Popasuri în drumul spre Cracovia

TIPĂREȘTE

Deşi nu fusesem niciodată în Polonia, ideea unui sejur în această ţară a venit dintr-o întâmplare. Un amic care lucrează în Norvegia, ştiindu-mă amator de drumeţii, mi-a sugerat să-i fac o vizită în Oslo, oraşul în care locuia.

După mai multe calcule şi schiţe cu diverse itinerarii, mi-am dat seama că sunt depăşit la capitolul buget şi am abandonat deocamdată această destinaţie de vacanţă. Unul dintre itinerarii (şi cel mai scurt) era prin Polonia şi aşa am descoperit Cracovia. De aici şi până la planificarea unui sejur în acest oraş n-a mai fost decât un pas.

Am plecat dis-de-dimineaţă din Ploieşti şi după un drum destul de bun, primul popas l-am făcut la Oradea. Aici am cumpărat forinţi pentru a achita cazarea de tranzit din Ungaria.

Ajuns la vamă am alimentat cu benzină la staţia Petrom unde am plătit cel mai mic preţ de pe traseu. Am trecut graniţa fără probleme, vameşii întrebându-mă (ca şi altădată), dacă am ţuică în portbagaj.

Pentru că aveam cazare în Hajduszoboszlo, un orăşel lângă Debrecen, de la Derecske am făcut stânga spre Hajduszovat şi pe nişte drumuri comunale modeste am ajuns la destinaţie.

Pensiunea fiind plasată în zona centrală pe o stradă liniştită şi curată, am putut într-un timp scurt să vizităm zona turistică a oraşului. De pe Bányász utca (unde aveam cazarea) am intrat pe Debreceni utca, un bulevard încadrat de trotuare largi, cu numeroase magazine, terase şi restaurante.

Mergând pe partea stângă în direcţia de nord-est a bulevardului, la un moment dat am am intrat într-un mic părculeţ, unde într-o clădire de construcţie futuristă am vizitat centrul de informare turistică din Hajduszobszolo.

Lângă centrul de informare, se află intrarea la ştrandul termal din cadrul complexului Aqua Park, inaugurat în anul 2000. Cum era târziu şi nu mai era timp pentru o baie , ne-am mulţumit, să studiem doar preţurile şi să aruncăm o privire exterioară de ansamblu asupra ştrandului.

După ce am făcut o mică plimbare pe partea dreaptă a bulevardului, într-un parc cam neîngrijit, am revenit pe partea stângă, unde după încă 100 de metri am dat de Aqua Palace, o clădire impozantă care adăposteşte ştrandurile termale din Hajduszobszolo, având numeroase băi de agrement, dar şi de tratament. La cca 50 metri nişte cupole din oţel inoxidabil indică o altă intrare a complexului Aqua Park.

La întoarcere spre pensiune,ne-am oprit la o frumoasă terasă de pe bulevard unde am fos serviţi cu suc şi îngheţată. Eram aproape să terminăm consumaţia, când o furtună iscată din senin şi însoţită de grindină ne-a pus pe fugă. Noroc că pensiunea era aproape şi am avut timp să ne adăpostim de furia naturii.

A doua zi tot devreme am împachetat şi ne-am continuat drumul spre Cracovia. Cum până la Hajduszobszolo nu am avut nevoie de vignietă, am hotărât să nu folosesc autostrada până la Miskolc (125 Km) şi să folosesc în continuare drumul naţional.

În acest sens am setat GPS-ul pe strada Nyugati Utca din Debrecen, locul de unde începe DN 35, mai scurt cu 6 km decât pe M 35. dar parcurs într-un timp mai mare (2 ore faţă de 1,5 ore). Am urmat traseul Hajduszobszolo, Debrecen(Nyugati utca), Hajduboszormenyi, Gorbehaza, Polgar, Tiszaujvaros, Mikolc. Drumul oarecum paralel cu autostrada este foarte bun, iar circulaţia neaşteptat de lejeră. De la Miskolc ne-am continuat drumul pe E71 şi printre dealuri şi coline am ajuns la graniţa cu Slovacia.

Aici la o benzinărie am luat vignieta, pe care am lipit-o în dreapta sus a parbrizului. Mare atenţie cu vignieta, pentru că dacă nu e lipită pe parbriz, se dă amendă. Chiar zilele trecute un coleg AFA, relata într-un review, că a primit amendă în Slovenia (150 euro), pentru că nu a respectat această regulă.

Ceva ce m-a surprins într-un mod plăcut în Slovacia, este că deşi pe unele porţiuni de şosea am întâlnit restricţii, aproape de neînţeles pentru mine, toată lumea le rescpecta cu stricteţe. Nu acelaşi lucru pot să spun, că se întâmplă în Polonia, unde nu prea se ţine cont de restricţii.

La mică distanţă de graniţă (aproximativ 23 km) am făcut un alt popas în oraşul slovac Kosice, al doilea oraş ca mărime din Slovacia după Bratislava. Am setat GPS-il pe strada Kovacska, unde am găsit o parcare free în apropierea de centrul turistic al oraşului. De aici am luat-o pe jos şi am intrat în Hlavná ulica (Strada Mare), stradă unde se regăsesc majoritatea obiectivelor istorice de vizitat.

Chiar la începutul străzii am remarcat nişte intrări subterane care însă erau închise şi nu se putea intra. La întoarcere aveam să aflăm că falsele intrăriri fac parte din Muzeul arheologic subteran,am găsit şi adevărata cale de acces şi le-am vizitat.

De aici am intrat într-un frumos parc, în care am putut admira Stema oraşului Kosice. Imediat întâlnim o biserică construită în stil gotic şi acoperită cu ţiglă emailată, numită Capela Sf. Mihail.

Alături o altă biserică gotică, dar mult mai mare şi mai aspectuoasă, Catedrala Sf. Elisabeta din Kosice care poate rivaliza cu oricare din catedralele gotice din Europa. În interior am remarcat o scară interioară gotică şi trei altare deosebit de frumoase.

Pe o latură a catedralei se află un turn-clopotniţă, un turn cu secţiune pătrată numit Turnul Sf. Urban, construit în secolul XIV ca şi catedrala. Mergând mai departe spre nord, privirea ne este atrasă de o puzderie de clădiri istorice cu o arhitectură deosebită.

După ce în dreapta admirăm Biserica Iezuită, intrăm în alt parc unde întâlnim Fântâna Muzicală, iar la mica distanţă Teatrul de Stat, o minunăţie arhitecturală. Mai departe întâlnim o altă fântână arteziană, populată cu peşti exotici, iar de jur împrejur sculpturi cu cele 12 semne zodiacale.

Un alt punct de atracţie din centrul istoric al oraşului este o coloană barocă, înaltă de 14 metri, numită Immaculata.

O statuie a Fecioarei Maria tronează în vârful coloanei, iar pe soclul de piatră şi pe lângă gardul de fier care o înconjoară alte numeroase statui. Monumentul a fost ridicat în secolul XVIII, pentru a comemora sfârştul epidemiei de ciumă din anul 1710. O altă clădire frumoasă este Casa Cerşetorului, un conac cu o legendă frumoasă pe care o puteţi citi aici . De o frumuseţe aparte este şi clădirea Liceului de Inginerie Mecanică,aflată mai în capătul Hlavna ulica.

După ce am parcurs Hlavná ulica, până am dat de construcţiile noi, ne-am întors spre locul de parcare, nu înainte de a trece pe la o toaletă, pe care o remarcasem aproape de Stema oraşului Kosice. Ei bine, tot aici era şi intrarea în hrubele Muzeului arheologic subteran. Contra unei sume modice (0,8 euro) am intrat şi am cercetat coridoarele înguste ale muzeului.

Construite la sfârşitul secolului XIV, în aceste încăperi se adăpostea corpul de gardă al armatei, care păzea intrarea în oraş. În afară de coridoarele subterane şi unele mici încăperi, nu prea e mare lucru de văzut.

De la Kosice ne-am continuat drumul spre Cracovia până la Lososina Dolna, iar de aici am urmat un alt traseu decât cel cunoscut, Czchow, Brzesko, Cracovia şi anume Debina, Gdow, Wieliczka, Cracovia. Un traseu parcurs mai mult pe crestele dealurilor şi cu privelişti deosebit de frumoase. Pe tot traseul am remarcat multitudinea de construcţii noi, dar şi frumuseţea deosebită a unora dintre ele.

Intrarea în Cracovia am făcut-o pe un bulevard mare, Wielicka. şi după câteva intersecţii semaforizate am ajuns în cartierul Kazimierz unde aveam rezervată cazarea.

În acest interesant cartier aveam să petrecem două zile minunate despre care am să relatez într-un review separat.

---

VIZUALIZĂRI: 13165 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI