Manastirea Polovragi – un lacas sfant la poalele muntilor

TIPĂREȘTE

Motto: « Bine este cuvantat cel ce vine intru numele Domnului » (la intrarea pe poarta manastirii)

« Am ridicat acest Sfant Lacas in cinstea adormirii Maicii Domnului ca sa fie de pomenire pentru noi si urmasii nostri (din pisania manastirii) ».

Din punctul meu de vedere, aceasta manastire are o asezare privilegiata, in satul cu acelasi nume, Polovragi, beneficiind de un cadru natural de exceptie cu priveliste spre Cheile Oltetului, la intretaierea Muntilor Parang cu Muntii Capatanii si daca nu ma insel, este cea mai mica distanta dintre doi munti din Romania.

Poarta maiestuoasa din lemn masiv sculptat ne invita pe un drum pietruit superb flancat de copaci, dezvaluindu-ni-se in stanga si in dreapta gardului din lemn, livezi de pomi fructiferi, precum si o stupina, un semn al ocupatiei celor care au grija de aceasta manastire.

In stanga portii se afla o troita din lemn dedicata eroilor martiri romani.

Cand am ajuns noi, undeva pe la ora pranzului, am dorit sa cumparam cate ceva de la magazinul de obiecte religioase, unde am surprins si o expozitie de icoane, dar acesta era inchis, nu era nimeni.

Cat priveste denumirea Manastirii, legenda spune ca aceasta vine de la niste vraci ce umblau cu leacuri vindecatoare.

Cu o vechime atestata de peste 500 de ani, care ne intorc inapoi in timp sub domnia lui Radu Cel Mare, manastirea aflata in depresiunea Polovragilor este refacuta dupa 150 de ani de la ridicarea sa, moment in care aceasta devine « inchinata cu averi cu tot » Sfantului Mormant, cum aflam inca de la intrarea pe poarta manastirii. Dupa 50 de ani, insa, a fost rascumparata de catre Constantin Brancoveanu, moment care imprima manastirii aspectul stilului brancovenesc vizibil profund pe coloanele din pronaos, inaltandu-se atunci turla si adaugandu-se un pridvor cu opt coloane albe ce sustin arcadele pictate cu ornamente florale caracteristice. Tot in epoca brancoveneasca s-a ridicat si turnul clopotnita pe sub care am trecut pentru a intra in incinta manastirii propriu- zise.

Pictura a fost refacuta in stil bizantin, in fresca, ca de altfel si zidirea bisericii ce poarta aceeasi amprenta a stilului bizantin.

Fiind pradata de talhari, se spune ca obiectele de valoare ale manastirii au fost ascunse in albia Oltetului de catre calugarii de atunci.

Manastirea se afla acum in restaurare, podeaua din naos era scoasa si era un adevarat santier, slujbele tinandu-se in paraclis.

In biserica se afla inmormantat « capitanul de plai » Andrei Scorei (1602) si fii acestuia, respectiv in pronaos.

In curtea manastirii se afla si Biserica Bolnita « Sf. Nicolae » (ctitorita de episcopul Clement Lavrentie, in 1732), declarata monument istoric, o bisericuta simpla, alba, « strapunsa » doar de un brau multicolor cu forme triunghiulare zimtate, intrarea in aceasta facandu-se pe o laterala, precum la biserica Manastirii din Razboieni, fiind lipsita, ca si aceasta, de pridvor. Singura pictura exterioara este deasupra pisaniei de la intrare si in jurul usii de acces in biserica.

Biserica se aseamana foarte mult cu Biserica Sf. Ingeri din Romanii de Jos (Horezu). De altfel, intreg complexul manastiresc a apartinut la un moment dat Manastirii Hurezi.

In aceasta bisericuta m-a surprins infatisarea sfintilor, mult mai « umana », ce par a fi oameni de rand. Unele dintre icoanele pictate aflate in pronaos par a fi inramate, datorita « ramei » in relief a zidului pe care sunt pictate.

Pe partea stanga a bisericii se afla si un mic cimitir unde sunt inmormantate maicutele ce trec in lumea de dincolo.

Langa biserica, pe partea dreapta, se afla si un altar de vara, un fel de foisor din lemn unde se pot tine slujbele in zilele de mare sarbatoare, cand biserica si curtea bisericii principale devine neincapatoare.

Cand ne-am reintors la biserica principala, am trecut pe langa fantana din incinta manastirii, chiar lipita de zidul ce desparte biserica principala de biserica, unde se afla imaginea lui Cristos si scrie « Cel ce va bea din apa pe care i-o voi da Eu nu va mai înseta în veac ».

Deasupra fantanii se afla un foisor de unde se poate admira intreg lacasul de cult, precum si privelistea minunata a muntilor si a Cheilor Oltetului, care ne umple de liniste sufleteasca...

---

VIZUALIZĂRI: 3036 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI