GRAD SATISFACȚIE
NOTARE MEDIE REZULTATĂ
Vulcanii noroioși de la Băile Homorod (jud. Brașov)
https://www.youtube.com/watch?v=5aSasmQcTWI
Fostele Băi Homorod și ”un fel de” vulcani noroioși sunt situate lângă comuna Homorod, situată în partea nord-vestică a județului Brașov.
Nu voi începe prezentarea acestora fără a încerca să fac lumină în confuzia care persistă în privința termenilor Homorod și Băile Homorod.
În partea de sus-est a Transilvaniei sunt două râuri Homorod (Homorodu Mic și Homorodu Mare) care amândouă izvorăsc din Munții Harghita, jud. Harghita. După ce curg paralel mai mulți kilometri, cele două Homoroade se unesc în zona comunei Homorod, jud. Brașov, după care se varsă în Olt în zona Rupea Gară. Cu treaba asta nu prea sunt probleme.
Confuziile intervin când se încurcă Băile Homorod (jud. Harghita) cu fostele Băi Homorod (jud. Brașov) situate lângă comuna Homorod. Între cele două este o distanță de 51 km (pe drum).
Sunt două zone geografice, etnografice și istorice distincte:
1. Zona sudică, Homorod de Brașov, este o zonă etnografică și istorică săsească.
În comuna Homorod este o vestită biserică evanghelică fortificată, descrisă de @Zlatna în 2016 (vezi impresii). Lângă comuna Homorod sunt fostele Băi Homorod cu vulcani noroioși, subiectul acestor impresii.
De asemenea, amonte de comuna Homorod, pe valea Homorodu Mic, este satul Mercheașa unde se găsește o altă veche biserică fortificată, iar eu l-am prezentat pe Bătrânul Carpaților, gorunul de la Mercheașa, probabil cel mai vechi copac din țară, aici: vezi impresii
2. Zona nordică, Homorod de Harghita, este o zonă etnografică și istorică secuiască.
Băile Homorod situate pe Râul Homorodu Mare pe drumul dintre Miercurea Ciuc și Odorheiu Secuiesc, sunt băi active, mici, dar în plină dezvoltare, cu izvoare de ape minerale carbogazoase. Pensiunea-restaurantul Lobogo a fost cel mai adesea asociat acestei stațiuni. În sectorul hargitean, secuiesc, al Homoroadelor, până acum eu am descris:
- Fântâna cu apă sărată de la Lueta (Civilizația sării): vezi impresii
- Fântâna cu apă sărată de la Merești (Civilizația sării):
- Rezervația naturală ”Popasul Păsărilor” de la Sânpaul: vezi impresii
- Băile Dungo (satul Crăciunel): vezi impresii
 
Fostele Băi Homorod (de Brașov) cu vulcanii noroioși de aici sunt situate la circa 1Km est de comuna Homorod (jud. Brașov, în apropiere de Rupea), străveche localitate săsească din sec. XII în care se găsește o vestită biserică fortificată. Ca să ajungem la la ele traversăm comuna Homorod și o luăm (eventual cu ajutor de la localnici) pe singurul drum care duce spre sud-est. După ce se termină casele, se termină și asfaltul, trecem Râul Homorod (deja unificat), mai trecem o cale ferată, și după ce mai parcurgem vreo 500 m trebuie să încetinim că în mijlocul drumului apar niște bălți, deși vremea este bună și n-a plouat demult.
Astea sunt bălțile noastre. Scuzați, am vrut să zic: ăștia sunt vulcanii noștri! Că să ne convingem, facem două lucruri:
- Ne uităm la panoul turistic informativ de pe marginea drumului și care prezintă vulcanii noroioși și alte obiective turistice din zonă
- Nu uităm în bălțile amintite și constatăm că unele bolborosesc cu multă abnegație
Vulcanii noroioși de la (fostele) Băile Homorod sunt ocrotiți în cadrul unei rezervații geologice. Emanațiile de noroi și gaze au început să se manifeste puternic aici de la jumătatea secolului XX. De atunci, intensitatea lor a scăzut considerabil, fiind întâlnite acum doar în câteva puncte.
După cum v-am mai povestit nu demult (vulcanii noroioși de la Filiaș, lângă Cristuru Secuiesc, jud. Harghita: vezi impresii) vulcanii noroioși sunt o prezență destul de obișnuită pe rama estică a Depresiunii Transilvaniei. Spre deosebire de alți vulcani noroioși, cei de aici nu prea fac conuri, dar fenomenul geologic este același.
În ciuda numelui, vulcanii noroioși (propriu-ziși) nu au nicio legătură cu activitatea vulcanică. Ei reprezintă emanații de ape noroioase și gaze evadate din acumulări de hidrocarburi. Gazele din acumulările de hidrocarburi încearcă să ajungă la suprafață, iar în ascensiunea lor antrenează apa întâlnită în cale, apă care la rândul ei antrenează particule fine de ”noroi”. Frecvent, ”apele de zăcământ” (termen geologic care se referă la apele de adâncime din cadrul acumulărilor de hidrocarburi) sunt sărate și de aceea în jurul izvoarelor formate de gazele care ajung la suprafață, vedem, inclusiv aici la Băile Homrod (BV) depuneri albicioase reprezentând sare și alte săruri.
Poate părea surprinzător, dar la Băile Homord (Bv) cele mai puternice emanații de gaze și ape noroioase apar exact în mijlocul drumului (foto, video). Se pare că aici consistența noroiului este foarte mică, așa că nu se pot forma conuri ”vulcanice”. În recentele impresii despre vulcanii noroioși de la Filiaș (circa 60 km nord-vest, în Harghita) am prezentat conuri și chiar cratere de vulcani noroioși. În concluzie, singura asemănare între vulcanii noroioși și cei ”adevărați” este doar modul de formare: ambele tipuri de vulcan se înalță prin depuneri succesive în jurul unui centru de erupție.
În afară de faptul că nu fac conuri, s-a mai constatat că erupțiile noroioase de aici (Băile Homorod de Brașov) mai și migrează, dar pe un areal restrâns. Se pare că se înfundă canalele de alimentare, iar gazele și apele noroioase își găsesc altă cale, învecinată, spre suprafață.
De asemenea, observăm că nu toate bălțile prezintă depuneri noroioase și de sare, inclusiv aceasta care totuși nu e datorată ploilor. Oricum, de o parte și de alta a drumului apar mici mlaștini în care se recunoaște activitatea vulcanilor noroioși.
După ce am terminat de admirat și fotografiat bolboroselile, atenția ne este atrasă de niște blocuri ciudate de beton situate pe partea dreaptă a drumului (cum ne depărtăm de comună), la vreo 50 m mai încolo. Ne îndreptăm spre ele și până nu apar alți autori care să le descrie ca structuri megalitice din vremuri mult apuse, le dezavuăm misterul: reprezintă fundația unui fost foraj de foarte mare adâcime (probabil peste 2.000 m). Între blocurile de beton vedem inclusiv burlanul de protecție prin care se introducea sapa și garnitura de foraj (foto, video). Remarcăm slabe degajări de gaze la gura sondei.
Facem câțiva pași, traversăm drumul și vizităm ce a mai rămas din fostele Băi Homorod. Se recunosc fundații, urme de ziduri și foste bazine în care acum sunt aruncate tot felul de gunoaie (foto, video). Lângă ele este un teren cu sărături, pe alocuri mlăștinos, fără vegetație. Vedem înfiptă și o țeavă de PVC care pare a fi tubajul de plastic al unui foraj piezometru, de foarte mică adâncime.
Chiar dacă vulcanii noroioși sunt o creație recentă a naturii (mijlocul secolului al XX-lea), în zona Băilor Homorod au existat (există!) izvoare sărate de mult timp. Inclusiv pârâul din vecinătate se numește Slatina.
Apele puternic mineralizate de la Băile Homorod au început să fie utilizate în cura internă încă din secolul al XIX-lea. Este amintit Johann Weiss, un sas din Homorod, care pe la anul 1900 a înființat baza de tratament balnear. Se zice că stațiunea atrăgea anual mii de turiști care veneau la tratament. Ce vremuri! În perioada interbelică existau 6 izvoare minerale captate în două bazine ale căror urme le vedem aici. De asemenea, ar fi existat 78 de vane!
Tratamentele cu ape puternic mineralizate și cu noroi cu conținut de sulf aveau mare succes la vindecarea afecțiunilor reumatismale, dermatologice, endocrine, nevroze astenice, afecțiuni biliare, hepatice sau digestive.
Stațiunea a funcționat până în 1975, acum fiind complet distrusă (la asta ne pricepem bine!)
Conform unor date găsite pe net, ”mineralizarea apelor variază între 4,2 - 20,4 g/l, fiind de tip bicarbonat–calcic până la cloro-sodic”. ”Conținutul de CO2 liber ajunge până la 2,4 g/l (!? - eu nu cred asta, poate se face confuzie, această cantitate de codoi regăsindu-se în buteliile de ape minerale cu adaos de codoi), iar cel de H2S la 10,5 mg/l”. Cu alte cuvinte, la Băile Homorod (de Brașov) sunt ape sărate cu conținut de hidrogen sulfurat.
 
Așa că, atunci când sunteți în vizită pe meleaguri rupene, vă invit să nu vă prăpădiți timpul de pomană (;)) cu obiective seculare istorice și religioase gen Cetatea Rupea sau Biserica evanghelică fortificată de la Homorod, care oricum vă mai așteaptă câteva sute de ani, ci să vă grăbiți să vedeți rămășițele fostelor Băi Homorod și mai ales vulcanii noroioși de aici, cât încă mai ”erup”.
Trimis de Lucien in 25.05.18 14:23:09
10 ecouri scrise, până acum, la acest articol
NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (Lucien); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo.ro („AFA”) sau ale administratorilor.
ECOURI la acest articol
10 ecouri scrise, până acum, la acest articol
Ilustrația muzicală sau video-muzicală indicată a fost atașată articolului (vezi sus, imediat sub titlu).
Articolul a fost selectat ca MiniGhid AmFostAcolo pentru această destinaţie.
Interesant articol!! Daca s-ar investi aici ar fi o atractie turistica la fel de interesanta. Felicitari pentru culegerea de informatii!
@hopyk: Mulțumesc! Așa este. Este impresionant la modul negativ cum în perioada interbelică, sau chiar înainte au putut funcționa foarte bine, cu mulți turiști veniți de departe, o mulțime de stațiuni balneare, iar acum sunt distruse, mai mult sau mai puțin. Am mai multe exemple...
@Lucien: Un superbonus pentru prezentarea unui obiectiv natural care (poate) va cunoaște vremuri mai bune.
Bune precizările de la începutul articolului fiindcă inițial și eu mă gândeam la Băile Homorod de lângă Odorheiu Secuiesc.
Fenomenul natural de lângă Rupea nu este la fel de spectaculos ca cel din zona Pâclelor de Buzău, dar se bazează pe același principiu
Mă uit pe GoogleMaps și din Băile Homorod de Brașov se mai văd doar urmele unui bazin betonat
Mulțumim pentru semnalarea acestor vulcani noroioși.
@tata123: Mulțumesc! Da, așa este. Dintr-o destul de vestită stațiune balneară unde veneau la tratament mii de suferinzi, s-a ales praful. Uneori am senzația unei teleportări în altă lume de neînțeles (pentru-că mi-e greu să dau o explicație logică) atunci când văd stațiuni care în perioada interbelică, ca să nu zic chiar înainte de Primul Război Mondial, străluceau și erau vizitate chiar de capete încoronate, iar acum sunt în ruină. Câteva exemple: Borsec, Băile Herculane, Solca (în Bucovina, făcută de la zero de austrieci și ce vestită era), Malnaș, Băile Homorod (și de Hr și de Bv), Jigodin (lângă Miercurea Ciuc) etc.
@Lucien: Așa e: de plâns. Depinde de interese, de cine le administrează.
Inginerul Radu Pascu publica în 1929 o scurtă lucrare intitulată „Carierele și apele minerale din județul Odorhei” de unde aflăm că băile de la Homorod (Harghita) erau deja lăsate de izbeliște în perioada interbelică.
Homorod. Stațiune balneară cu ape alcaline carboferuginoase, captate în puțuri de andezit sau de beton. Sunt nouă izvoare cari toate ies printre breccii andezitice. Dintre acestea un izvor puternic alimentează un bazin 2 pe 2,5 m care servește pentru băi reci, iar altul alimentează băile calde cu 8 cabine...
Proprietatea comunei Căpelnița, care, pe lângă mai multe vile particulare, a construit băile, un restaurant, case de locuit, pe care le-a arendat fraților Derzi din Cluj. Aceștia din lipsă de fonduri au lăsat ca întreaga instalațiune de băi să se ruineze din ce în ce mai mult, astfel că în prezent, așa cum se găsesc, cu greu mai pot funcționa.
Această stațiune balneară, cu ape minerale abundente, situată în apropierea reședinței județului, într-o poziție pitorească și înconjurată de păduri de brad, este în prezent din ce în ce mai puțin vizitată de public și amenințată să fie cu totul neglijată, dacă nu se vor lua la timp măsuri pentru refacerea băilor și întreținerea în bună stare a caselor de locuit.
@tata123: Extraordinară lucrarea ta. Nu am ”nimic” de comentat decât că în acest an aniversăm Centenarul. Înainte de a începe să numărăm anii Centenarului, multe băi erau vestite, în plină strălucire, aflându-se pe teritorii administrate de alții și revin cu completări (atât cât îmi aduc aminte acum, la repezeală): Borsec, Malnaș, Jigodin (lângă Miercurea Ciuc), Selters (lângă Vlăhița), Chirui (lângă Vlăhița), cele două Homoroade, și desigur, Solca (în Bucovina, înființată de Habsburgi)
Panoul indicator s-a dus... Anul trecut când am trecut pe acolo, nu mai era.
- Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul review-ului de mai sus
- Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine butonul de mai jos ADAUGĂ IMPRESII NOI
- Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație:
in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o
ÎNTREBARE NOUĂ
(întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
- Aug.2020 Microcanionul în bazalt de la Hoghiz — scris în 22.10.21 de Qvadratvus din PIATRA NEAMț - RECOMANDĂ
- May.2018 Muzeul Etnografic Rupea – momente etnografice — scris în 24.05.18 de tata123 🔱 din BUCUREșTI - RECOMANDĂ
- Aug.2017 Bătrânul Carpaților, gorunul de la Mercheașa — scris în 18.05.18 de Lucien din MIERCUREA CIUC - RECOMANDĂ
- Sep.2016 De prin Rupea... adunate — scris în 16.09.16 de maryka din GHIMBAV [BV] - RECOMANDĂ
- Jul.2016 Biserica Evanghelica Fortificata din Homorod [jud Brașov] — scris în 08.08.16 de zlatna din RâMNICU VâLCEA - RECOMANDĂ
- Oct.2012 Bogăţia pădurii “Bogata” — scris în 27.08.13 de dorgo din TâRGU MUREș - RECOMANDĂ