O vacanţă reuşită la Vila Rocco

TIPĂREȘTE

Se zice că "la pomul lăudat să nu te duci cu sacul"! Ei bine, la vila Rocco cea lăudată m-aş întoarce şi mîine... dar cum nu se poate chiar mîine, ne vom întoarce la anul (şi, probabil, mulţi ani de-acum încolo).

Noi am optat pentru o săptămînă de vacanţă în perioada 4-10 septembrie şi preţul pentru cele 6 nopţi de cazare a fost mai mult decît rezonabil, 420 lei (culmea a fost că ne-a costat transportul mai mult decît cazarea, asta după ce CFR-ului i-a venit geniala idee să îşi majoreze tarifele).

Aşadar, am pornit la drum entuziasmaţi de ecourile pozitive postate referitor la această unitate de cazare şi, din fericire, aşteptările nu ne-au fost înşelate... Vila Rocco e aşa cum o înfăţişează imaginile de pe site-ul propriu, ba. mai mult, aş dori să subliniez ceea ce nu se vede în poze, ospitalitatea şi amabilitatea proprietarilor:

- ne-au asigurat transportul de la gară la vilă, la o ora inumană şi indecentă, am pus bietul om pe drumuri cu noaptea in cap, că doar am circulat cu tren de noapte şi ajunge la ora 6,20 în Eforie Nord!!!

- au reuşit să ne cazeze la ora 11, deşi check-in-ul se face începînd cu ora 14!!! şi sînt convinsă că ne cazau şi mai din timp dacă se elibera camera şi mai devreme. De fapt, eu cred că li s-a făcut grozav de milă de soţul din dotare, care era frînt de oboseală că lucrase în ziua plecării pînă seara la 19,30 iar în tren nu a închis un ochi, din cauză de diferite griji.

- am apreciat pe toată durata sejurului prezenţa lor discretă. Şi credeţi-mă că am oroare de "gazdele" care ţi se suie în spinare din dorinţa de a se asigura că ai tot ce îţi trebuie dar care nu fac decît să te sufoce.

- la plecare, pe lîngă faptul că au fost de acord să rămînem în cameră pînă la plecarea trenului (20,30), ceea ce a însemnat o după-amiază relaxată, proprietarul ne-a condus la tren şi a avut amabilitatea de a aştepta trenul împreună cu noi şi de a ne ajuta să urcăm bagajele în tren.

Pentru toate astea şi nu numai, au de la noi un MULTUMIM din suflet şi nota 10 + (le-am da 12, dar mă tem că nu s-ar lua în considerare :))

Cînd te porneşti către o vilă pentru familii cu copii, tu, ca turist, ar trebui să fii în primul rînd familiarizat cu unele reguli elementare care ţin de politeţe şi bun simţ. Spun asta fiindcă am fost şocată de comportamentul unora dintre ocupanţii camerelor, care nu răspundeau nici măcar la salut, care lăsau veselă/pahare murdare în chiuvetă, care trînteau uşile cu noaptea în cap la greu sau care răcneau între ei pe scări sau pe terasă de parcă ar fi fost "la mămuca pe toloacă".

Terorista mea, care are cinci ani şi jumătate, s-a jucat cu mare plăcere în locul de joacă din interior (ba chiar am făcut împreună cu o altă fetiţă cazată la vilă un turn înalt din lego, eu obţinînd de la fiică-mea reacţia următoare: Mami, eşti super-tare! :)) iar cele două leagăne de la locul de joacă exterior le-a utilizat la maximum... Dar deliciul sejurului l-a reprezentat hamacul de pe terasa de la etajul trei, unde urca de cîte ori se putea, terasă de unde eu am admirat citeva apusuri absolut minunate.

Dacă ar fi să găsesc aspecte care nu mi-au plăcut, legate de staţionarea noastră în camera 8 situată la etajul 2 al Vilei Rocco, astea ar fi următoarele:

- mirosea neplăcut canalizarea, aspect remarcat şi de către alţi oaspeţi ai vilei dar cel puţin baia noastră era dotată cu un spray de cameră, aşa că, ţinînd uşa de la baie închisă, cu geamul deschis nonstop, cu un fissss de spraz, totul era rezolvabil.

- mocheta din locul de joacă mirosea în cîteva locuri, miros specific, pe care orice părinte cu copil mic il recunoşte dintr-o mie... dar hai să fim realişti, vorbim pe de o parte despre un loc asiduu frecventat de copii mici, pe care chiar nu îi poţi ţine cu gura ermetic închisă, iar pe de altă parte să speli şi mai ales să usuci aşa o mochetă cere timp... şi mă îndoiesc că vreun părinte ar fi apreciat dacă găsea pe uşa locului de joacă eticheta “Inchis”, de copii nu mai spun, a mea ar fi protestat vehement dacă i s-ar fi luat locul de distracţie, în fond şi pentru asta am ajuns acolo. Poate ar fi o idee bună să se gîndească proprietarii la o mochetă de rezervă, să le poată înlocui cînd chiar nu se mai poate fără o spălare?

