Evora - orasul atemporal al Portugaliei

TIPĂREȘTE

Capitala provinciei Alto - Alentejo, Evora este unul dintre cele mai rafinate si incantatoare orase ale Portugaliei, conturat de zidurile cetatii medievale, in care istoria ne aminteste la tot pasul de un patrimoniul vast cu atmosfera aparte.

Fiind un adevarat muzeu in aer liber cu un numar important de monumente bogate in arhitectura si cladiri de interes public, in mod justificat a primit distinctia de a figura pe lista culturala a umanitatii, incepand din anul 1986.

Splendoarea urbei o da strazile labirintnice si casele cu fatada alba, populatia fiind mandra de un trecut cu o ampla traditie istorica si agricola, cunoscut fiind faptul ca-n aceasta zona se afla cea ma prolifica plantatie a arborelui de pluta.

Portugalia este prima tara exportatoare de pluta, ciclul recoltarii acestei scoarte se face o data la 9 - 10 ani, atunci cand grosimea optima este de 3 centimetri, iar decopertarea se face la maxim 1,5 metri fata de sol. Invelisul se regenereaza natural, sub indrumarea metodica a specialistilor si a ecologistilor. Pe langa utilizarea sa in scopurile etanseitatii sticlelor de bauturi alcoolice, industrializarea plutei se foloseste si in marochinarie, incaltaminte si in constructii izolatoare acustice.

Frumusetea naturala a orasului, o da si combinatia arhitecturala in stil gotic, maur, baroc, manuelin, din perioada medievala pana la cea renascentista, facand sa fie vizitat de numerosi straini, dornici pentru o calatorie in timp.

Orasul -muzeu nu s-a dezvoltat doar la adapostul imprejmuirilor din interior, vestigii arheologice stau marturie inca din perioada neolitica, cu descoperiri in zonele limitrofe ca: Almendres si Anta Grande do Zambujeiro.

Scurt istoric:

Mii de ani de stradanie omeneasca pot fi vizionati in Evora, de la dolmenele neolitice pana la arhitectura orbitoare a catedralelor.

Acum 5000 de ani, a aparut venerarea ritualica asociata cu adaposturile in stanca (dolmenii), cromleh-urile (cercuri facute cu ajutorul unor pietre majore) si menhirele (stanci asezate vertical), toate aceste marturii ale constructiilor megalitice, se gasesc in aceasta zona.

Odata cu migrarea triburilor celtilor din nord, orasul a devenit ,,Ebora'', de aici si etimologia numelui orasului.

Fiind la intersectia rutelor comerciale, orasul devine imperial si un important centru comercial in timpul cuceririlor romane. Sub dominatia acestora, orasul s-a numit Ebora Liberalitas Julia, lasand urme vizibile si-n zilele noastre, cel mai cunoscut fiind Templul Dianei.

Intre anii 715-1165, dominatia maura din Peninsula Iberica a fost puternic reprezentata in aceasta asezare, datorita bogatiilor agricole ale domeniilor cu pamant roditor.

Exercitat de un puternic sentiment de identitate nationala, in anul 1165 Giraldo Sem Pavor (Cid-ul Neinfricat), printr-o incursiune rapida a preluat orasul, faptele sale de arme fiind materializate si azi, printr-un grup statuar ce-l reprezinta decapitand un maur.

Orasul a cunoscut o puternica inflorire socio-culturala sub blazonul Casei Avis, intre anii 1385-1580, interval de timp in care puterea dinastiei a coincis cu marile descoperiri geografice, monarhii preferand acest oras, in detrimentul Lisabonei sau a fostei capitale Coimbra.

In anul 1551, cardinalul iezuit King D. Henrique, a fondat Colegiul Duhului Sfant, ulterior devenind Universitate Patriarhala in anul 1559, dupa o aprobarea speciala a Papei. Pentru a bloca intrigile bisericii avida de putere, in 1759, Universitatea a fost inchisa din ordinul prim-ministrului de atunci, Marques de Pombal (1699-1782), expulzand toti calugarii din Ordinul Iezuit. In anul 1973, institutia de invatamant superior si-a reluat activitatea.

Razboiul Peninsular purtat in 1807 - 1808 n-a ocolit aceasta provincie, trupele napoleoniene sacrificand fara mila populatia nevinovata, savarsind jafuri si pagube considerabile patrimoniului istoric. O parte din aceste ruine se gasesc adunate in Gradina Publica, langa Palatul lui Dom Manuel I.

Evora a fost locul in care puterea statului a fost predata de catre regele Miguel I, prin constrangere legislatorii portughezi hotarand in anul 1834, exilul acestuia in Miltenberg (Germania).

Dupa o lunga perioada de declin moderat, abia la inceputul secolului XX, statul lusitan se implica in reconstruirea centrului istoric, urmand ca in 1986, toate aceste valori de importanta culturala, sa intre sub egida UNESCO.

Am fost inca de la inceput impresionat, intrand pe poarta de sud a orasului de pe Avida Dr. Barahona, strada purtand numele unui doctor care slujea benevol printre cei napastuiti, avand o statuie in Parcul Diana. La mijlocul strazii se gaseste un monument ce evoca sacrificiul combatantilor din 1933, onoarea inaugurarii atribuindu-se presedintelui Republicii de atunci, generalul Carmona.

Am fost intampinat de Gradina Publica in incinta careia se gasesc Palatul Manuel I si ruinele gasite dupa invazia trupelor franceze.

Palatul lui Manuel I sau Galeria doamnelor (vezi foto)

Datat din secolul al XV-lea, a suferit modificari de extindere, prima in secolul XVI, urmatoarea avand loc in secolul XX, in urma vicisitudinilor timpului.

Arhitectii Martim Lourenco, Diego de Arruda si Pero do Trilho, au contribuit cu conceptii creatoare in arhitectura palatului.

Construit in apropierea manastirii Sao Francisco, a fost considerat un simbol important in dinastiile regale, palatul fiind martor la multe scene istorice, cel mai reprezentativ fiind, ordinul primit de Vasco da Gama de a-si incepe calatoria exploratoare aducatoare de noi descoperiri.

Cel mai grandios pavilion este cunoscut ca fiind Galeria das Damas, camera fiind influentata de elemente ale stilului maur, gotic-tarziu si renascentist. In anul 1916, galeria a fost partial distrusa de un incendiu, fiind restaurata in anul 1943, iar in zilele noastre este folosita mai ales pentru organizarea evenimentelor culturale.

Dupa ce am trecut de Divinius Gourmet aflat in Piata Municipala, am poposit in locul cel mai vizitat din oras.

Capela dos Ossos (vezi foto)

Intrare: 2 euro/pers., pentru autorizatia de filmare + foto, inca un 1 euro!

Mare atentie la orarul de vizita ce cuprinde intervalele 09:00 - 12:50,14:30 - 17:15!

Capela infioratoare dateaza de la sfarsitul secolului al XV-lea, fiind conceputa de un calugar creativ franciscan, care a folosit in modul cel mai sinistru, oasele si craniile a circa 5000 de cadavre, depozitate dintr-un cimitir dezafectat din apropiere.

Evocand moartea, in capela intalnim o inscriptie ce contureaza intrarea boltita: „Nós ossos aqui estamos, pelos vossos esperamos” - in traducere proprie ,,Oasele noastre, asteapta oasele voastre '' si oricat de lugubru pare, acesta este... adevarul!

Am intrat pastrand tacerea in semn de respect pentru oseminte, acum devenite opere de arta.

Tavanul este boltit, conturat de linii cu cranii, ansamblul oaselor regasindu-se tapetat in tot acest osuar.

In capatul capelei, in dreapta altarului, se afla cadavrul conservat al unui barbat, alaturi de sicriul unui copil. Conform unei legende locale, aceste cadavre descarnate, sunt victimele unui blestem aruncat asupra lor, de catre sotia si mama copilului. Se spune ca, acum cateva secole, femeia ar fi invocat urgia divinitatii pe patul de moarte, astfel incat carnea lor sa nu se desprinda de oase, datorita vietii de cosmar si de nenorocire pe care a trait-o langa acestia.

La iesire mi-a atras atentia locuri goale ale peretelui frontal in care nu se gaseau oase, din spusele ghidului, acestea au fost insusite de anumiti turisti, drept... suveniruri!

Biserica Sao Francisco (vezi foto)

A fost ridicata in timpul domniei regelui Joao al II-lea, in anul 1480, pe baza unui templu gotic din secolul XIII, conceputa initial ca o capela regala.

In biserica franciscana a avut loc nunta regală pompoasa a printului mostenitor Afonso, cu Isabel fiica regilor Spaniei., O Africano (cum l-a alintat poporul) devenind ulterior primul Duce de Braganza.

Lacasul dispune de sase compartimente maiestuoase, ce se regasesc in cei 24 metri inaltime, 36 metri lungime si 13 metri latime. Are cinci capele si un transept acoperit cu o bolta etraordinara formata din intersectia a doua arce de cerc dispuse diagonal, care formeaza osatura unei bolti, in stil combinat gotic, baroc si manuelin.

Am urmat traseul din spatele bisericii, pe Rua da Republica, intalnind in drumul catre Piata Giraldo, biserica San Vicente (vezi foto), construita in anul 1940, care organizeaza in lunile martie - aprilie spectacole culturale, oferind premii in arta fotografica si jurnalism.

Praca de Giraldo (vezi foto)

Piata principala a orasului, ofera o gama larga de magazine, mare parte din ele patronate de... chinezi. Bistro-uri, cafenele, hotelul Sant Antao si-n apropiere hotelul Evora Inn - Chiado Design , dar si, ca toate orasele importante din punct de vedere turistic, un punct de informare ce-ti ofera pe langa harti si pliante, pachete atractive prin ,,EvoraCard''. Discounturile sunt intre 10% - 33% si nu reprezinta doar intrarea in monumentele turistice, orasul fiind mai mult un muzeu in aer liber, oferta cuprinde reduceri la anumite magazine de artizanat, cluburi, restaurante, teatre si... vinoteca!

In timpul Inchizitiei era locul de executie a pedepselor ereticilor, iar in anul 1571, a fost ridicata o fantana in mijlocul pietei cu opt jeturi de apa, simbolizand tot atatea strazi care se-ntalnesc aici - Romao Romalho, Bernardo Matos, Do Raimundo, intre Dos Mercadores si Da Maeda se gaseste vechiul cartier evreiesc, Serpa Pinto, Joao de Deus si Rua 5 de Outubra.

,,Agua de Prata '' (apa de argint) din fantana, provine din nord-vestul orasului de pe Rua do Cano, acolo unde se afla apeductul lung de noua kilometri.

Am fost fascinat de un alt simbol al acestei tari, pavajul portughez gasindu-se pe fiecare caldaram in culorile alb / negru, reprezentat in diverse tematici.

In partea de nord se afla biserica Sfantul Anton (Santo Antao), construita in secolul al XVI-lea de catre Manuel Pires, unul din arhitectii ce a ajutat si la constructia fantanii.

Ca sa ajungem la catedrala, am luat-o perpedes la deal spre hotel Riviera situat pe Rua do 5 Outubro 47-49 , o straduta intortocheata plina de magazine ce cuprindeau in majoritatea lor artizanaturi locale.

Basilica Santa Maria (vezi foto)

Una dintre cele mai importante monumente gotice, atat in Portugalia, cat si in Europa, a fost construita intre secolele XIII-XIV, sub patronajul regal al regelui Afonso al III-lea si episcopul Durando Pais.

Inca de la intrare am fost impresionat de turnurile patrate cu terminatii conice, cel din dreapta iesind in evidenta cu orologiul care inca functioneaza si cu turla ce formeaza clopotnita catedralei. Portalul ce uneste aceste turnuri gemene, incadreaza elemente arhitectulale din perioada gotica.

Pentru suma de 2,5 euro, mi-am mangaiat sufletul pasind in interiorul catedralei, ce epateaza cu componente in stil baroc, gotic, manuelin si renascentist.

Orga cu multe tuburi sonore, fabricata in secolul XIV de catre artistul Hector Lobo, este inca functionabila si incanta prin asezarea sa neconventionala in partea stanga. Se afla chiar la intrare, iar muzica sa, oglindeste atemporal spiritul renascentist.

Tot in aceasta parte am fost atras de o reprezentare iconografica aurie, luminata in mod natural atunci cand razele soarelui se faceau simtite din fereastra alaturata, executie ce ne infatiseaza pe Maica Domnului insarcinata cu pruncul Iisus, fiind o compozitie ce indeamna la fertilitate.

In partea dreapta a catedralei sunt reprezentati cei 12 Apostoli alesi de Mantuitor, picturile murale avand dimensiuni impresionante, marcand viata biblica si ultima cina a lui Iisus Hristos.

Impunatorul decor sculptural al altarului, executat de un precursor al renasterii, Antonio Bellini, inspira pe langa caracterul religios, o difuzare a culturii din acea perioada.

Poetul si cronicarul Garcia de Rezende (1470-1538) pretinde ca Contele de Vidigueira, alias Vasco da Gama (1469-1524), a fost binecuvantat aici, inainte ca flota sa, sa exploreze marile descoperiri maritime catre Orient.

Sincer, cred in aceasta ipoteza, deoarece marele comandant suprem al flotei portugheze si-a trait ultimii ani, in aceasta ,,perla'' regionala.

Muzeul de Arta Sacra se afla in dreapta catedralei, facandu-se remarcat printr-o bucata de lemn ce apartine crucei in care Fiul lui Dumnezeu, a fost torturat in mod groaznic prin rastignire.

Periplul meu a continuat spre Rua Vasco da Gama, strada in care salasluieste casa ilustrului explorator ce-i poarta numele, dar si sediul Inchizitiei. Am fost ademenit mai mult de un templu, ce se gaseste foarte aproape de aceasta locatie.

Templul Diana (vezi foto)

In mod justificabil, inteleg parerile confuze ale istoricilor in a evolua data constructiei preconizata, secolul I sau II, monumentul roman fiind cel mai bine conservat din Peninsula Iberica!

Lacasul de veneratie romana, se datoreaza omagierii imparatului Augustus si a devenit simbol al orasului.

A fost asezat pe o baza din piatra inalta de aproximativ patru metri, avand la origine 18 coloane corintice, in zilele noastre ,,manifestandu-se'' doar 14 stalpi din granit, ce sustineau edificiul cultului religios cu capiteluri din marmura.

M-am odihnit in parcul din apropiere, loc ce poarta numele templului zeitei vanatorii, trecand pe langa Muzeul Evora, Igreja dos Loios si Palatul Cadaval.

Palatul Ducilor Cadaval  (vezi foto)

Palatul iese din tiparul fatadelor zugravite in alb, datand din secolul al XVII-lea, fiind napastuit de un incendiu in anul 1384, reconstruit si ulterior extins.

Iese in evidenta Turnul celor 5 scuturi, o combinatie a stilurilor maur si manuelin, in care mai tarziu guvernatorii din Evora isi aleg resedinta.

Cu ajutorul EvoraCard, beneficiezi de 20% din pretul biletului, unde te poti bucura de operele din acea perioada.

Din pacate, din dorinta de a cuprinde cat mai multe din aceasta parte a Portugaliei (Sesimbra, Setubal, Tomar), programul incarcat al zilei m-a facut sa renunt la... Aqueduct lung de 9 kilometri, responsabilitatea proiectului fiind acordat arhitectului militar, Francisco de Arruda.

Situat in partea de nord-vest al orasului, captarea apei se face pe strada Do Cano, loc din care pornesc tevile de distributie spre locurile de folosire.

A fost construit in timpul regelui Joao al III-lea, intre anii 1533 - 1537, pentru a aduce apa potabila in oras, considerat unul din cele mai ambitioase proiecte de anvergura ale vremii.

M-am intors pe Largo Conde Vila Flor, strada care gazduieste hotelul Pousada Dos Loios, dar si Biblioteca Publica, urmand traseul prin spatele catedralei, pana am ajuns intr-o intersectie, loc in care am descoperit Largo das Portas de Moura.

Fantanta de la Largo das Portas de Moura (vezi foto)

Se spune ca este cea mai reprezentativa fantana creata in stil renascentist din afara Italiei. Are forma unui glob, construit in anul 1556 din doua bucati imense din marmura alba, avand patru jeturi de apa. Conform traditiei, probabil acestea simbolizand intersectia acelor strazi ce o inconjoara - Rua Conde Serra da Tourega, Augusto Eduardo Nunes, Miguel Bombarda si Rua Largo de Manfalim, strada in care se afla hotelul Albergaria Solar de Monfalim cotat la 4 *.

Daca tot ma aflam la indemana produselor din pluta, am alocat aproape o ora pentru shopping-araie, ale caror preturi le veti putea vedea in fotografiile inserate acestui articol.

In consecinta, Evora apartine tuturor celor ce doresc sa respire din aroma istorica, iar curiozitatea turistului sta in spatiul acronic ce o dezvolta aceasta urbe deosebita, ce-i confera un statut misterios cu un farmec constant.

Vacante frumoase!

---

VIZUALIZĂRI: 6670 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI