GRAD SATISFACȚIE
NOTARE MEDIE REZULTATĂ
MIC COLAJ Constantin Magureanu, Constantin Enceanu, Petrica Matu Stoian - M -a facut mama oltean
Cand pe acest site s-au scris atatea review-uri mai mult sau mai putin pasionale, s-au incrucisat in eter atatea pareri pro si contra... sincer, nu vedeam rostul unui nou review pe aceasta tema, cu atat mai mult cu ca sejurul meu la Valea Mariei nu a fost cel pe care mi-l propusesem, cel castigat pe AFA, ci mai degraba o vizita-fulger, pe cont propriu, in weekendul trecut.
Am petrecut la pensiunea Domnului Adelin o singura noapte, caci programul meu s-a dat peste cap, brusc, si... abia in ultima clipa am reusit sa ma rup, sambata si duminica, de nebunia vietii cotidiene.
Discutia telefonica prealabila cu Domnul Adelin a fost una decisiva... Nu stiu, poate exista oameni cu care rezonam de la primele cuvinte... Poate mi-a placut faptul ca Domnul Adelin, la intrebarea mea destul de agresiva: "Ce aveti de castigat din premiile pe care le acordati? " mi-a raspuns, dupa o clipa de tacere: "Vreau ca pensiunea mea sa fie cunoscuta de oameni care stiu sa evalueze serviciile turistice". Mai in gluma, mai in serios, l-am amenintat ca poate, aprecierile mele nu o sa fie unele... prea elogioase... daca situatia la fata locului nu este una superlativa. Foarte serios si deloc in gluma mi-a replicat ca nu il intereseaza elogiile sau aprecierile supradimensionate, ci il intereseaza sa scriu adevarul. M-a pus un pic pe ganduri...
Am stabilit ca voi ajunge sambata, in jurul pranzului... iar joi seara am primit un e-mail prin care Domnul Adelin ma avertiza ca vremea este capricioasa, la Ranca ninsese, si ma sfatuia sa imi echipez... familia si masina... pentru conditii de iarna, ca sa nu am surprize.
Am luat cojoacele, cizmele si cauciucurile de iarna si mi-am pregatit in graba bagajele... bombanind la adresa profesionalismului celor de la www.wheater.com, care anuntau pentru sambata si duminica vreme insorita cu maxime de pana la 12 grade...
Dimineata am incarcat masina, le-am luat pe sus pe mama si pe fiica mea, am instalat proaspata achizitie a familiei, GPS-ul si am incercat sa stabilesc traseul, cu ajutorul multlaudatului sistem. Decat ca pentru el nu exista Ranca... Am scris si... Ranca si... Rinca, nimic... drept care, am setat Novaci, si am plecat cu inima putin stransa, nu de limitele GPS-ului, (pana la urma eram in Craiova, nu in Sighetul Marmatiei) ci de ceata groasa, ce incepea sa se reverse in valuri, peste oras.
Am ales ruta Craiova-Filiasi-Targu Carbunesti-Novaci-Ranca, pe care o recomand celor ce pleaca din Craiova, pentru ca cei 131 Km au fost strabatuti pe drumuri de foarte buna calitate, de la primul pana la ultimul kilometru.
Ceata, foarte densa, la noi, s-a ridicat complet dincolo de Filiasi... si restul de 100km au fost parcusi fara nici o dificultate... GPS -ul ne-a dus la Novaci si de acolo am gasit drumul catre Ranca, pur si simplu, intreband localnicii. Despre drumul dintre Novaci si Ranca, ce pot sa spun decat a a fost pentru mine o dubla provocare: nu am condus niciodata pe astfel de serpentine si nu nu am vazut abslut niciodata un astfel de peisaj montan imbracat in culorile toamnei tarzii... din postura frustranta d sofer
Zapada se topise, ramasesera cateva peticele pe versantii nordici, iar soarele stralucea cu maxima intensitate prin parbriz... ca in previziunea de pe weather...
Acel drum, o continua urcare catre cota celor 1650 de metri ai Rancai, a reprezentat, pentru mine, una, cea mai incredibila experienta turistica, pe care v-o recomand cu caldura, caci n-o sa gasiti, zic eu, pe nici un alt drum montan, o astfel de varietate de peisaje si o atat de indescriptibila explozie de culori... Cu fiecare kilometru strabatut, copacii si cerul isi schimbau forma si culoarea, intr-un dans al toamnei, al carui ritm unic numai sufletul vostru il poate dansa... Mergeti si respirati aerul aproape material al inaltimilor, admirand covorul de dealuri si munti ce vi se intinde la picioare.
O sa opriti, ca si mine, masina de vro douazeci de ori, ca sa faceti fotografii... pretext pentru a lungi, cat mai mult... incredibilul drum. Tot ca si mine... o sa vreti sa nu se mai termine spectacolul naturii... caci, fie si numai din acest motiv... nu veti regreta cu nici un chip... sejurul la Ranca.
Statiunea apare dupa ultimele curbe, aproape pe neasteptate, si tot pe neasteptate va va saluta celebrul bucatar-indicator, chiar la intrarea in localitate, pe partea stanga...
Pensiunea "Valea Mariei" rasare chiar deasupra brazilor, in spatele parcarii cu pietris foarte incapatoare, zic eu, pentru posibilii turisti ale celor12 camere.
Cum arata camerele, cum arata sala de mese, daca mancarea este satisfacatoare sau nu... sunt teme ce au reprezentat subiectele tuturor review-urilor de pana acum.
Am sa punctez numai ceea ce mi s-a parut a fi esential, nu inainte de a va asigura ca am avut doua "barometre" ale gradului de satisfactie turistica absolut independente si neutre, care nu au nimic in comun cu AFA... si nici cu Valea Mariei: mama mea si un cuplu de prieteni pe care, i-am intalnit acolo cu totul si cu totul intamplator.
Am incercat astfel sa imi pastrez obiectivitatea si sa o compar si cu... obiectivitatea celorlalti, pentru a va reda cat mai fidel situatia.
In primul rand, cateva vorbe despre cazare…Cine a construit macar o data in viata ceva, cat de mic, stie ce inseamna provacarile unui astfel de proiect... Va inchipuiti ca a construi o cladire cu patru niveluri, pe un teren accidentat si pietros, la 1600 de metri, si la 20km de o alta asezare…mai rasarita, reprezinta o provocare imensa... Pentru mine, cel putin, numai gandul la necesarul de material din fundatie, de pilda, mi-a dat fiori reci...
Rezultatul a fost unul foarte bun, zic eu, camera a fost confortabila, mare, luminoasa, calduroasa... si curata... (am vazut ca Deliutza a gasit praf sub pat... eu una, nu am avut parte de asa ceva, si zau ca m-am uitat doar din greseala). In baie cabina cu vibromasaj a functionat in parametri normali…nu au fost probleme cu debitul apei (altii spun ca nu au avut presiune, dar la noi, la etajul I, apa tasnea pur si simplu). Restaurantul desi mic era extrem de cochet... si zau ca nu m-au deranjat nici pastravii... din acvariu.
Ca sa fiu carcotasa, as putea sa critic greutatea maxima permisa de hamac…de pilda, dar nu am putut, in contrapondere, sa remarc faptul ca Adelin isi insusise critica cu balconul ce ar fi putut sa permita caderea unor bebelusi printre stinghii asa ca improvizase un sistem de siguranta.
Mancarea... a fost atat de multa incat nu am putut manca in intregime decat primul fel de mancare…ciorba de fasole cu afumatura si respectiv cea de burta. Pomana porcului, ruloul din piept de pui si tochitura, au ramas, partial in farfurie... pentruca portiile erau cu adevarat mari. Aici am doua observatii, sper eu utile, pentru cei care intentioneaza sa viziteze pensiunea...
In primul rand farfuriile sunt foarte mari si de aceea unele fotografii pot fi inselatoare... cineva de pe site se intreba daca mancarea e suficienta, caci farfuria parea cam goala... cred ca marimea farfuriei este explicatia. In al doilea rand, portiile mari de mancare nu ne-au sosit numai noua la masa, ci si celor cativa turisti din jur, iar prietenii mei mi-au povestit ca snitelul comandat de ei era atat de mare incat nu a putut fi... terminat cu nici un chip.
Daca ar fi sa reprosez ceva, as putea sa reprosez numai faptul ca lipseau cateva feluri din meniu...
Oricum, mama, o foarte exigenta degustatoare, a tinut sa o felicite pe Doamna Ani, pe care Adelin a trebuit sa o scoata din bucatarie, biata de ea... imbujorata toata... de complimente... ma asteptam ca doamna Ani sa fie o bucatareasa tipica, mai in varsta si corpolenta, dar spre surpriza mea, doamna respectiva e nu numai tanara, dar si foarte draguta...
Dovada ca ne-a placut mancarea a fost faptul ca am luat si “la pachet”, ciorba de burta, “carne de porc in untura”, (in Oltenia se zice “carne la garnita”), si clatite cu dulceata.
Iar micul dejun, la numai 15 Ron a fost bufet suedez si a constat din branza, rosii, unt, masline ,,salam, mushi file, salata de boef, oua fierte, iaurt, compot de prune, “negrese” si gogosi. Nu aveau sucuri... daca e sa fiu carcotasa…din nou... doar lapte, ceai si cafea. Uitasem de dulceata facuta in casa…afine si capsuni…
Dupa experienta de la Golden Nest, din Corfu, cu un mic dejun umilitor, acest mic dejun parea de-a dreptul pantagruelic. Un punct in plus pentru pensiune...
Acum distractia…in cazul nostru s-a limitat la o plimbare prin statiune si la admirarea peisajului pe care ti-l ofera deschiderea balconului, catre valea impadurita si crestele golase... Am petecut o dupamiaza si o seara de-a dreptul fantastica, invaluiti in lumina indescriptibila a sorelui, scaldati in linistea aproape nepamanteasca...
Dar cea mai mare satisfactie ca turist, acolo, o ai de la oameni…Cand am ajuns am fost intampinate de sotia si mama Domnului Adelin, caci Adelin era pe munte, cu fiul cel mare…Si-au dat toata silinta sa fim bine cazate, sa nu ne lipseasca nimic, iar prietenii nostri mai tineri, ajunsi cu o seara mai inainte, ne-au spus ca se bucurasera de acelasi tratament…subliniind cat de mult contase pentru ei zambetul cu care fusesera intampinati dupa o zi istovitoare…M-am bucurat ca atitudinea fata de turisti nu era una singulara, doar pentru noi, cei de la AFA…dar o sa vedeti acolo nimic nu e de fatada... nici amabilitatea, nici bunul simt.
Am intrat in vorba cu mama lui Adelin, care mi-a povestit cum au construit pensiunea, ce mai vor sa construiasca, ceea ce considera dumneaei ca sunt plusurile si minusurile locatiei…
Sa nu va mirati... vorbea si despre minusuri, la fel, ca si Adelin, mai tarziu, cu multa obiectivitate…si dorinta de a indrepta lucrurile...
Adelin insusi s-a intors destul de tarziu, asa ca am facut cunostinta cu dumnealui numai spre seara…l-am recunoscut din pozele de pe AFA. Ne-am propus sa ne tutuim din prima clipa si am stat de povesti pana tarziu, eu aratandu-i o ultima postare despre pensiunea lui, el explicandu-mi cum merge afacerea cu pensiunea... si ca el se bucura, in aceasta perioada grea pentru noi toti, de fiecare turist care ii calca pragul si pleaca multumit…
Mi s- parut remarcabila aceasta familie care intr-o perioada de crunta criza (dovada numeroasele pensiuni din jur care sunt neterminate, sau de vanzare... sau pur si simplu... goale), ofera cazare la jumatate de pret, practic, unor necunoscuti... asumandu-si riscurile unor critici... uneori imprevizibile.
Stiti care e culmea? Nu s-au suparat si si-au asumat criticile... as fi vrut sa ii vedeti pe toti trei inghesuiti in fata laptopului, citind ecoul cu piureul…Nu citisera decat review-ul asa ca Doamna Maria se chinuia sa vada in fotografie ce era in neregula cu celebrul piure, iar Adelin parea total nedumerit de situatie…Au stat minute bune, citind toate ecourile furtunoase pe aceasta tema... si pe fata lor am citit, nedisimulata, mahnirea…
Daca va intrebati ce v-ar putea determina sa mergeti la Valea Mariei, dincolo de peisaj, mancare traditionala si bucuria desprinderii de cotidian, va raspund fara ezitare: oamenii...
Daca v-ati saturat de resorturi exotice, de hoteluri sofisticate, de cazari luxoase, mergeti la Valea Mariei…Daca vreti sa nu mai petreceti un sejur impersonal, cocotati la 3,4 sau 5 stele, ci un sejur”in familie”…mergeti la Valea Mariei.
Daca vreti sa aflati povestile de viata ale unor oameni autentici si natural ospitalieri, ce au investit in pensiunea lor nu numai bani, ci si suflet... mergeti la Valea Mariei.
Nu veti regreta, va asigur, nici o secunda...
Trimis de liviadavidescu in 03.11.10 19:13:56
- Nu a fost singura vizită/vacanţă în RÂNCA.
25 ecouri scrise, până acum, la acest articol
NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (liviadavidescu); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo.ro („AFA”) sau ale administratorilor.
- sait oficial al acestei destinații:
- Coordonate GPS: 45.27757800 N, 23.68802000 E - neconfirmate încă
ECOURI la acest review
25 ecouri scrise, până acum, la acest articol
la avalansa de review-uri scrise in ultima perioada despre pensiunea Valea Mariei se adauga si acesta scris echilibrat si cu foarte multe detalii utile... ceea ce-mi place e faptul ca nu seamana un review cu celalalt si toate apreciaza ceea ce este poate cel mai important lucru - oamenii de acolo care au pus mult suflet in ceea ce au facut si care-si doresc ca toti cei care le calca pragul sa se simta ca acasa. felicitari pt. cele scrise!
Eu sunt cel cu remarca despre piure, care a fost o simpla gluma, cu un mic sambure de adevar. Erau doua farfurii cu piure. Unul era OK, celalalt, la care m-am referit avea o culoare "ciudata" (am folosit ghilimelele ca sa nu intru in detalii gastronomice). Totul a fost un eufemism, pana la urma si sper sa nu se supere d-l Adelin pe mine (nici nu ma cunoaste de altfel) si caruia ii port un respect venit dintr-o solidaritate "tehnica". Si eu am un amic care construit o pensiune, la o altitudine chiar mai mare de 1600 de metri si stiu prin ce chinuri a trecut si chiar trece in continuare. Daca se va intampla urmatoarea intalnire a membrilor AFA si daca d-l Adelin vine, sa-mi spuna sa-mi iau vesta antiglont. Sau poate vin incognito, asa cum o voi face la si la pensiunea dumnealui...))))))
Cele bune!
Remarc si eu acelasi lucru ca si sandu53, s-a organizat cumva o intalnire AFA la Valea Mariei si noi nu am stiut?
Felicitari pentru review
Ai povestit asa de frumos despre Valea Mariei, incat aproape m-am teleportat in frumoasa pensiune a acestor oameni inimosi.
Si noi am apreciat "bucataria", foarte multe preparate gustoase ca la mama acasa, n-am stiut nimic de "carnea la garnita" altfel poate am fi luat si noi la pachet, este bestiala, credeti-ma. Noi am luat apa, cred ca este cea mai buna apa pe care am baut-o vreodata in tara noastra.
Mai bine ca noi n-am avut hamac in balcon, cu siguranta s-ar fi rupt daca nu cu mine, cu fetele sigur caci ar fi fost al treilea razboi mondial pe el.
Ma bucur ca te-ai simtit bine acolo si mai ales ma bucur ca ai scris foarte obiectiv. Felicitari!
Mi-a placut review-ul tau, mai ales ca ma aflu acum aici si pot sa fac comparatii la fata locului!
Sunt in asentimentul tau! Felicitari!
Noi ne simtitm bine, e soare si frumos in Ranca ziua, noaptea cerul e instelat...
@sandu. 53
Acest review se vrea o invitatie pentru membrii AFA care vor sa ajunga acolo... din cate stiu, esti unul dintre ei... cu mana pe inima iti spun ca m-am simtit umilita ca un astfel de peisaj e la o aruncatura de bat de mine... si eu nu l-am vazut niciodata. Nu repeta gresala mea, de a tot amana, caci, sincer, serpentinele iarna... cred ca sunt chiar o aventura... desi cred ca Adelin o sa ma contrazica... el spunea ca plugurile actioneaza aproape instantaneu, dar mai stii...
Oamenii de acolo, merita toata stima, si cred ca asta e cel mai de pret lucru...
@sandu. 53, eu cred ca fiecare scrie prin prisma asteptarilor si experientei sale!
@liviadavidescu
Un review de nota 10,
Pentru care-ti ofer votul cu nr. 10!
Ai scris asa cum ne-ai obisnuit : din suflet, sincer si cu mult sambure de adevar.
Si eu amfostacolo si asa cum spunem in review-ul meu, la Ranca am vazut cel mai frumos apus de soare... click aici si am intalnit ,,o mana'' de membri AFA (valentina69, ancamariagadea, daniel35) cu care ne-am petrecut zile de neuitat, de parca ne-am fi cunoscut de-o viata...
Citind si recitind atatea review-uri de la Valea Mariei, acum realizez:
- de ce mancarea e atat de gustoasa acolo? - pentru ca doamna Ani pune mult suflet in prepararea ei
- de ce atmosfera de la pensiune este ca-n familie? - pentru ca familia Maria incearca din suflet sa multumeasca toti oaspetii care-i trec pragul.
@santana... Adelin e chiar o figura... Nu se va supara niciodata cand e vorba de o critica ce ii vizeaza pensiunea. Poate e greu de crezut, dar omul e foarte autocritic, asa ca nu te teme, ii va face placere sa te cunoasca... fara sa te impuste.
In ceea ce priveste piureul, sa iti spun un secret... familia Maria a hotarat sa nu ii spuna nimic despre asta doamnei Ani, nu de alta, dar cand i-au fost criticate bucatele ultima oara, a pus atat de tare la suflet, incat a trebuit sa vina de la Craiova, sa o linisteasca. Stiu ca e greu de crezut, dar e adevarat... oamenilor de acolo chiar le pasa... si ai sa vezi si tu cate eforturi fac sa fie bine...
Cat despre a te duce incognito, si pe mine m-a batut gandul, dar am renuntat... in fond poti sa fii obiectiv si fara sa fii "undercover"
Du-te si nu vei regreta... nu stiu daca o sa iti placa piureul, dar iti va placea cu siguranta... familia Maria
@valimi,
Daca Valea Mariei ar fi ceva mai mare, cred ca am incapea cam a zecea parte... dar ca idee, Ranca nu trebuie ratata... cu atat mai mult cu cat drumul impecabil de la Novaci va ajunge la Obarsia Lotrului si de acolo la Sebes, creand o alta legatura dintre Oltenia si Ardeal, decat cea prin defileul Oltului sau al Jiului...
@pepsi70, stiam despre Valea Mariei si din review-ul tau, care de altfel mi-a inspirat titlul... caci tu vorbeai despre apa, iar eu am vorbit despre ceva la fel de viu despre oameni. Multumesc tuturor pentru aprecieri... dar chiar nu le merit in masura in care le merita... oamenii de la Valea Mariei
@magdalena, chiar imi pare rau ca nu ne-am intalnit, stiu ca si tu iti doreai asta... sa incercati neaparat ciorba de fasole, carnea la garnita, si siropurile naturale... Sa nu uit mamaliguta... e bestiala... si vezi ca Adelin are pe undeva unt autentic... nu cel din comert... si are si niste ardei umpluti cu varza murata... o nebunie.
@dananecula,
De ce nu ne-am intalnit si noi doua acolo?
Am sa postez niste fotografii care sa laude mai mult decat o pot face cuvintele, locurile unice de la Ranca...
Multumesc mult pentru apreciere... stiu ca ai simtit la fel ca si mine si ca atatia altii... cum bate inima pensiunii in ritmul comuniunii AFA
Eheee, am incercat multe!... Si se vede dupa haine!! Sper sa am cu ce sa ma mai intorc acasa...
Foarte frumos ai descris aceasta pensiune si "Oamenii de la Valea Mariei"! Mult suflet ai pus pentru a ne impartasi si noua experienta ta la Valea Mariei! Pentru mine e cam departe, dar nu se stie cand voi ajunge aici!
sper ca melodia postata sa faca placere atat Liviei cat si domnului Adelin!
@ webmaster 13, chiar ai nimerit-o.
Si eu si Adelin suntem profund si ireversibil olteni. Petrica Matu Stoian e cel mai iubit gorjean iar Enceanu e cel mai indragit doljean...
Daca o sa mergeti vreodata sa vedeti sarbele gorjenesti, sunt unice, frematatoare, repezi, cu niste pasi pe care i-am invatat dupa un an de straduinta. Dar gorjenii joaca atat de natural si cu atata frenezie, cu capul sus si mandri, zeci de minute in sir...
E un spectacol unic...
@liviadavidescu multumesc mult tie si celorlalti pentru sfaturile si impresiile continuate prin ecouri de nota 10! vacante cat mai placute tuturor!am vrut sa-ti punctez doua ecouri foarte utile dar la al doilea am declansat procedura automata de atentionare!e buna procedura dar mi se pare un pic exagerata la ecouri!
"Si eu si Adelin suntem profund si ireversibil olteni. Petrica Matu Stoian e cel mai iubit gorjean iar Enceanu e cel mai indragit doljean... "
@liviadavidescu, da-mi voie sa te contrazic iremediabil...
cum l-ai putut uita pe cel mai mare rapsod doljean in viata, care este cu siguranta si cel mai indragit? TUDOR GHEORGHE... Rusinica...
@liviadavidescu
Splendide pozele... acum le-am admirat!
Felicitari fetitei tale, am o banuiala ca ea este fotograful .
Ma bucur ca ati avut parte de zile senine la Ranca, ati putut admira ineditul si inconfundabilul apus de soare, precum si padurea invaluita in mii de culori.
Sa stii ca am ajuns la concluzia ca orice anotimp este frumos in felul lui si are farmecul lui aparte. In luna mai, la Ranca, noi am admirat frumusetile de-un verde crud ale crestelor impadurite, iar acum, din pozele tale, constat o paleta splendida de culori prin care toamna isi lasa amprenta acolo sus, la 1650 m, fermecand orice pamantean sensibil la frumusetile naturii.
Deci, dragilor, traiti orice clipa frumoasa la maxim, admirati orice lucru mic, dar esential, ce va poate provoca bucurie in suflet, caci maine... nu se stie ce va mai fi!
Livia te-am votat,
dar... mai ales am notat
exista foarte multi membri ai acestui site care as dori ca macar intr-o zi sa ma insoteasca in plimbarile astea pe munti, iar pe parcursul traseului sa discutam diverse chestiuni, multe dintre ele intalnite adesea aici;
@dananecula
imi place finalul ecoului tau!
acelasi lucru si nu numai, am scris eu deunazi aici
NB valeamariei este (sau a fost) reprezentant al unității
@dartax,
Nu l-am uitat pe Tudor Gheorghe... dar cand vorbim de un top 10... de departe Petrica Matu Stoian si Enceanu sunt cei mai populari...
Tudor Gheorghe e o entitate artistica, nu e doar un cantaret, caci el are multiple valente artistice... e si compozitor, si actor, si poet...
E un monument de cultura... vie.
Eu vorbeam de cantaretii de muzica populara... si atat.
Pe Tudor Gheorghe il vad cu totul altfel... scuze daca l-am neindreptatit...
Ma bucur cand citesc ca si alti membri AFA se intorc de la pensiunea Valea Mariei incantati si multumiti de serviciile de acolo!
Felicitari pentru descriere !
... Urmare si a acestui review, cat si din dorinta de a profita din plin de aceasta ultima duminica cu vreme mai mult decat primavarateca am decis in cursul diminetii de duminica, ca o destinatie ce nu trebuie ratata ar fi RANCA si implicit faimoasa VALEA MARIEI... asadar la drum, cei 160 km strabatuti in aproape 3 ore... drum super o. k., avand dreptate cu calitatea transalpinei mai ales. Nu am regretat o clipa alegerea facuta: peisaje unice, serpentine, adrenalina... si surpriza cea mare statiunea in devenire RANCA.
Tur scurt de statiune ,care da senzatia ca in curand va fi printre cele mai atractive din tara si dupa atata drum un pranz unde altundeva decat la VALEA MARIEI. Am incercat sa analizez toate cele scrise de tine si nu numai , erau aprecieri corecte , pertinente, am vizitat si o camera pentru edificare; mancare buna dar... servirea cam greoaie [sotia patronului se scuza ca sunt ca dupa un grup de 40 de persoane... probabil ca au fost cazati si in alta parte, dar...dar...]peisaj impecabil, panorama unica mai ales inspre spatele pensiunii.A urmat drumul spre casa cu bucuria ca am profitat de aceasta superba zi si iti multumim ca prin cele scrise ai contribuit la hotararea de a face raidul-fulger. Concluzia... voi reveni, acum depinde de vreme si nu numai...
@mariand,
Iarta intarzierea raspunsului... am simtit azi o mare bucurie citindu-ti ecoul.
Daca am reusi sa scriu pertinent si convingator sunt fericita.
Chiar mi-am atins scopul dac ti-a placut acolo...
si stii care e culmea coincidentei?
Week-endul trecut si noi am fost la Bran...
Incitanta descrierea ta de aici... ca intotdeauna, de altfel... Am amintiri frumoase din Oltenia armatei mele, niste veri ai sotiei la Tg. Jiu... in vara asta nu voi rata Ranca!
Ilt doresc un an bun, cu multe excursii si multe reviewuri...
@raoulp55, e interesant cum functioneaza telepatia intre noi... ma intrebam ce faci... ultimul tau ecou imi lasase un gust amar, caci mi s-a parut tare trist...
Vad ca esti tonic acum si iti multumesc pentru asta... apropo, tocmai imi cautam niste lucrari si sau search pe google si ce gasec... un citat din liviadavidescu... de care nu imi aminteam. Era un citat al unui review de-al tau... cel cu vinul si cu pestele... Nu stiu cum ai nimerit-o dar ai perfecta dreptate... te banuiesc ca ai fi un pic cam vrajitor... vezi ca de la 1 ian se impoziteaza... ghicitul...
Revenind la Ranca... nu vei regeta nici o secunda... e un peisaj mirific si drumul e senzational. Oamenii sunt si ei deosebiti, fac o paranteza, asa sunt gorjenii, cei mai primitori dintre olteni. Iti multumesc pentru urari si iti urez si eu un an in care sa te bucuri de fiecare secunda...
- Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul review-ului de mai sus
- Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine butonul de mai jos ADAUGĂ IMPRESII NOI
- Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație:
in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o
ÎNTREBARE NOUĂ
(întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
- Sep.2023 Vacanta la munte — scris în 10.09.23 de Adana din CRAIOVA - RECOMANDĂ
- Apr.2021 16 aprilie: 50 cm, zăpada rezistă la Rânca! — scris în 20.04.21 de Kavarnap din BUCUREşTI - RECOMANDĂ
- Feb.2021 Vacanta cu peripetii — scris în 04.08.21 de ux121559 din MOGOşOAIA [IF] - RECOMANDĂ
- Oct.2020 După 10 ani la Valea Măriei — scris în 24.10.20 de pepsi70ro din CONSTANTA - RECOMANDĂ
- Aug.2020 Paragina — scris în 09.08.20 de hutanu din IAşI - nu recomandă
- Apr.2019 O vacanță peste așteptările noastre — scris în 04.05.19 de crisbasanu din TIMIşOARA - RECOMANDĂ
- Feb.2017 O dezamagire profunda — scris în 14.02.17 de georgetoader din BUCURESTI - nu recomandă