- priza din spatele televizorului lăsa de dorit ca siguranţă, avînd în vedere că clienţii ţintă sînt familiile cu copii mici, însă eu am fost norocoasă dintotdeauna pentru că pe copilul din dotare niciodată nu l-au interesat prizele, cablurile de alimentare etc. (nu sînt în căutare de puncte slabe, dar dacă am văzut, am spus. Am să postez şi o fotografie, ca să fiu înţeleasă)

In schimb, nota 10 pentru:

- suprafaţa camerei (20 mp) şi dimensiunea patului

- existenţa veiozelor la capătul patului

- lenjerie albă şi prosoape albe (asta spune multe!). Si un plus la acest plus :) a doua zi după schimbarea lenjeriei s-a întîmplat un accident în urma căruia am fost nevoiţi să solicităm schimbarea cearceafului, care a fost imediat înlocuit, fără vorbărie multă şi, mai ales, fără “extra charges”

- mobilierul care nu încarcă exagerat camera, suficient pentru jumătate din garderoba femininelor familiei, dar lăsînd spaţiu de manevră pe gustul lui elementului masculin din familie

- excelent suportul de prosoape din baie, pe care l-am folosit şi ca suport pentru hainele dezbrăcate/de imbrăcat, cînd era vremea de duşuit…

- curăţenie se face zilnic, între ora 9 şi 11. Mai puţin în camerele de puturoşi, cum a fost cazul camerei 8, unde leneşii se trezeau după 9,30 iar părăsirea camerei pentru programul zilei nu s-a reuşit înainte de ora 11,30 (îmi cer iertare pe această cale domnişoarei menajere care vroia să ne facă curat dar iaca nu se putea, tocmai din motivele invocate mai înainte).

- bucătăria deschisă spre locul de joacă, putînd face astfel două treburi deodată, bucătăreală şi supravegheală. E drept că nu am folosit bucătăria decît foarte rar, în concediu e unul din locurile pe care le evit din principiu :), însă am văzut părinţi fericiţi că pot combina aceste două activităţi.

Transport

Aterizînd pe litoral fără maşina personală, am fost uimiţi să constatăm că transportul de călători este extrem de bine pus la punct. Există mai multe societăţi transportatoare care deservesc ruta Eforie-Mangalia la fel de bine ca ruta Eforie-Constanţa. Am făcut traseul Eforie Nord- Constanţa foarte repede (sînt 12-14 km, nu mai mult) atît cu microbuze cît şi cu autobuze, moderne, cu aer condiţionat, care trec din 15 în 15 minute prin faţa vilei, la doi paşi fiind şi staţia. Preţul este de 5,5 lei/pers. iar fetiţei nu i s-a cerut bilet.

Din Constanţa am mers de cîteva ori pînă la Mamaia, cu liniile locale de autobuz 40 şi 100, staţia este chiar lîngă gară, unde opreşte cursa de la Eforie. Autobuzele sînt cu autotaxare, aşa că obligatoriu vă trebuie bilet. Un tichet pentru 2 călătorii costă 3,5 lei şi se poate lua din staţii, iar unde nu e gheretă RATC este chioşc de ziare şi majoritatea chioşcarilor vînd asemenea bilete.

Mîncare

Ne-au fost recomandate două magazine alimentare situate pe strada Griviţei, prima stradă la dreapta cum ieşi din vilă, cu de toate şi la preţuri rezonabile (pîiine, lapte, iaurturi, preparate din carne, sucuri, bere, îngheţată, etc etc) dar am găsit unul şi în centru, peste drum de biserica de pe acelaşi bulevard al Republicii, foarte aproape de piaţă – o piaţă bine aprovizionată, la preţuri decente, de unde luam aproape în fiecare zi struguri, nectarine, mere, pepene verde sau galben.

Autoserviri

Fiind puţin în extrasezon, am constatat că locaţii recomandate pe site-ul propriu sau de către alţi oaspeţi ai vilei erau deja închise - mă refer la Summer Days şi Caredy Oradea. Am mîncat bine şi ieftin la Litoral şi la Berlin, ambele situate pe coloana vertebrală a staţiunii, Bulevardul Republicii, unde există feluri variate indiferent dacă e vorba de supe-ciorbe, fel doi sau desert.

O impresie foarte proastă ne-a lăsat Imperialul, unde am călcat o singură dată, din greşeală probabil... Mizerie, cred că aveau mîncare rămasă de la o zi la alta, nu mi-a plăcut deloc.

Terasa Cristal, tot în centru, a fost un alt loc unde am descoperit tot felul de bunătăţi, de la prăjiturile cofetăriei (în stînga) pînă la celebrele plăcinte de la plăcintăria situată în partea dreaptă a clădirii.

Plajele

Fiind umblăreţi din fire, am încercat şi plaja din nord, de la Britannia, am fost în plimbări şi la Debarcader şi la Acapulco şi la Belona.

Apa mării a fost în general mai caldă şi mai curată decît ne aşteptam. Dar plajele, spaţiile verzi şi faleza în general au fost o mare dezamăgire pentru noi. Mizerie, mirosuri insuportabile, un aer de delăsare care sincer ne-au durut. Nu poţi să te plîngi că turistul nu vine pe litoralul românesc dacă nu faci un minim efort. Nu numai mîrlanul care aruncă pe plajă şi în apă şi pe spaţiile verzi este vinovat de ceea ce am văzut în această toamnă la Eforie. Nici municipalitatea nu a făcut nimic, am văzut trotuare sparte şi o delăsare cum nu am întălnit în alte zone - ba da, a făcut o mulţime de locuri de parcare cu plată şi blochează roţile maşinilor parcate cum nu trebuie. Atît.

Aoleu, cred că iar m-am întins la vorbă.

În concluzie, recomand cu plăcere tuturor Vila Rocco şi voi reveni cu plăcere oricînd.

(Urmează să urc şi cîteva poze, neapărat!)

---

VIZUALIZĂRI: 2579 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI