GRAD SATISFACȚIE
NOTARE MEDIE REZULTATĂ
Cricova - orasul subteran al vinurilor
De mult, in Moldova sovietica, am auzit afirmandu-se: "Bиногрaдники это нaшa гopдocгь" - Viile sunt mandria noastra!. Eram copil, vazusem dealurile cu plantatii intinse de vita de vie si remarcasem marea varietate de struguri buni, de masa, care ni se ofereau. Mult mai tarziu am aflat in ce consta de fapt mandria moldovenilor atunci cand vine vorba despre vie si vinificatie.
La 11 km de Chisinau se afla Combinatul de vinuri Cricova distins cu "Ordinul Republicii" si declarat prin lege "obiect al patrimoniului cultural-national al Republicii Moldova". Inca de la sosire vizitatorul este intampinat cu aceste informatii inscrise pe doua panouri mari, in romana, rusa si engleza.
Prin anul 1950 cineva a avut ideea amenajarii galeriilor de piatra rezultate din exploatarea calcarului de la Cricova ca spatii de depozitare pentru vinuri. In 1952 beciurile devenisera realitate. Galeriile subterane erau nu doar un loc de depozitare, ci si de producere si conservare a vinurilor. In timp, Combinatul de la Cricova s-a dezvoltat devenind o perla a vinificatiei care a dus faima Moldovei mult peste granitele ei.
Fascinata de istoria, amplasarea si mai ales de arhitectura Cricovei, nicidecum de vinurile sale pe care le cunosteam deja (si care se gasesc acum si in supermarketurile noastre), atunci cand s-a ivit ocazia, am plecat sa vad cu ochii mei intinderile subterane si labirintul de stradute cu nume de vinuri, pe care se circula cu masina.
Am ajuns pe platoul de la intrare, in fata unui turn ca de cetate, la ora 9.00. Informez cu aceasta ocazie ca vizitarea Cramei Cricova se face numai cu programare si in grupuri organizate. Cei care doresc, pot opta pentru degustari de vinuri oferite la preturi diferite functie de numarul de soiuri si de aperitivele servite.
Un minicar ne-a preluat in doua etape (noi fiind aprox. 50 de persoane) si ne-a condus in pantecul pamantului, prin galeriile intortocheate ale orasului subteran, luminate si marcate cu treceri de pietoni.
Am fost avertizati ca in subteran temperatura este de 12˚C - constanta tot timpul anului, propice pastrarii si maturarii vinului - asa incat avertizez si eu ca pentru vizitatori este necesara o vestimentatie potrivita mai ales in perioada de vara cand diferenta de temperatura dintre interior si exterior este mare.
Pe langa imense butoaie de stejar cu vin pus la invechit, am strabatut cu minicarul galerii de 6-7 m latime si 3 m inaltime, pe Drumul Vinului, pe Bulevardul Sampaniei, pe Strada Cabernet, Strada Dionis, Strada Chardonnay, Strada Codru, Strada Sauvignon, Strada Feteasca si Firul Ariadnei. Ghidul specializat de la crama ne-a informat ca lungimea totala a strazilor subterane este de 80 km, dar ca reteaua este in continua dezvoltare prin saparea unor noi galerii. De asemenea, am aflat ca adancimea la care sunt situate beciurile este variabila, functie de relief.
Printre mii de sticle asezate in rastele, am fost condusi la Sectia "Remuaj – Degorjaj" data in functiune in 1980. Aici ni s-a prezentat procesul de producere a vinului spumant dupa metoda clasica franceza, inventata de calugarul Dom Perignon. Metoda "Champenoise" inseamna fermentare secundara in sticla si maturare ulterioara cuvée in pozitie orizontala timp de cel putin 3 ani. La Crama Cricova exista rastele speciale care realizeaza automat schimbarea pozitiei sticlelor, dar am aflat ca exista si o echipa de 9 angajate femei care intorc zilnic - dupa un tipic anume - aprox. 40.000 de sticle pentru a facilita fermentarea corecta a sampaniei.
Colectia de vinuri de la Crama Cricova este cu adevarat impresionanta. In nise speciale, prafuite si pe alocuri invadate de panze de paianjen, sunt expuse cu explicatiile de rigoare, exemplare rare care dau Cricovei o valoare de netagaduit. Cel mai vechi vin este vinul rosu "Ierusalim de Pasti", produs intr-un singur lot in anul 1902. Mostra, cu eticheta alaturi, sta - protejata suplimentar de un acoperamant de sticla - alaturi de doua recipiente cu Grasa de Cotnari datand din anul 1979. Sunt nenumarate exemplare in tezaurul combinatului de la Cricova, iar eu am incercat sa fotografiez cateva dintre ele. Intre cele aprox. 1,3 milioane de sticle se pot identifica vinuri de colectie din Franta, Germania, Ucraina, Rusia, Romania, Cehia, Georgia, Turkmenia, unele foarte vechi, dar si vinuri puse la invechit, proprietatea cramei sau a unor persoane particulare care au inchiriat aici o nisa.
Un tur in orasul subteran al vinurilor se incheie intotdeauna - fie ca degustati, fie ca nu - in zona de protocol. Este de admirat cat de multa atentie s-a acordat fiecarui element din acest sector! In orice parte veti intoarce privirea, totul, absolut totul vorbeste despre vie, vin, vinificatie. Decorurile de pe coridoare - sculpturi in lemn, picturi murale, basoreliefuri, amfore, butoaie, statuia lui Dionisos, ba chiar si o bolta de vita de vie cu struguri in parg - toate respecta tema principala si sunt realizate de maini maiestre.
Cele cinci sali de degustare servesc drept loc de desfasurare a unor intruniri la cel mai inalt nivel, precum si pentru degustari programate, in grupuri organizate. Toate sunt spatioase, impunatoare si au cate ceva care le evidentiaza.
Prima sala de degustare, de mari dimensiuni, este Sala Europeana. Cele patru vitralii reprezentand anotimpurile, alaturi de celelalte decorate cu vita de vie si struguri, sunt luminate din exterior creand impresia unei incaperi aflate la suprafata. O masa imensa inconjurata de scaune elegante ii asteapta pe degustatori.
La intrarea in Sala Europeana se afla inramat portretul astronautului Iuri Gagarin, iar dedesubt, de asemenea inramat, un text in limba rusa pe care ghida ni l-a deslusit. Celebrul astronaut a petrecut o zi la Crama Cricova, in aceasta sala, degustand si apreciind vinurile moldovenesti. A oferit portretul sau ca amintire si a mentionat pe verso ca vinurile moldovenesti merita toate medaliile din lume, iar daca metalul pentru medalii se va fi terminat pe Pamant, se angajeaza sa aduca el de pe Luna sau de pe orice alta planeta metalul necesar pentru medalii.
Sala "Fundul marii", de dimensiuni mai mici, este de o frumusete rara. Acvariile cu pesti, culoarea predominant albastra, luminile din tavan, masa, precum si podeaua de sticla din interiorul mesei arcuite, toate dau impresia ca te afli intr-un submarin.
Sala "Casa mare" aflata vis-à-vis de Sala "Fundul Marii" este de asemenea de dimensiuni mai mici si incearca sa reproduca interiorul camerei de oaspeti a unei case taranesti moldovenesti. Aici se pot vedea tesaturi, lucraturi pe panza, costume populare si instrumente muzicale, o lada de zestre cu perne decorative, chiar si o icoana din sec. XVIII daruita de mitropolit. In mijlocul acestora troneaza - bineinteles - masa si scaunele pregatite pentru oaspeti.
Poate cea mai somptuoasa si solemna este Sala Prezidentiala. O masa imensa inconjurata de scaune capitonate cu plus visiniu ocupa cea mai mare parte a incaperii. De jur imprejur peretii sunt decorati cu basoreliefuri reprezentand scene legate de cultura vitei de vie, prelucrarea vinului si petreceri cu vin si lautari.
Mica, dar distinsa, Sala cu semineu pare a fi mai curand un loc de retragere intr-un cadru ceva mai intim. Se afla dincolo de Sala Prezidentiala, cu trecere prin ea si este decorata cu tesaturi manuale intr-un design modern, executat artistic. Un semineu functional, chiar daca hornul sau masoara 80 m inaltime, este decorul principal al incaperii si cel care i-a dat si numele.
Am fost cu adevarat impresionata de pasiunea pe care au pus-o moldovenii in realizarea acestui oras al vinurilor si apreciez ca nimic n-a fost lasat la voia intamplarii. Asa cum si mie mi-a fost recomandat de oameni care au fost acolo, recomand cu caldura celor care au ocazia, sa nu rateze cel mai important si curios obiectiv turistic al Moldovei.
Mentionez ca turul a durat aprox. 2 ore, iar intrarea in grup organizat a costat 15 euro/pers. achitati in tara, la inscriere si nu include degustare. La crama nu exista magazin de prezentare si desfacere chiar daca in marele hol dintre salile de degustare se poate vedea o vitrina cu mostre de vinuri cu diferite vechimi si preturi. Mai trebuie sa spun ca doritorii pot achizitiona la crama un CD de prezentare a Combinatului de vinuri Cricova, costul acestuia fiind de 50 de lei moldovenesti. Dupa vizita, urmatoarea oprire a fost la magazinul care se afla nu prea departe si de unde majoritatea turistilor a achizitionat vin de Cricova.
Trimis de iulianic in 22.08.12 08:36:57
9 ecouri scrise, până acum, la acest articol
NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (iulianic); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo.ro („AFA”) sau ale administratorilor.
- sait oficial al acestei destinații:
- Coordonate GPS: 47.14862800 N, 28.86047900 E - CONFIRMATE
ECOURI la acest articol
9 ecouri scrise, până acum, la acest articol
@webmaster: Va rog sa aveti amabilitatea sa atasati http://www.youtube.com/watch?v=Cj5LfZboip0&feature=related
Multumesc!
Adaugat ilustratia video-muzicala indicata, perfect incadrata in "constructia" acestui generos si elegant articol.
Articolul a fost selectat ca MiniGhid AmFostAcolo pentru aceasta destinatie.
Un loc pe care-l am si eu in lista "de vazut"... Sa vedem acum cand va fi asta.
Foarte util si frumos articol.
@webmaster, @TraianS: Va multumesc pentru aprecieri!
@TraianS: In lista ta "de vazut" include si Crama de la Milestii Mici, tot langa Chisinau, dar in alt sens. Eu n-am vazut-o, dar mi s-a povestit.
Si pentru ca acolo se intra in grupuri, ia cu tine si o ceata de ciprioti sa le arati beciurile si vinurile moldovenesti. Noi am vazut Omodos si Casa lui Socrates, am gustat si renumitul vin de Camanderia, dar... parca tot mai bune sunt vinurile din dealurile moldovenesti. Sa nu crezi ca sunt cine stie ce degustatoare! La Cricova nu m-am atins de nici un vin. Le cunosteam deja din tara.
Dragă doamnă, lectura review-ului tău m-a contaminat cu dorul după un produs viticol mult apreciat în Republica Moldova. Este vermutul Buchetul Moldovei, un vin aromatizat cu ușor gust amărui, a cărui faimă a trecut mult peste hotarele republicii. Prin generozitatea unui coleg aflat pe meleaguri modovene ca membru al asociației Pro Bucovina, acum câțiva ani am avut privilegiul să primesc în dar o astfel de sticlă, achiziționată chiar de la Cricova, alături de o sticlă îmbuteliată cu apă sfințită de la mănăstirea Saharna. Ambele au fost daruri neprețuite, pentru care nu am cuvinte demne spre adevărată apreciere.
Așa se face că aroma pierdută a aperitivului de Cricova, dar și fotografiile tale mai mult decât îmbietoare, m-au făcut să mă gândesc cu mai multă seriozitate la ipostaza unei vizite în Republica Moldova. Nu pentru că sunt o mare amatoare de senzații bachice (ba chiar dimpotrivă), ci pentru că, iată, acum, după lectura review-ului tău, mi-e extrem de evident că știu atât de puțin despre cultura fraților noștri de peste Prut!
@mariana. olaru: Multumesc! Nici eu nu sunt "o mare amatoare de senzatii bahice". Am fost acolo la indemnul insistent al sotului meu care a facut mai multe degustari la Cricova cu ocazia unor deplasari in interes profesional. Mereu imi spunea: "Du-te ca tie o sa-ti placa! Nu trebuie sa bei, trebuie sa vezi, sa fii in atmosfera aia ca sa poti intelege cat si cum iubesc moldovenii vinul".
Iata inca un motiv de "revenire la matca" a vinurilor, pamanturilor si fratilor de peste Prut... O tempora!...
Combinatul de vinuri Cricova este privatizat sau este de stat? Intreb si eu ca un profan din tara vinurilor, in care in prezent se consuma tot felul de posirci, vorba unui teleast la moda prin anii'90.
Mi-a placut "toponimia" strazilor din subteran. Numai sa pasesti pe ele, c-un Pastorel Teodoreanu renascut parca prin rememorarea versurilor sale tematice:
"Suav, amurgu-şi lasă rugina în pahare,
Miresmele grădinii în noi se răspândesc
S-a desfundat clondirul cu vin moldovenesc,
Mai toarnă, cârciumare, mai cântă, lăutare! "
"Şi astăzi, ca-n atâtea seri
Când pivniţa-i adâncă,
Tăria vinului de ieri
Ne urmăreşte încă. "
Sarut mana!
@zapacitu: Combinatul de vinuri Cricova este de stat. Ghidul a specificat asta in mod special in prezentarile sale.
Denumirile "strazilor" de fapt denumirile galeriilor subterane, au fost cele care mi-au starnit interesul atunci cand am auzit vorbindu-se prima oara despre Cricova. Ele sunt luminate ca orice tunel si au semne de circulatie, inclusiv treceri de pietoni. Marturisesc insa ca n-am vazut nici un pieton. Pe acolo se circula doar cu masina (autoturisme sau minicar). Nici lucratorii n-au cum ajunge la locul de munca decat cu transport motorizat.
Ai mare dreptate! Daca-l aveam pe Pastorel Teodoreanu in grup, versurile lui ar fi adus un plus de frumusete vizitei noastre la Cricova. Multumesc pentru momentul poetic oferit!
Mutat în rubrica "Combinatul de vinuri (crama) Cricova, CHIŞINĂU" (nou-creată pe sait)
- Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul review-ului de mai sus
- Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine butonul de mai jos ADAUGĂ IMPRESII NOI
- Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație:
in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o
ÎNTREBARE NOUĂ
(întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
- Oct.2023 Excursie placuta la Crama Cricova — scris în 10.11.23 de aurora56 din TULCEA - RECOMANDĂ
- Dec.2022 Cramele Cricova din Republica Moldova: O incursiune în universul vinului și istoriei — scris în 08.12.23 de Yersinia Pestis din MăRăşEşTI [VN] - RECOMANDĂ
- Dec.2022 Crama Cricova orasul subteran — scris în 07.12.22 de Costean din PLOIEşTI - RECOMANDĂ
- Dec.2019 Vizita la Crama Cricova — scris în 29.12.19 de gixy71 din NăVODARI [CT] - nu recomandă
- Oct.2018 Orasul subteran – Beciurile Cricova — scris în 30.10.18 de Dan&Ema din BUCURESTI - RECOMANDĂ
- Oct.2018 Am fost la Cricova, via Chisinau — scris în 18.10.18 de horciagrodica din SATU MARE - RECOMANDĂ
- Sep.2017 Oraşul subteran Cricova, 120 km galerii, 1250000 sticle şi câteva mii de butoaie cu vin — scris în 28.11.17 de Michi din BUCURESTI - RECOMANDĂ