Biserica Albă - Biserica lui Ștefan cel Mare din Baia, fosta capitală a Moldovei

TIPĂREȘTE

Noi am vizitat biserica în iulie, într-o zi de sâmbătă când se oficia o ceremonie de pomenire în cimitirul din spatele bisericii (video). A venit o persoană din administrația bisericii, ne-a deschis ușa și ne-a lăsat să ne delectăm în voie cu interiorul. Am dedus că este o biserică activă care funcționează ca biserică parohială cu cimitir. Nu se percepe taxă de vizitare.

Date istorice

Baia este o comună în nordul Moldovei (în partea sud-estică a judeţului Suceava), situată pe malul stâng al Râului Moldova, la 7km de oraşul Fălticeni. La începutul secolului XIV, în perioada de constituire a statului feudal Moldova, a jucat rolul de cea dintâi capitală a ţării. În acele vremuri, localitatea chiar se numea Moldavia, fiind un târg important, locuit de negustori şi meşteşugari de naţii diferite (români, saşi, unguri, armeni, polonezi). Biserica purtând hramul Sfântu Gheorghe şi cunoscută sub numele de Biserica Albă, este situată la marginea vestică a satului.

Particularitatea bisericii, pentru care a şi primit denumirea de Biserica Albă, este că nu a fost pictată, nici pe dinăuntru şi nici pe afară, la fel ca Mânăstirea Putna. Din păcate (unii vor zice, din fericire) acest tabu a fost recent (2009) încălcat și acum avem o biserică pictată. Cinstind tradiția, și noi vom păstra vechea denumire, acum caducă.

Nu este documentat anul ridicării bisericii, dar conform tradiţiei, ea a fost construită de Ştefan cel Mare pentru a cinsti victoria din 1467 împotriva oştirii maghiare conduse de Matia Corvin. În contextul istoric în care Ștefan cel Mare nu era tocmai un prunc nevinovat făcând mai multe ”mizerii” ungurilor (de exemplu a le-a luat Cetatea Chilia), o puternică armată ungară, condusă chiar de regele Matia Corvin, a intrat în Moldova pe Valea Trotuşului ca să-l ”mazilească” pe Ștefan și să reinstaureze hegemonia asupra Moldovei. Armata ungară a străbătut Moldova, a jefuit şi incendiat Romanul şi în drum spre capitala Suceava, pe 14 decembrie 1467 s-a abătut puţin pe la Baia pe care a prădat-o. Seara, ungurii erau beţi, iar în timpul nopții au fost atacaţi puternic de oastea lui Ştefan cel Mare, luându-i pe nepregătite. Ungurii au suferit o înfrângere zdrobitoare, însuşi regele Matia Corvin fiind grav rănit şi scăpând cu greu.

Conform altei legende, biserica a fost construită la marginea satului pe locul unui arin în care Ştefan cel Mare a reuşit să se ascundă de oastea ungară în timp ce aceasta trecea pe sub copac, după care, noaptea, ungurii fiind beţi, i-a atacat pricinuindu-le pierderi teribile şi alungându-i din ţară. Oricum, după aceste lupte, Baia a fost devastată, trebuind să fie reconstruită.

Ceea ce este mai interesant, dovedind încă o dată că politichia a fost și a rămas o mare cutră, este că nu peste mult timp Ștefan cel Mare și Mateia Corvin vor deveni prieteni la cataramă (în lupta antiotomană), iar mai târziu Ștefan va deveni vasalul lui Mateia Corvin, primind în schimb două cetăți în Ardeal.

Oricum, în secolele ce au urmat, Baia şi-a pierdut din importanţă, mulţi locuitori mutându-se în apropiatul oraş Fălticeni, probabil şi datorită unor revărsări ale Râului Moldova.

Construcția bisericii

Biserica Albă din Baia este o construcţie dreptunghiulară cu pereţii groşi de 1,8 - 2,0 m, făcuţi din piatră brută şi cioplită. Bolţile şi turla au fost refăcute din cărămidă la începutul secolul XX. Sub cornişă se află un rând de adâncituri (ocniţe) care se întind pe întreg perimetrul bisericii. Ferestrele sunt mici şi cu formă ogivală la partea superioară. Intrarea în biserică se face printr-o uşă amplasată pe peretele vestic. Portalul de intrare este dreptunghiular. Între pronaos şi naos se află un perete despărţitor cu o deschizătură de trecere. Sistemul de boltire al naosului este cel obişnuit în arhitectura bisericească moldovenească. În dreptul naosului se află două abside laterale semicirculare înscrise în grosimea zidurilor, având fiecare câte o fereastră. Absida altarului este semicirculară şi uşor desprinsă de restul construcţiei, formându-se astfel cele două nişe (proscomidiarul şi diaconiconul). Deasupra naosului se află o turlă octogonală făcută din cărămidă. Spre cele patru puncte cardinale, turla are patru ferestre. Turla este susţinută de patru contraforturi mici aşezate pe diagonală şi se înalţă pe două baze (prima pătrată şi a doua stelată, cu 12 colţuri).

Anii, incendiile, cutremurile şi războaiele şi-au lăsat amprenta asupra bisericii, ea ajungând în pragul ruinei şi trebuind să fie reparată în mai multe rânduri, nu întotdeauna respectându-se construcţia originală. Cu ocazia ultimelor reparaţii făcute în anul 2002, s-a refăcut tencuiala interioară şi a fost pictată de către prof. univ. dr. Nicolae Sava, lucrarea fiind terminată în 2009. Dintre picturi se remarcă tablourile în care apar Ştefan cel Mare alături de Doamna Maria şi copii, o reprezentare a Bătăliei de la Baia şi o imagine a vechiului târg Baia.

Cu ocazia vizitei făcute la Biserica Albă din Baia am realizat videoclipul următor: youtube

---

VIZUALIZĂRI: 1921 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI