Hotelul de sub pini

TIPĂREȘTE

Vacanta noastra in Italia din 2011 s-a incheiat cu un popas in statiunea Lido di Jessolo, despre care v-am povestit aici.

De data aceasta am ales cazarea la Hotel Madison, deoarece am fost in vizita aici de mai multe ori la o prietena, care lucra aici de mai multi ani, noi pe atunci fiind cazati in pareta opusa a statiunii. Despre celelalte doua cazari din Lido di Jessolo, puteti citi aici si aici .

Am ales cazarea fara a fi rezervat in prealabil. Fiind sfarsitul lunii mai, speram sa putem gasi o camera si asa a si fost.

Hotelul Madison este asezat pe a doua strada de langa mare in inima statiunii, nu departe de Piazza Mazzini, pe o strada care seara se transforma intr-o alee de promanada, circulatia masinilor fiind deviata de seara pana dimineata, pe o strada din apropiere.

Ne-am dorit sa ne cazam aici pentru aceasta pozitie privilegiata, pentru atmosfera placuta din zona cu cea mai lunga promenada din Europa si pentru amabilitatea personalului si al patronilor. Este o strada superba, cu pini batrani, pe ambele parti, cu multe magazine, terase, baruri, gelaterii, hoteluri si vile.

Am gasit usor hotelul si spre norocul nostru si un loc de parcare in apropiere. Este un hotel de 3 stele. De obcei chekin-ul se face la ora 14, dar avand camerele pregatite ne-a primit mai devreme. Chek-out-ul se face la ora 10.

Receptionera, deosebit de draguta si amabila, ne-a dat o camera frumosa. Am achitat cu cardul. Am fost sfatuiti sa parcam masina in curtea hotelului. Parcarea este gratuita, dar nu este prea mare, cand hotelul este la capacitatea maxima, s-ar putea ca sa locurile sa fie insuficiente, dar ma gandesc ca au ei alte alternative.

Este un hotel frumos, cu 4 etaje nu foarte mare. La parter este o terasa si un bar iar alaturi este restaurantul unde am servit micul dejun. Are si ascensor, dar noi am folosit scarile. Holurile sunt zugravite in mai multe culori, este foarte curat si multa liniste. Un minus-nu are internet!

Hotel Madison - este un hotel familiar, tipic italian! Intotdeauna am preferat acest tip de hotel in detrimentul celor foarte mari, aglomerate, luxoase si ‘’reci’’. Intr-un astfel de loc pot sa ma simt ’’acasa’’! Economisesti si timp. In alta ordine de idei, orice imi trecea mie prin cap, coboram si-o intrebam pe doamna de la receptie si aceasta intotdeauna ma ajuta cu placere. Si imi si zambea! Si acum are personal din Romania, in special la bucatarie. De fapt, peste tot in statiune auzi des vorbindu-se romaneste.

Camera – era cu vedere la strada. De fapt balconul era undeva…sub pini! Oferea o priveliste superba! La balcon jardinière cu multe flori. Hotelul de la strada abia il puteai fotografia, pentru ca pinii il acopereau aproape complet, atat erau de inalti, cat 3-4 etaje. In balcon aveam o masuta si 2 scaune, dar nici nu ar fi mai incaput altceva, pentru ca era micut. Seara era minunat sa stai acolo si sa privesti ce se intampla jos, printre crengi. Strada era foarte animata, pana dupa miezul noptii, iar dimineata complet pustie.

Nu era foarte mare camera, dar destul de confortabila pentru 2-3 persoane. Aveam un pat matrimonial, un birou cu scaune, un dulap pentru haine, un cuier si-o oglinda. Deasupra patului erau doua corpuri de iluminat. pe jos pardoseala din gresie. Tamplarie din lemn si perdele albe. Si camera era zugravita simpu, in alb. Hotelul in schimb, iti sarea in ochi, vrei nu vrei de la distanta, pentru ca era portocaliu!

In rest televizor, telefon, seif si aer conditionat pe care nu am avut ocazia sa-l folosim. Lenjerie alba si frumoasa, iar in privinta curateniei nu am nici un fel de obiectii, din contra doar cuvinte de lauda, deorece totul stralucea si mirosea placut. Nu avea internet!

Baia – era frumoasa, cu gresie si faianta in culori calde. Era dotata cu obiecte sanitare functinale, toate in perfecta stare de functionare. Avea dus. In rest, o multime de prosoape albe, sapun, sampon, pahare de unica folosinta, hartie igienica, etc. Apa rece si calda in permanenta.

Micul dejun - se servea in restaurantul de la parter. Dimineata cand ajungeam noi, nu era nimeni. Sala era destul de mare, iar mesele erau deja pregatite. Servirea era in sistem bufet suedez. Dar alaturi erau doi ospatari care te ajutau daca aveai nevoie de ceva.

Meniul era ok: lapte, ceai, cafea, suc de portocale rosii, cereale, multe feluri de croisante, de alte prajiturele, miere, unt, nutella, gem, cascaval, salam, iaurturi si fructe.

Dupa ce am servit micul dejun, am plecat la plaja, unde in 3-4 minute si ajungi, pentru ca este la aproximativ 100 de metri de hotel.

Hotelul Madison, ca si majoritatea hotelurilor din aceasta statiune, are plaja privata. Adica pentru fiecare camera sunt rezervate 2 sezlonguri si o umbrela, facilitate care este inclusa in pretul cazarii. Dar mai multe despre aceasta plaja superba de la Marea Adriatica, puteti citi intr-un alt review al meu, despre care am scris aici .

Mi-a placut aici, voi mai reveni cu siguranta, mai ales ca pentru noi nu este atat de departe. Daca rezervi din timp si pe mai multe zile, au ceva oferte atractive, cu demipensiune. Data viitoare sper ca voi reusi sa-mi implinesc o dorinta mai veche, aceea de a strabate pe bicicleta toti cei 15 km cat are statiunea. Pentru ca acest hotel are si un centru de inchirieri de biciclete, iar acolo acesta a devenit ‘’sport national’’.

Alte atractii in zona ar mai putea fi vizitarea insulelor din Laguna venetiana: Murano, Burano, Torcello, a oraselor din apropiere: Venetia, Verona, Padova si a statiunilor de la Lacul Garda.

---

VIZUALIZĂRI: 5215 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI