GRAD SATISFACȚIE
NOTARE MEDIE REZULTATĂ
Bătrânul Carpaților, gorunul de la Mercheașa
https://www.youtube.com/watch?v=di2ctbYDAhk
Stejarul de Mercheașa, numit și Bătrânul Carpaților, este un gorun (varietate de stejar), monument al naturii, care se găsește într-o rezervație naturală de goruni seculari situată la est de satul Mercheașa (comuna Homorod, județul Brașov). Pajiștea cu goruni seculari este un un loc mirific, mistic, care cu greu poate fi descris în cuvinte. Așa cum vom vedea mai jos, Bătrânul Carpaților are vârstă estimată (calculată) la peste 900 de ani, fiind considerat cel mai vechi arbore din România. În anul 2009 a câștigat titlul de ”Cel mai bătrân arbore din România”. În ultimii ani, Asociația Carpaterra care este custodele rezervației, a întreprins mai multe măsuri pentru promovarea turistică a acestor locuri.
Satul Mercheașa, un străvechi sat săsesc, se află în partea nord-estică a județului Brașov, nu departe de limita cu județul Harghita. Satul se găsește pe cursul inferior al Văii Homorodu Mic în lungul căreia este drumul județean modernizat DJ132 pe traseul Vlăhița - Lueta - Ocland (toate acestea trei în județul Harghita) - Jimbor - Mercheașa - Homorod - Rupea (ultimele 4 în județul Brașov). Astfel, ați dedus ușor că puteți ajunge la Mercheașa dinspre Brașov, Sighișoara sau Rupea (toate acestea pe DE 60), sau dinspre Odorheiu Secuiesc, Miercurea Ciuc (DN 13A). Însă nu la fel de simplu ajungeți chiar la Bătrân. Având însă o hartă bună (pe Google Maps figurează clar sub denumirea de ”Gorunul de 900 de ani”) și puțin noroc, fie fiind însoțiți de un localnic, îl găsiți fără mari probleme la circa 2 km est de centrul satului Mercheașa. O luați pe jos de-a dreptul din centrul satului (unde puteți vizita și străvechea biserică fortificată), fie cu mașina pe drumuri agricole (dar destul de bune) pornind după indicatoare sporadice situate la nord de sat. Oricum, cu mașina nu puteți ajunge exact până la Bătrân, ci o lăsați într-un fel de parcare la vreo 200-300 m de copac.
Gorunul nostru se găsește în mijlocul unei foarte largi poieni plină cu flori (foto, video), aceasta, la rândul ei, fiind într-o pajiște presărată cu goruni seculari, rezervație naturală. Pe cei 200-300 m de la mașină până la gorun mai sunt câteva indicatoare fragile (foto) care pot să dispară oricând, dar totuși amintesc de existența lor.
Pajiștea cu gorunii seculari este un peisaj ireal, fantastic, fabulos. Este un spațiu mistic, sacru, încărcat de energiile universului... și nu este doar o simplă figură de stil. Templul lumii se sprijină pe coroanele stejarilor seculari.
Citez din impresiile altor turiști, găsite pe internet:
- ”O zonă superbă cu o mare încărcătură energetică”
- ”E ceva incredibil! ”
- ”Liniște și mulți stejari”
- ”Un loc divin”
- ”A place worth visiting! The oaks are amazing! ”
- ”In such a place and with that view even I would live for 900 years :) ”
Gorunul a fost identificat de copiii din sat în urma unui concurs inițiat de Prințul Charles și Fundația Mihai Eminescu, câștigând în 2009 titlul de ”Cel mai bătrân arbore din România”. Custodele rezervației de goruni seculari de la Mercheașa este Asociația Carpaterra, cea care administrează și Complexul Geologic Racoș. În anul 2012, asociația a obținut statutul de Monument al naturii pentru Bătrânul Carpaților, iar de curând a unit printr-un traseu turistic (marcat cu cruce galbenă) cele două rezervații naturale. De asemenea, începând cu anul 2016 Asociația Carpaterra a inițiat în luna septembrie festivalul ”Zilele Stejarului” în care se remarcă concursul de alergare ”Gorun Trail”.
După ce am străbătut vrăjiți pajiștea cu goruni seculari, la marginea poienii în care se zărește gorunul nostru, găsim amenajat un loc de popas cu masă + bănci din trunchiuri de copac, un panou turistic și o ”poartă” de intrare... aranjată dintr-un trunchi de copac.
Încărcătura ezoterică a locului transformă POARTA într-un PORTAL spațio-temporal care ne duce un mileniu înapoi în timp când a apărut acest gorun și urmărim succesiunea marilor evenimente la care a fost de față (vă rog să activați subtitrarea videoclipului făcut de mine, ca să înțelegeți mai bine):
- suntem la începutul secolului al XII-lea, iar ”Bătrânul” era pe atunci doar un pui
- vedem coloniștii sași sprijiniți de cavalerii teutoni împânzindu-se în partea sudică a Transilvaniei
- urmează vremuri grele, ”Marea Invazie Mongolă” din 1241-1242 care distruge estul Europei (inclusiv Transilvania)
- apoi treburile se mai liniștesc, sașii din Mercheașa construind în secolul al XIII-lea o biserică
- în secolele următoare, biserica va fi fortificată
- veacurile au trecut, iar copacul nostru s-a maturizat
- a asistat aici, secole la rând, la sărbătoarea săsească a ”Maialului” cu ritualuri dedicate primăverii
Prin fâneața înflorită (foto, video) ajungem la Bătrân.
”Bătrânul Carpaților” este un gorun (Quercus petraea = Quercus sesilliflora), o varietate de stejar. Copacul are 21,3 m înălțime, și ceea ce este mai important, o circumferință a trunchiului de 9,3 m. Vârsta Bătrânului a fost calculată pe baza unei formule englezești care estimează o rată de creștere a circumferinței de 1,072 m într-o sută de ani (la această înălțime a copacului): 9,3 x 1,072 x 100 = 996,96 ani.
Ce mai poate fi spus? Nimic altceva decât EMOȚIE...
Trimis de Lucien in 18.05.18 12:33:26
10 ecouri scrise, până acum, la acest articol
NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (Lucien); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo.ro („AFA”) sau ale administratorilor.
ECOURI la acest articol
10 ecouri scrise, până acum, la acest articol
Foarte bună recomandarea
Mutat, la reorganizare, în rubrica "La pas prin Rupea și împrejurimi, RUPEA [BV]" (deja existentă pe sait)
Articol selectat ca fiind „de interes editorial crescut”
— (1) la momentul publicării, nu existau impresii recente în rubrica curentă SAU (1A) ar fi meritat rubrică nouă, dar crearea ei nu a fost considerată oportună (în acel moment);
— (2) depășește pragul minim calitativ & cantitativ impus unei astfel de selecții.
Voturile FB/FU, B/U sunt de valori semnificativ mai mari.
(Eventualele voturi exprimate anterior selecţiei au fost «convertite» în unele de 1300 PMA, respectiv 600 PMA)
@Lucien:
Foarte frumos articol și poze. Zilele trecute am avut ceva cugetări stând sub uriașii platani din munții Pindului. Într-adevăr, te simți altfel când afli vârsta matusalemică a unor arbori și cât de fragil ești tu ca om.
Plimbări frumoase Lucien, să sperăm că vara va fi bună cu călătorii pasionați!
@elviramvio: Mulțumesc! Deseori copacii creează afinități, mai ales cu partea feminină (vedem deseori fete/femei îmbrățișând copaci...). Oricum, neașteptat pentru mine, la gândul inițial că aveam să văd un simplu copac, este magia locului, dat de ambientul pădurii seculare din jurul Bătrânului.
@Lucien: Dac-ar putea vorbi, Doamne, căte povești ar avea să me spună! El a ”văzut” 900 de ani de istorie! Copleșitor, falnic, magic!
@Zoazore: Acestea sunt ideile care te cutremură: ezoterismul și amintirile (ale sale sale și ale locului). La urma urmei, doar un copac înconjurat de alți copaci... și totuși...
@Lucien: Un Superbonus pentru un obiectiv inedit, un monument al naturii, un „trecător” prin secole de lumină și întuneric. Despre arbori-simbol am mai citit, stejarii seculari nu sunt o raritate pe teritoriul României (de exemplu stejarul din Cajvana: adevarul.ro/locale/suceav ... 97b1/index.html). Dar „Bătrânul Carpaților” va atinge în curând un mileniu de viață. E mult, e puțin?
Să ne bucurăm de Natură și să o respectăm...
@tata123: Mulțumesc! La început eram foarte neliniștit (și tânăr) văzând cum trec neobservate impresiile mele referitoare la un singur copac. Îți dai seama, la câți copaci sunt în țara asta... Dar apoi mi-am mai revenit și acum, cu ajutorul tău, m-am liniștit de-a binelea
Sunt foarte bucuros că toți comentatorii au înțeles valoarea și simbolistica acestui copac.
- Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul review-ului de mai sus
- Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine butonul de mai jos ADAUGĂ IMPRESII NOI
- Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație:
in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o
ÎNTREBARE NOUĂ
(întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
- Aug.2020 Microcanionul în bazalt de la Hoghiz — scris în 22.10.21 de Qvadratvus din PIATRA NEAMț - RECOMANDĂ
- May.2018 Muzeul Etnografic Rupea – momente etnografice — scris în 24.05.18 de tata123 🔱 din BUCUREșTI - RECOMANDĂ
- Aug.2017 Vulcanii noroioși de la Băile Homorod (jud. Brașov) — scris în 25.05.18 de Lucien din MIERCUREA CIUC - RECOMANDĂ
- Sep.2016 De prin Rupea... adunate — scris în 16.09.16 de maryka din GHIMBAV [BV] - RECOMANDĂ
- Jul.2016 Biserica Evanghelica Fortificata din Homorod [jud Brașov] — scris în 08.08.16 de zlatna din RâMNICU VâLCEA - RECOMANDĂ
- Oct.2012 Bogăţia pădurii “Bogata” — scris în 27.08.13 de dorgo din TâRGU MUREș - RECOMANDĂ