Muzeul de Artă Eneolitică Cucuteni - «Stravechi civilizatii ale Europei: Gumelnita si Cucuteni»

TIPĂREȘTE

Cultura Cucuteni, denumita astfel dupa satul in care s-au descoperit vestigii ale acesteia, in urma sapaturilor arheologice de acum mai bine de o suta de ani, se regaseste sub forma artefactelor din lut in corpul B al Muzeului de Istorie şi Arheologie din Piatra Neamt (denumit Muzeul de Artă Eneolitică Cucuteni ), aflat chiar in centrul orasului, peste drum de Curtea Domneasca, pe str. Stefan cel Mare nr. 3.

Desi astfel de vestigii au mai fost descoperite si in Ucraina, dar si in Republica Moldova, primele descoperiri au fost facute in Romania in anul 1884 si sunt legate de satul care i-a si daruit numele si care se afla in apropiere de municipiul Iasi, cultura Cucuteni fiind considerata prima civilizatie europeana. Interesant este faptul ca aceasta „a precedat cu câteva sute de ani toate asezările umane din Sumer si Egiptul Antic” (sursa wikipedia).

Muzeul se viziteaza pe doua etaje si intalnim mai multe faze de evolutie ale acestei culturi, inclusiv faza Precucuteni si gazduieste cca 800 de exponate.

In sala de la parter am admirat diferite obiecte vechi de peste 6000 de ani, precizandu-se cu aproximatie perioada in care se presupune ca au fost realizate: vase coroana, vase binoclu, fructiere, capace, cratere (4350-4200 i. e. n.), vase cu suport si colonete, amfore, strachini, banchete, dar si figurine reprezentand idoli.

La etajul I, cultura Cucuteni este reprezentata in special arta figurativa. Astfel, pe langa vasele bitronconice, ori antropomorfice, linguri, amforete, complexe de cult, obiecte din os, cupru, arama sau corn am intalnit statuete si figurine zoomorfe, dar si un altar (4350-4200 i. e. n.) si o masa de altar.

Figurile umane reprezentate de statuete sunt greu de recunoscut, lipsite de maini si cu forme rubensiene, de cele mai multe ori in pozitie sezanda.

Decorurile de pe vase sunt realizate simetric, iar motivele decorative in forme geometrice sau spiralate sunt separate prin linii pictate, in general acestea terminandu-se cu un brau la baza gurii sau la buza lor, daca nu cumva liniile si spiralele nu „explodeaza” in afara...

La etajul al II-lea, muzeul mai prezinta si cultura Gumelnita, care este mai putin cunoscuta, aria sa de raspandire fiind Muntenia si Dobrogea si care se poate considera a fi precucuteniana sau contemporana cu prima faza cucuteniana, dorind ca prin expozitia prezenta in muzeu sa imbogateasca imaginea vizitatorului in ceea ce priveste eneolitcul de pe teritoriul Romaniei, artefactele descoperite aratand un inalt nivel de viata in acea perioada.

Fata de ceramica de Cucuteni, care poate avea si tenta rosiatica, aceasta este inchisa la culoare, de la brun pana la negru. Si aici am intalnit strachini si castroane. Decorul de pe piese este cu incizii sau incrustari in relief sau pictate cu motive geometrice sau spiralate realizate prin dubla coacere, tehnica realizarii fiind prezentata pe una din plansele expuse in muzeu.

Printre exponatele muzeului, am intalnit artefacte de lut ars (4500-4350 i. e. n.), ceramica, amfore, cratere, unelte si podoabe din os si cupru, castroane, plastica antropomorfa si zoomorfa, cupe banchete, dar si artefacte din piatra cioplita sau slefuita.

In afara de piesele realizate din lut ars, la cultura Gumelnita se intalnesc si obiecte realizate din os, scoici, marmura sau aur.

Unele dintre figurine au denumiri ca: Ganditorul, Matroana, Sfanta Familie, iar cele reprezentand femei sunt si fara sani.

Putem vedea si planse cu sapaturile arheologice, care ne fac o idee despre locul si modul in care au fost descoperite aceste vestigii. In acelasi timp ne putem face o idee despre populatia ce apartine culturii Cucuteni, care avea ca ocupatie agricultura, vanatoarea, olaritul si confectionarea de unelte.

Desenele efectuate pe artefactele prezente in intreg muzeul iti pune imaginatia la incercare. Eu am reusit sa gasesc o intreaga paleta interpretativa, acelasi desen semnificand pentru mine un peste sau un... automobil stilizat, o hora sau o lupta, altele mi s-au parut imagini clare, de animale.

In general, formele serpuiesc, se unduiesc, striga, pornesc si se intorc in acelasi loc la infinit. Ca semnificatie eu cred ca poate reprezinta eternitatea, desi nu se cunoaste inca semnificatia desenelor.

Nu s-au gasit necropole, in schimb, s-au descoperit oase umane in podeaua caselor populatiei din Cucuteni, ceea ce sugereaza ca mortii erau ingropati ritualic la temelia acestora.

Unele piese din aceste culturi sunt expuse temporar in muzeu, ele fiind prezentate atat in expozitii din tara, cat si din strainatate.

Din punctul meu de vedere a reprezentat o expozitie inedita si interesanta!

---

VIZUALIZĂRI: 3856 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI