ARTICOL ÎNCĂRCAT ÎN: 19.08.2013
--- F ---
GR. VÂRSTĂ: 50-60 ani
DIN: Râmnicu Vâlcea
ÎNSCRIS: 05.01.13
STATUS: AUGUSTUS
DATE SEJUR
JUN-2013
DURATA: 7 zile
single
1 ADULȚI

GRAD SATISFACȚIE
CADRUL NATURAL:
NU SUNT ÎN MĂSURĂ SĂ MĂ PRONUNȚ
DISTRACŢ. / RELAXARE:
100.00%
Încântat, fără reproș

NOTARE MEDIE REZULTATĂ
100.00%

AUTORUL ar RECOMANDA
această destinaţie unui prieten sau cunoscut
TIMP CITIRE: 13 MIN

Lisabona si prin ochii unui tramvai retro in zi de greva generala

TIPĂREȘTE

Lisabona este pentru mine un mozaic de impresii, ca intr-o expozitie impresionista, unde am intrat gratuit datorita unui bilet de avion neprogramat, oferit de Afa, dar zarurile au vrut sa ajung acolo in ajunul celei mai mari greve generale din sistemul de stat.

Am intalnit-o recent pe Lisa, numele de alint al Lisabonei, o ,,femeie '' bogata si coapta de vreme, eleganta, sarmanta, cu aere de mare doamna, din vremuri de glorie demult apuse, dar si cu riduri accentuate in unele colturi, incercand sa ascunda fara succes, o fata decadenta, dar mereu surazatoare si indreptata spre raul Tagus, amantul ei etern si mitic.

Am cunoscut-o cand ieseam din Hotel EXCELSIOR in cartierul Baixa din zona de nord a capitalei, situat la cinci minute de celebra Piata a Marchizului de Plombal, in ziua de 27 iunie, zi de greva generala, in transporturi, si in tot sistemul public, eveniment anuntat de cele doua mari federatii sindicale cu surle si trambite in mass media si pe strazi.

Lisa avea in mana o garoafa rosie si mergea la intalnire cu marchizul de Plombal... galant domnul marchiz, purta si el un papion rosu cu alb, pe care scria ,,Basta, greva generala''...

Am pornit la plimbare de la km o, pe celebrul bulevard lat de 90 de metri, Avenida Da Liberdade, construit in secolul al XIXlea dupa modelul marilor bulevarde pariziene, care face legatura intre orasul de jos si orasul de sus.

Intentia mea era sa ajung in Cartierul Bairro Alto si Chiado, in zona eleganta si in centrul vietii culturale a orasului., acolo unde prezentul se intalneste cu farmecul trecutului.

Bine ai venit tu, solo traveller cam nebun, in capatul Europei, dar cred ca azi ai luat-o razna, nu stii ca este zi de greva generala impotriva austeritatii si guvernului? Am dat liber la birjari si la calestile din metrou, si va trebui sa mergi pe jos cam patru statii de metrou...

,,Ce-mi pasa mie, Lisa Bonita, vai doamna ce palarie bogata si verde de palmieri si copaci seculari, aveti, ati cumparat-o de vis -a -vis, de la Prada sau de la Dolce Cabana? ... Si ce rochie eleganta si scumpa va acopera farmecul, de la ce magazin exclusivist de fite v-ati achizitionat-o, cred ca aveti un cont gras la marile banci din aceasta zona de promenada si comerciala? ''

,,Seniora, du-te mai bine si cumpara-ti o pereche de sandale cu talpa antiderapanta, nu chiar de pe bulevardul meu cu nume de mari branduri, ca te asteapta pietre ascutite si colturoase, lasa tocurile acasa, fii te rog inteleapta... ''

,,Ok Lisa, dar te implor opreste 5 minutele, ca-n vitrina vad niste prajituri de-ti lasa gura apa... nu mai pot rezista ispitei, vreau sa intru in Confeitaria Marchizului de Plombal... doamne ce savoare... ce spectacol... aceste pasteis de nata au gust de saudade (nostalgie) ''

Admir apoi pe promenada cladiri moderne, elegante de secol 19 si inceput de secol 20, cafenele, restaurante scumpe, hoteluri de lux, Lisa te seduce de la inceput prin contraste si un aer autentic.

,,Fiindca sunt o gazda binevoitoare, o sa-ti astern sub picioare un covor asfaltic de mozaic, in alb si negru, de peste 1 km, se cheama ,,calcada portughesa'', uita-te pe unde mergi si casca seniora bine ochii, prin lentilele moderne, dar ce se aude... poc... poc... un balon intr-un copac batran pe care scrie ,,Greva '' imi pocneste sec deasupra capului... of, Lisa, de ce nu m-ai avertizat, uite si statuia celor morti in razboi. e impodobita cu un carton... greva generala... ''

Ma plimb ca o sardina mica inghitita de bulevardul cam pustiu, el e pestele cel mare... doar are 90 de metri... admir desenele de sub talpi la indemnul ei, si ma simt cam intimidata ca sunt asa o profana... arta e in strada si e la orizontala... de abia e inceputul, pentru ca in zilele urmatoare voi calca pe flori, vapoare, pestisori si alte simboluri... ce sa mai zic de fatadele cu azulejos, tot orasul e o fresca alb cu albastru...

,,Lisa bonita, soarele-mi cam curge in pletele aramii, si mi-e cam sete, sunt deja 29 de grade... nu e prea cald? Cu permisiunea ta, vreau sa stau putin pe o banca, dincolo de cersetor si caine, uite aici e un chiosc popular superb cu o cascada, te rog vreau sa beau un ceai rece, ... acum avem timp, stai sa mai citesc ceva despre istoria ta... da, ce ironie a sortii, tu regina frumusetii curtata de hoinari mapamondici celebri, nu ai fost distrusa de furia marii si a vantului, si te-a lovit furia pamantului...

Dar calatorului ii sta bine cu drumul... Lisa am ajuns in PRACA RESTAURADORES, si de aici as putea lua Ascensor de Gloria pentru a merge in Bairro Alto... dar e in pauza grevista... si statuia cu obelisc din mijlocul pietei e in greva... esti tare capricioasa azi, femeie, si cam nazuroasa, sunt si eu un biet turist si vreau sa descifrez misterul ascuns in ochii tai cam melancolici...

Ce repede am ajuns si in PRACA DE. D. PEDRO IV sau Rossio, uite-l pe regele Pedro decorat si el cu o medalie, pe care scrie eviddent, greva generala, el cere celor patru supusi, prin figurile alegorice, care il inconjoara, Dreptate, Intelepciune, Putere si Cumpatare... de fapt de aici va porni in curand marsul grevist, ce avea sa blocheze circulatia in drum spre parlament...

Lisa draguta, ma invita la o celebra si veche cafenea,Nicola din 1929, acolo unde femeile au intrat pentru prima data neinsotite, ca si mine azi, sa-mi ofere o ,,bica ''o cafea savuroasa si aromata, cu parfum exotic...

Zona este una din cele mai aglomerate... admir cladirea Teatrului National de Dona Maria si pe latura nordica GARA ROSSIO, o cladire unica, cu fatada in stil neomanuelin, de unde voi lua trenul spre Sintra a doua zi.

Orasul e inca in straie de sarbatoare ,este sfarsit de iunie si se preegatesc scenele de spectacol in aer liber pentru Sfantul Pedro, si vad si primii politisti...

Aud deodata zarva mare de grevisti, undeva in zona pietei Figueras, unde sunt liniile de tramvai... dar Lisa, protectoare ma duce mai departe in siguranta spre orasul de sus... per pedes... elevadorul e morto in numele unei cauze pentru o viata mai buna... si ajung in celebra strada RUA GARRET, dupa numele unui scriitor. Incep sa urc o colina, easy seniora, atentie la pietre, il caut pe domnul Fernando Pessoa, la celebra cafenea BRASILIERA, plina odata de artisti... intru putin si vad numai turisti nordici... poetul spaniol sta afara pe un scaun ca un actor mut... fetele ii sar de gat, il imbratiseaza, se aseaza pe genunchi, il sufoca si ii fac o poza... nu fi ursuz, poete, da-le si lor un autograf... ma asez si eu pe celalalt scaun liber...

Apoi ajung intr-o piateta LARGO DO CHIADO unde se vede statuia dramaturgului Antonio Ribeiro Chiado si pe latura vestica doua biserici baroce... Statuia poetului Luis de Camoes ,cam singuratec si nefericit la viata lui, urmareste orasul de sus, si ne avertizeaza ca e in greva generala. in PRACA LUIS DE CAMOES ce marcheaza granita dintre Bairro Alto, cartierul boem si linistit doar ziua, cu terase, cafenele, galerii de arta ,,restaurante si cluburi si CHIADO, care in contrast este o zona comerciala, si culturala selecta, cu teatre, muzee, librarii, cafenele retro si magazine scumpe.

Insa e deja ora pranzului... si eu simt miros de poezie, care traieste si prin pietrele si mozaicurile ce le vad pe jos, melancolia s-a impregnat adanc pana la librariile istorice, intru si eu in libraria Bertrand, veche de un secol si rasfoiesc in engleza o carte ghid despre Lisabona, scrisa de Pessoa... costa 30 de euro si e cam grea... cine o cara prin toata Lisabona pe caldura asta?

,,Lisa, unde esti, stiu ca este ora siestei, nu pleca te rog, mergem sa ne racorim prin minunatele biserici din cartier... ''

,,Ok, solo traveller, dar o sa te las din brate... va trebui sa te descurci singura, daca vrei sa-mi cunosti si sufletul, du-te in Alfama, si o sa-mi vezi si fata ascunsa dupa riduri... ''

,,Dar ma dor picioarele si nu mai pot... casca bine ochii, si uita-te in statia de tramvai... am scos special pentru voi turistii din depou, un tramvai numit ,,dorinta'', ce te va plimba de la vest la est, dar tu esti cam pe la mijloc... du-te in piata si cumpara -ti bilet de la tutungerie si asteapta tramvaiul 28., dar mare atentie la hoti, programeaza-ti vigilenta la turatie maxima si ridica antenele la spectacolul din tramvai, ca e arhiaglomerat si amicii au plecat la vanatoare de fraieri...

UN TRAMVAI VINTAGE NUMIT DORINTA SI PLACERE

Am revenit in Praca do Camoes si am ratat tramvaiul 28, fiindca nu am putut gasi loc decat pe scara... erau deja 34 de grade... un tip in carje dormea pe banca, langa un caine, razand si sfidand greva... o fi cam austeritate in buzunarele lor goale...

Dragonul de aur imi trimetea sageti de foc, am inceput sa beau ultima sticla de apa, ca o camila africana, urland in sinea mea... vreau la hotel... un dus pentru un amarat de calator cu picioarele umflate...

Dupa exact 50 de minute lungi, se aude clopotelul... Dumnezeu imi asculta ruga si vin doua tramvaie 28... ce curajos e mosul... e legendar si are 100 de ani, a sfidat greva generala pentru turisti... Du-ma acasa mai tramvai, dar vad ca nu are decat un vagon si 20 de locuri... Stiti cu totii piesa aceea americana ,,Un tramvai numit dorinta'', ei bine el a fost pentru mine medicamentul pentru picioare obosite, pasaportul meu pentru a mai vedea ceva din Lisabona de la vest spre Est...

Hop on in tramvaiul galben, arat biletul soferului, un tip cam gras cu chelie, el mormaie ceva in portugheza lui muzicala si sacadata, imi face semn sa-l validez la cutiuta galbena, pun biletul pe senzor si gata, fug cu pasi de cangur sa prind ultimul scaun liber, chiar in spatele soferului...

Atmosfera e pur si simplu victoriana, tram electrico 28 e o minune galbena, se zice ca e o institutie nationala, e retro si l-am vazut apoi si in restul zilelor, mult mai leger desigur, in peregrinarile mele prin centrul orasului. E imposibil sa nu-l vezi, te intersectezi cu el, sa stiti ca nu e deloc comod, are banci de lemn, nu are aer conditionat baiatu, si are geamurile deschise, poti scoate mana afara sau aparatul foto si poti chiar atinge zidurile in unele zone, daca ai curaj si nu vrei sa ramai beteag... de asta e bine sa ai asigurare medicala...

Merge cu viteza de nebun... vatmanul meu, domnul Chelioso. e un adevarat vrajitor, invarte ca nebunul dintr-o manivela, o roata, habar nu am, stanga, dreapta, face niste manevre brusce dementiale si imi pierd echilibrul... ma fixez mai bine pe scaun, si renunt la poze... da-le incolo...

Tramul merge sinuos, coboara panta lunga descendenta, pe o strada extrem de ingusta unde vad trecatori ce se lipesc de peretii caselor, are mosul toane de domnisoara, e capricios al dracului, ce veteran, are epoleti de alergator de cursa lunga, e o belea de mos pe roti, zici ca merge cu noi la raliu nu la cimitir, unde e cap de linie... Lisa Bonita dar ce coline -buzunare ai doamna, greu te mai lasi cucerita... Si la statia urmatoare, incepe sa traga iar, sa sufle pe colina si sa fluiere ca un vagabond la fetele ce traverseaza repede si ilegal strada... e iubit si e dorit. e smecher si e uman, e o casa pe soare si vant... Cling -cling... Urca un tip cu tatuaje colorate pe brate, se apropie de mine si incerc sa -i evit privirea... are aer de teuton... imi scot tepii de arici si strang tare geanta sport... intorc spatele si ma uit pe fereastra... cling... cling... tramul opreste in statia Combro... Tipul coboara, du-te nene si lasa -ma in pace, nu-mi tulbura ritmul cardiac am terminat si apa... Chelioso porneste in tromba ca nebunul, ma tin de scaun strans, parca as fi Dorotea saltata de vant... e ursuz rau nea soferu, trage furios de volan si pot sa-i vad ceafa transpirata -are mana stanga pe un roman de amor cu o coperta cu doi trandafiri... are si verigheta...romantic vatmanul nostru... O luam la vale pe Calcada do Combro, mai mult intuiesc pe unde suntem, nu e nici o harta, nici un anunt, te uiti in statie pe strada si vezi cam pe unde esti, nu e ca la metrou...

O italianca ma intreaba daca mai e mult pana in Alfama si ii fac semn ca e in sens invers, noi mergem spre CAMPO de Ourique, si spre Basilica Estrella.

Si incepe circul italian... cucoana incepe sa tipe la consoarta si imi intensifica emotiile la o curba... seniora reprogrameaza-ti tonul, treci de la allegretto la andante, ca mie cald si ma calci pe nervi... Dialogul crescendo -asendento continua si umple tramvaiul... rad pe infundate, concertul vocal e gratuit, vreau sa-i spun ca ultima statie e PRAZERES, se traduce pe bune, in Cimitirul Placerilor, cred ca Francesca ar sucomba de nervi, dar chiar la statia Estrella unde eu cobor, soferul striga ceva de genul ,,basta''.

Incarcata de energie pozitiva intru sa vizitez basilica baroca, dar cerberul dinauntru nu ma lasa sa fac poze... Ia intoarcere am noroc... nu e aglomerat prea rau si refac traseul in sens invers pana in Chiado... Clopotul se tanguie de caldura si tramul se fofileaza pe stradutele inguste si apoi trece prin cele mai pitoresti cartiere ale capitalei... schimba de fapt trei fete ale Lisei... Bairro Alto Baixa si merge spre Alfama... La portile de intrare in celebrul cartier popular, apar localnicii, unii cu sacose de shopping... se sta iar in picioare, greva a paralizat orasul, vad ca se tin bine, nu cad la curbele , dar nu, gresesc... o busculada... unii turisti cad peste localnici... vad niste sticle de bere rostogolindu-se pe podea... ce sete imi e... un mos culege linistit dintre picioare cutiile de medicamente...

Tanti soferita trece de statia urmatoare... nu mai e loc... e un spectacol de divina comedia, dar eu stau infipta bine pe scaunul de lemn... Tramul ataca tare, pietoni la o parte, mainile pe ziduri, suntem in Alfama... doame mosulica, iar o iei razna, potoleste-te si nu-mi mai da fiori... Jocul continua... e boemie curata si melancolie la sticla de cativa litri, torni si curge, e inghesuiala mare, doar e greva generala... trecem de catederala SE... mergem spre Gracia... coate, brate e o hora lingvistica internationala, e o experienta inedita... ma uit la casele vechi, cam darapanate unele, la tencuiala cazuta, ; la rufele colorate din balcon ca niste perdele de teatru, simt miros de sardine prajite si undeva la un geam se aude usor muzica de fado... Tramul chiuie de bucurie, e in inima Alfamei, cartierul sarac si pitoresc, vreau sa ating cu mana o casa... dar mi-e teama... cling -cling... urca o baba imbracata in negru cu miros de vulpe... arata ca o hoata si ma fac arici... cobor in Largo de Santa Luzia si fac o pauza... sunt la un miradouro de langa biserica Santa Luzia, si admir panorama cartierului istoric... ma plimb prin micuta gradina si pe o terasa acoperita cu o pergola... vad si raul Tagus. ce doarme lenes.. Lisabona e minunata, romantica si seducatoare... e visul implinit... Din mica piata a Soarelui, urc iar in tramvai pana la capat... vizitez Biserica Vicente de Fora si pe niste stradute ajung la Panteonul Natiional, sa vad mormantul Amaliei Rodriguez, ale carei cantece in cascada te farmeca si azi... Ajung pe alte stradute cu panta ascendenta si descendenta, ma tin cu o mana de perete sa nu alunec si ajung in Gara Apolonia, ... victorie... ma arunc intr-un taxi si fug la hotel... franta, daramata si in siguranta...

Sa mergi in Lisabona si sa nu mergi cu tramvaiul 28 e strigator la cer... calatoria e o piesa de teatru daca stii sa o urmaresti, are 40 de acte, adica statii si regizorul ei mobil se cheama un tramvai cu emotii... Daca cineva mi-ar spune ca el va fi dat la topit in 100 de ani, locul lui de veci ar fi in cimitirul placerilor, sau intr-un cimitir vesel, plin de amintirile turistilor.

Eu nu am mers chiar 40 de statii, dar el merge ca robotul din colina in colina de la statia PRAZERES pana in Graca si piata Moniz... traseul e lung de 40 de minute si un bilet costa 1.40 euro normal. Eu am luat un bilet de 6 euro de la un chiosc pentru toata ziua, ca sa ma opresc unde vreau... cu acest bilet am circulat in toate zilele pe toate mijloacele de transport.

Am incheiat ziua printr-o noua greva la hotel ,de data aceasta personala...camera mea era larg deschisa si instalatorul schimba cabina mea de dus ....Va urma...

Citește și CONTINUAREA aici

[fb]
---
Trimis de mireille in 19.08.13 19:54:58
Validat / Publicat: 19.08.13 21:40:48
INFO ADIȚIONALE
  • Nu a fost singura vizită/vacanţă în PORTUGALIA. A mai fost în/la: nu

VIZUALIZĂRI: 3893 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURISAU ARTICOL fără ECOURI
SESIZEAZĂ
conținut, limbaj

10 ecouri scrise, până acum, la acest articol

NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (mireille); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo.ro („AFA”) sau ale administratorilor.
Poze atașate (se deschid în pg nouă)
P01 Statuia Marchizului de Plombal si jos la baza pancarta cu greva generala
EVIDENTIAȚI ARTICOLELE CU ADEVĂRAT UTILE!
Dacă impresiile de mai sus v-au impresionat prin utilitate, calitate etc folosiți linkurile de mai jos, prin care puteți acorda articolului un BONUS în Puncte de Mulțumire-Apreciere (PMA) articolului.
Puteți VOTA acest articol:
PUNCTAJ CRT: 1000 PMA (std) PLUS 30350 PMA (din 33 voturi)
NOTĂ: Mulțumită numărului de voturi primit, articolului i-a fost alocat automat un SUPERBONUS în valoare de 2000 PMA.

ECOURI la acest articol

10 ecouri scrise, până acum

amero
[20.08.13 09:20:58]
»

incitant si deosebit rew in metafora a batranei doamne din extremitatea vestica a continentului, felicitari

Costi
[20.08.13 11:00:48]
»

@mireille:

Stimată doamnă, interesantă întâlnirea dumneavoastră cu "doamna" Lisa, pe care am cunoscut-o şi eu, dar, discret fiind din fire, nu prea îndrăznesc să intru în amănunte...

Însă în privinţa marchizului de Pombal, se pare că nu l-aţi cunoscut prea bine, din moment ce i-aţi "plombat" un "l" în plus în nume...

Apropo, când am fost eu, într-una din zile, în piaţa ce poartă numele marchizului (Praça do Marquês de Pombal) se desfăşura o mare manifestaţie sindicală, dar grevă n-am prins.

Cât priveşte pe amantul doamnei Lisa, "râul Tagus", el este un "bărbat" în toată firea, adică un fluviu, căruia spaniolii îi zic Tajo (pronunţat "taho"), iar portughezii îi zic Tejo (pronunţat "teju").

Cred că o să-mi iau şi eu inima-n dinţi şi am să povestesc şi eu aventurile mele cu mai-sus-numita doamnă.

RĂSPUNDEVOTAȚI ECOUL [300] [150][0 vot]
mireilleAUTOR REVIEW
[20.08.13 11:48:32]
»

@Costi: multumesc nu am avut rabdare sa scriu in portugheza... si eu am citit articolele dvs despre Sintra, f detaliate si la obiect... chiar le-am printat... se vede ca v-a impresionat. Portugalia... o sa renunt probabil la metafore pe viitor... multam pt lectia de geografie, desi am citit destule ghiduri, recunosc ca in febra scrisului, mai am mici scapari impardonabile....... Cu toata stima, astept povestile dvs... ideea cu doamna, mi-a venit de fapt de la o profesoara de franceza, pe care am cunoscut-o pe celebrul bulevard si care m-a insotit pana in piata Rossi, fiindu-mi de mare ajutor...

RĂSPUNDEVOTAȚI ECOUL [300] [150][1 vot]
Costi
[20.08.13 12:05:28]
»

@mireille:

o sa renunt probabil la metafore pe viitor...

Eu aş zice că dimpotrivă, întrucât metaforele sunt potrivite pentru descrierea anumitor "état d'âme", să nu renunţaţi; vă rog...

corinka
[20.08.13 12:25:25]
»

Multumesc pentru ocazia de a acumula noi informatii despre Lisabona, un oras - opera de arta in care sper sa ajung cat mai curand! Pacat ca ati avut "norocul" de a nimeri in plina greva...

mireilleAUTOR REVIEW
[20.08.13 12:25:52]
»

@Costi: multumesc, am avut emotii, ma gandeam deja la Sintra, nu pot sa scriu dupa dvs decat un rewiew metaforic... sincer va marturisesc ca in trenul spre Sintra, l-am citit pe al dvs... nu pot sa repet aceleasi date, voi scrie doar impresii... daca voi gasi starea sufleteasca necesara... si niste ochi mai buni, nu-mi place deloc sa scriu la computer, din cauza vederii cam ,,tocite''...

...

RĂSPUNDEVOTAȚI ECOUL [300] [150][0 vot]
mireilleAUTOR REVIEW
[20.08.13 12:43:11]
»

@corinka: multumesc draga mea, greva nu m-a deranjat prea tare, m-a salvat partial tramvaiul, oricum orasul trebuia sa-l descopar pe jos, are mai mult farmec si a fost minunat sa merg pe strazi necunoscute, sa admir fatadele caselor, etc... si sa cunosc niste portughezi formidabili de ospitalieri... pentru mine Portugalia a fost o revelatie si desi am fost solo traveller, m-am simtit absolut fericita, spre deosebire de alte locuri...

RĂSPUNDEVOTAȚI ECOUL [300] [150][1 vot]
iulianic CONS. ONORIFIC AFA / PORTUGALIA
[20.08.13 13:20:20]
»

@mireille - grevă generală, @Costi - mare manifestaţie sindicală…

Mă pot numi norocoasă pentru că eu - într-o minunată zi de început de toamnă (16 septembrie 2009), făcând un tur de oraş fără autocar (era într-una din zilele de repaus impus pentru autocar) - am nimerit în "Săptămâna transporturilor". Asta înseamnă că am călătorit gratis pe orice distanţă, cu orice mijloc de transport.

Am aflat despre această oportunitate atunci când am mers să cumpărăm carduri. Deşi n-am făcut cine ştie ce economie (o călătorie era 1,40 euro, iar urcuşul cu liftul era 2,80 euro), am călătorit cu autobuz, tramvai vechi şi modern, microbuz, metrou şi lift.

RĂSPUNDEVOTAȚI ECOUL [300] [150][1 vot]
mireilleAUTOR REVIEW
[20.08.13 21:19:55]
»

@amero: obrigada

alinaro CONS. ONORIFIC AFA / PORTUGALIA
[12.09.13 18:53:18]
»

@mireille: Sa nici nu va ganditi sa renuntati la metafore!! Acum am descoperit acest impresii extraordinare, a fost o reala placere descrierea orasului pe care eu l-am vizitat tooooocmai in 2001... Ufff, cat a trecut de-atunci... Am si eu o reducere la un bilet de avion Madrid-Lisabona, insa nu cred ca se leaga anul asta.

Doamna Mireille, va felicit din suflet. A fost o intalnire mai mult decat agreabila cu Lisa. A fost o stare de suflet, asa cum spunea cineva mai sus (Costi cred).

O seara frumoasa!

RĂSPUNDEVOTAȚI ECOUL [300] [150][1 vot]
Sfârșit SECȚIUNE Listă ECOURI scrise la articol

ROG REȚINEȚI:
  • Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul review-ului de mai sus
  • Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine butonul de mai jos ADAUGĂ IMPRESII NOI
  • Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație: in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o ÎNTREBARE NOUĂ
    (întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
SCRIE UN ECOU LA ACEST REVIEW
NOTĂ: Puteți folosi ptr formatarea ecoului: [b]...[/b], [i]...[/i], [q]...[/q]
EMOTICOANE ce pot fi folosite SHOW/HIDE
Sfârșit SECȚIUNE SCRIE ECOU

NOTĂ: Rubrica de mai jos vă permite să vă abonați (sau să vă dezabonați) la / de la notificări (înștiințări prin email) atunci când cineva răspunde unui text scris ca ecou mai sus.
Status Abonament Ecouri la acest review - abonament INACTIV [NU primiți înștiințări atunci când se scriu ecouri la acest review]
VREAU înștiințări pe mail când se postează ecouri la acest review
5 utilizatori sunt abonaţi la urmărirea acestui fir de discuţie (primesc instiinţări la adăugarea unui ecou):
alinaro, amero, corinka, iulianic, mireille
Alte impresii din această RUBRICĂVacanța în Lisabona și împrejurimile sale:


    SOCIALs
Alătură-te comunității noastre

AGENȚIA DE TURISM AmFostAcolo.Travel:
SC Alacarte SRL | R.C.: J35/417/24.02.09 | RO 25182218 | Licența de turism 218 / 28.11.2018

 
[C] Copyright 2008-2024 AmFostAcolo.ro // Reproducerea integrală sau parţială a conţinutului este interzisă
AmFostAcolo® este marcă înregistrată
  • la final = [utf8mb4]; bMustChange=[]
  • pagină generată în 0.057291030883789 sec
    ecranul dvs: 1 x 1