GRAD SATISFACȚIE
NOTARE MEDIE REZULTATĂ
Mânăstirea Rupestră și Schitul ”Sfântul Nectarie” Șinca Veche mister, ecologie și bun gust
Unul dintre cele mai interesante obiective turistice din Țara Făgărașului este fără îndoială Mânăstirea Rupestră din Șinca Veche, cunoscută și sub denumirile de Templul Ursitelor, Templul Împliniri Dorințelor, Peștera Mânăstire sau Grota. Celor care nu au ajuns încă la acest așezământ monahal, simpla pronunțare a numelui s-ar putea să nu le spună mare lucru, însă după vizitarea obiectivului majoritatea vor avea amintiri plăcute.
Acces
Noi am venit în Șinca Veche dinspre Sâmbăta de Sus pe drumul de sub munte, un drum secundar (DJ 104 A), care șerpuiește prin satele Lisa, Gura Văii, Recea, Sebeș, Mărgineni, Bucium și Șercăița. Din inima satului Șinca Veche se deschide un drum spre munte și după foarte puțin timp am ajuns într-o parcare încăpătoare unde așteptau mai multe mașini și două autocare. Ajunseserăm la baza Dealului Pleșului care ascunde în pântecul său bisericile săpate în piatră. Mulți oameni vin aici nu doar pentru a vizita un obiectiv turistic, ci și pentru misterul acestui loc.
Mister și un pic de istorie
Așa cum ne sugerează și una din denumirile sale, se spune că celor ce vin aici li se vor îndeplini dorințele, dar sunt și teorii potrivit cărora ar exista fenomene paranormale. Însă, cu siguranță misterul acestui loc este un adevărat magnet care atrage turiștii. Iată câteva controverse despre mânăstirea rupestră:
- vechimea sa este incertă, plaja în care este estimată vechimea ei fiind cuprinsă între 250 și 7000 de ani; ultimele cercetări au stabilit că ar data din anul 1742;
- despre originea sa multe voci spun că ar fi o mânăstire creștin-ortodoxă, însă există și teorii potrivit cărora aceasta ar fi dacică sau predacică, aducând în sprijinul acestei teorii inscripțiile ne-creștine de pe unii din pereții altarului;
- construcția sa atipică, existența a două altare ne duce cu gândul la faptul că inițial au fost două biserici, care ulterior au fost unite prin spargerea unui zid. Altă teorie susține că biserica nu a fost construită de creștini pentru că până acum nu s-a mai întâlnit o biserică cu două altare;
- probabilitatea existenței unor fenomene paranormale, idee susținută de apariția pe pelicula fotografică a unor sfere de lumină, amatorii de paranormal susținând că ar fi vorba de un nod energetic.
Vizita
Am intrat în curtea mânăstirii pe o poartă de lemn, pe care era afișat programul de vizitare (08.00 – 20.00), dar și o plăcuță care ne anunța că este vorba de un monument istoric. Am avut ”norocul” să avem în fața noastră un mare grup de turiști care practicau turismul ecumenic (doar nu vă imaginați că cele două autocare din parcare veniseră goale :).
Curtea așezământului monahal este foarte frumos amenajată și nu are cum să nu îți bucure privirea. O pădurice în care predomină salcâmul, un covor de iarbă, movile de pământ în care funcționează mici magazine bisericești, alei și poteci bine delimitate, un izvor al cărui susur spărgea liniștea ce domnise până atunci, o troiță și trepte din lemn, gărdulețe din nuiele împletite cu migală, alcătuiesc un decor impresionant. Dimensiunea ecologică a acestui loc nu trebuie neglijată, aici au fost efectuate lucrări de amenajare a curții lăcașului de cult cu materiale ecologice între care predomină lemnul și pământul. Ordinea, curățenia și bunul gust sunt și ele prezente aici.
Am pornit pe aleea pietruită care urcă lin spre grotă, și la un moment dat am întâlnit o troiță închinată călugărilor care au viețuit aici, la piciorul căreia se află icoana în piatră a Maicii Domnului. După puțin timp ne-a atras atenția o movilă de pământ acoperită cu iarbă, prevăzută cu o ușă; aici funcționează un mic magazin cu obiecte bisericești. Este o construcție ingenioasă care se încadrează foarte bine în decor.
Ajungem și la Izvorul ”Buna Vestire”, care iese din stâncă și curge formând mici cascade și ochiuri de apă. Mulți turiști se opresc aici în zilele toride de vară pentru a-și potoli setea. Așa am făcut și noi, doar am fost nevoiți să ne așteptăm rândul pentru a intra în grotă.
De la izvor aleea se bifurcă și în stânga, la mică distanță este mânăstirea rupestră. Întrucât se efectuează lucrări de consolidare a pereților în interior, mânăstirea este acoperită cu o prelată care are menirea de a o proteja împotriva intemperiilor. Proiectul ecologic de aici nu este finalizat, am înțeles că pe structura de lemn pe care se sprijină acum prelata, va fi așezat un covor de iarbă, astfel încât privitorului să i se creeze impresia că totul a fost creat de natură.
La intrare un anunț ne informează că vizitarea se face pe proprie răspundere întrucât există pericolul desprinderii unor pietre. Din păcate nu există și panouri informative care să ofere vizitatorului un minim de informații despre obiectivul vizitat.
Grota adăpostește două bisericuțe săpate în gresia nisipoasă a Dealului Pleșu, despărțite între ele printr-o fereastră. Ideea existenței celor două biserici este întărită de cele două altare. Interiorul grotei e slab luminat, fapt ce sporește aura de mister al acesteia. Lumina naturală pătrunde totuși printr-un horn piramidal, care, privit din interior ar putea fi considerat o adevărată turlă. Prin această ”fereastră” lumina soarelui ajunge până la altar, crezându-se că pe aici pătrund energiile pozitive.
În pereții grotei, din loc în loc, pot fi observate scobituri care au cu precădere forme circulare, fapt ce indică posibilitatea ca aceste scobituri să fi servit cândva drept cadre de icoane. De asemenea, în interior, pe pereții fragili ai grotei pot fi văzute alte două inscripții care sporesc misterul acestui lăcaș, Steaua lui David și simbolul Yin-Yang. Deocamdată sunt multe întrebări fără răspuns, cel mai des uzitate fiind cine și când
Oamenii se roagă în grotă privind spre cer, aduc diverse obiecte ale unor rude care probabil au probleme de sănătate și le ating de crucile din grotă. Am văzut o femeie care adusese o geacă, atingea toate crucile cu ea și se ruga îndelung.
După vizitarea mânăstirii rupestre, ne-am îndreptat către Schitul ”Sfântul Nectarie”. Lângă izvor este un indicator către schit, însă noi nu am avut nevoie de el, grupul din fața noastră urca pe potecă. Urcușul este la început puțin anevoios, dar nu trebuie să vă speriați, acesta nu durează decât 3-4 minute. Poteca este amenajată în trepte și am văzut urcând fără probleme și persoane cu vârste mai înaintate. Odată ajunși în vârful dealului veți avea parte de o panoramă superbă asupra curții așezământului monahal.
Imediat am ajuns la Vatra Monoliților, un loc în care sunt mai multe stânci înalte și netede, așezate paralel. Cu ocazia documentării făcute înainte de plecarea spre Sâmbăta de Sus, am citit că acestea ar fi trovanți. Se spune că în această zonă ar fi avut chilii călugării care au viețuit aici.
Ne-am continuat deplasarea pe potecă prin pădure preț de câteva minute și am ajuns la Schitul ”Sfântul Nectarie”, care adăpostește o mică obște de măicuțe. Denumirea schitului este dată de faptul că paraclisul acestuia păstrează o parte a moaștelor acestui sfânt.
Schitul este o construcție compactă din lemn (paraclisul și spațiile administrative sunt în același corp de clădire), de mici dimensiuni și inedită pentru un lăcaș de cult, în sensul că nu are aspectul specific unui astfel de loc. Cele trei clopote de dimensiuni diferite aflate la câțiva metri de intrarea în schit dau de veste vizitatorului că au ajuns la un așezământ monahal.
Am pășit în interiorul paraclisului, ne-am așezat la rând, iar până am ajuns în dreptul altarului am scanat interiorul. Deși dimensiunile sale sunt foarte mici, paraclisul este înzestrat cu toate cele necesare ținerii unei slujbe: altar, icoane, strane, cădelniță, sfinte moaște, printre care și o părticică din moaștele Sfântului Nectarie de la Eghina, tămăduitorul și făcătorul de minuni.
Pe pridvorul schitului împodobit de jur împrejur cu mușcate roșii este amenajat un punct de vânzare obiecte și cărți bisericești. Lângă schit mai este o moviliță asemănătoare cu cea situată în apropierea grotei, bineînțeles și aceasta are aceeași destinație.
Mânăstirea rupestră și Schitul ”Sfântul Nectarie” de la Șinca Veche sunt două obiective foarte interesante, vizitate de un număr tot mai mare de turiști în ultimul timp. Dincolo de mister, locul are un farmec și o încărcătură spirituală aparte.
Să aveți parte de drumuri bune și călătorii frumoase!
Webmaster rog atașați următorul videoclip:
www.youtube.com/watch?v=zhPffgDlEws
Trimis de costy69* in 25.09.16 22:20:26
- Nu a fost singura vizită/vacanţă în ȘINCA [BV].
4 ecouri scrise, până acum, la acest articol
NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (costy69*); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo.ro („AFA”) sau ale administratorilor.
- Coordonate GPS: 45.75605760 N, 25.16484030 E - neconfirmate încă
ECOURI la acest articol
4 ecouri scrise, până acum, la acest articol
Ilustrația muzicală sau video-muzicală indicată a fost atașată articolului (vezi sus, imediat sub titlu).
@costy69: Am mai citit anul acesta cateva articole cu aceeasi tema, insa de fiecare data am senzatia ca citesc pentru prima data, pozele sunt singurele care imi dovedesc ca Am (mai) FostAcolo.
Eu inca nu am ajuns acolo insa cand voi ajunge in acea zona si se va putea nu voi ocoli acel loc.
Felicitari, un prim vot acordat cu mare placere pentru un loc plin de farmec, mister si credinta.
@mishu: Mulțumesc pentru aprecieri și vot!
Nu doar Mânăstirea rupestră de la Șinca Veche, merită vizitată, ci toată Țara Făgărașului. Sunt multe obiective turistice interesante de vizitat (despre multe am scris) și nu vă ajunge un weekend pentru asta.
Pentru o eventuală vizită aici puteți să folosiți ca punct de plecare Stațiunea Climaterică Sâmbăta. Noi aici am fost cazați la Pensiunea Belmonte, pe care o recomand.
Numai bine!
- Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul review-ului de mai sus
- Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine butonul de mai jos ADAUGĂ IMPRESII NOI
- Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație:
in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o
ÎNTREBARE NOUĂ
(întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
- May.2024 Mănăstirea rupestră Șinca Veche — scris în 12.06.24 de Mitica49 din BRăILA - RECOMANDĂ
- Oct.2022 Șinca Veche - la mănăstirea rupestră — scris în 31.10.22 de iulianic din BUCURESTI - RECOMANDĂ
- Oct.2020 Templul iniţiatic de la Şinca Veche — scris în 17.10.20 de STEFAN-CRISTIAN din BRASOV - RECOMANDĂ
- Aug.2020 Șinca Veche - colț de RAI... între mit și realitate... — scris în 29.08.20 de alex1987sb din SIBIU - RECOMANDĂ
- Mar.2020 Vizita mea la... „vrăjitoare” — scris în 20.03.20 de krisstinna din BUCUREșTI - RECOMANDĂ
- Aug.2019 Mănăstirea Șinca Veche, sau, numai prostul râde de ceea ce nu înțelege. Așa, și?! — scris în 09.08.20 de Yersinia Pestis din MăRăşEşTI [VN] - RECOMANDĂ
- May.2019 Manastirea Rupestra - Sinca Veche un loc de veghe si insufletire Dumnezeiasca — scris în 16.05.19 de lllaura din SIBIU - RECOMANDĂ