii cate-o portie de papanasi si altul de clatite, am platit undeva la 50 lei.

Intr-adevar, in ziua in care am servit pranzul: ciorba, felul 2, salate si desert, cafea si un frape, totalul s-a ridicat la 100 lei, din cate-mi amintesc. Oricum mie personal preturile mi s-au parut ok si mancarea fara repros.

Sala de conferinta se afla la subsolul hotelului, in aceeasi incinta fiind si 2 mese de ping-pong, cu palete si mingii, spre bucuria copiilor. Acolo-si luau portia de relaxare dupa cina.

Tot la subsol, imediat dupa sala de conferinte era un hol despartitor, in capatul caruia se intra la piscina. Personal n-am intrat decat in prima seara, o singura data, caci apa era relativ rece si … adanca pentru o non-inotatoare ca mine, care nu prea gusta piscinele peste 1.60 m :)

Bineinteles ca am preferat dusurile care aveau apa calda si apoi zdup dadeam fuga la sauna si stateam la taclale cu inca doua doamne, pana ce curgeau apele de pe noi.

In rest nimic de zis: curat, sezlonguri albe, prosoape albe, dar pe viitor apa daca ar putea fi mai calda ce bine-ar fi…

Una peste alta, tragand linie la ce-am gasit pe-acolo si ce ni s-a oferit, eu zic ca pretul este ok, mancarea este buna, deci va recomand locatia cu caldura.

---

VIZUALIZĂRI: 7895 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI