Turul Romaniei [5] / Hunedoara - Hateg

TIPĂREȘTE

HUNEDOARA, istorie si tristete.

Binenteles ca nu se putea sa nu facem noi o ghidusie... mergand spre Hunedoara, nu am observat indicatorul minuscul ce ne indruma acolo (am eu ceva cu indicatoarele astea) si am dat de... Deva. Ups... e ceva gresit undeva... am facut cale intoarsa si in sfarsit, am ajuns. Cam pe intuneric dar am ajuns. Ne-am intalnit cu ghidul nostru, ne-am cazat la un super hotel (pe bune) pe care... nu-l mai gasesc pe net... s-o fi desfiintat... imi cer scuze pentru aceasta scapare, nu imi mai amintesc denumirea lui. Ceea ce m-a frapa era faptul ca in spatele lui, se inaltau in toata splendoarea... ruinele fostului combinat siderurgic.

Dimineata, dupa un mic dejun copios, am purces catre castel. Nu-l vazusem niciodata. Emotiile ma stapaneau. Am parcat la poalele castelului, arzand de nerabdare sa intram. Pe afara totul era ok, in interior insa... am fost putin cam dezamagit... cam 70% din incaperi si ce mai era de vazut, erau in renovare. Peste tot schele, mizerie, muncitori care leneveau (de dimineata), nimeni din cadrul muzeului care sa te indrume, mai intrebam pe cineva care nefiind custode sau mai stiu eu ce pe acolo, ridicau din umeri sau ne indicau o directie... asa... incolo. Ne-am descurcat cu am putut si noi... cu ce mai stia prietenul nostru, cu ce am mai intuit si noi, ne-am bagat prin toate gaurile, am urcat toate scarile accesibile, doar, doar vom vedea ceva. Nu am reusit sa vedem decat sala dietei si sala armelor, fantana sapata de prizonierii turci (interesanta povestea acestei fantani)... si cam atat.

Nu pot sa nu remarc indiferenta cu care am fost tratati... la magazinul de suvenirurui cel putin... era cat p’aci sa luam si una peste ochi de la una din angajatele muzeului pe motivul ca habar n-avem sa folosim o... plasma... un LCD care prezenta istoria castelului si care avea un meniu ce trebuia accesat intr-un anumit mod. Am renuntat la a face o reclamatie scrisa (nu sunt genul) insa am ramas cu un gust amar. Putin jenat de situatie, prietenul nostru a incercat sa dreaga busuiocul insa l-am asiigurat ca e plina lumea de... greseli si el nu are nici o vina.

Dupa ce ne-am pozat in fel si chip am plecat spre Cincis. Am trecut pe langa o cariera de calcar, cu fabrica de var, talc si dolomita aferente si am apucat-o pe un drum foarte frumos de 10 km printre padurile dese ale dealului Capruta, inca nedefrisate, printre halde de steril, cariere de piatra si fosta uzina de preparare a minereului de fier de la Teliuc.

Lacul se incadreaza superb intre dealurile din jur oferindu-le localnicilor un loc minunat pentru petrecerea timpului liber. Povestea lui este insa trista... in 1962, 6 sate au fost stramutate cu totul pentru a face loc lacului ce trebuia sa deserveasca combinatul de la Hunedoara. Cele trei biserici dintre care una construita prin 1448 au fost demolate. Se spune ca blestemele inca mai dainuie.

Ne-am intors in Hunedoara si am plecat catre Hateg, la rezervatia de zimbri. La iesire din oras exista un indicatior care ne trimite spre Hateg pe un drum proaspat asfaltat, de care nici prietenul nostru nu stia. Am scurtat vreo 40 de km ca sa nu mai vorbesc de frumusetea drumului ce se asterne pe coamele unor dealuri golase ce-ti dau impresia ca te afli pe acoperisul lumii.

Rezervatia de zimbri... alt loc trist. Excluzand superbul drum de acces, nu ai de ce te bucura. Animalele, 6 la numar, aratau lipsite de orice vlaga, mai mult, la apropierea noastra, s-au indepartat usor, facandu-ne sa intelegem ca nu suntem doriti. Conditiile lor de viata erau deplorabile, amestecul de hrana era pastrat intr-un beci, mucegait si mirosind ingrozitor.

De la Hunedoara ar fi trebuit sa mergem spre Sarmisegetusa insa am fost sfatuiti sa incercam altceva, vestigiile cetatii dacice fiind intr-un stadiu avansat de degradare. Nu stiu daca este adevarat insa manati de probleme personale am mai facut doar o singura oprire in aventura noastra: Tirgu Jiu.

Ce am gasit acolo si impresiile legate de acest loc... alta data. Ne pregatim de drum. Luni plecam in alta expeditie: incercam sa strabatem Transalpina si apoi sa abatem la pas Valea Ariesului.

Sa ne auzim sanatosi...

---

VIZUALIZĂRI: 2625 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI